INTERVIU/Ministrul Culturii: Dacă îmbolnăvirile nu vor înregistra o scădere, sălile de spectacol şi cinematografele vor rămâne închise
![Imagine din galeria Agerpres](https://foto.agerpres.ro/storage/watermark/13733534.jpg)
Dacă cifrele zilnice privind îmbolnăvirile cu noul coronavirus nu vor înregistra o scădere, sălile de spectacol şi cinematografele vor rămâne închise chiar şi în luna septembrie, afirmă ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, într-un interviu acordat AGERPRES.
Ministrul vorbeşte în interviu şi despre campania "Citeşte româneşte", despre SAMER 2020 - Stagiunea Artistică Muzicală Estivală a României, precum şi despre stadiul în care se află înfiinţarea Muzeului Ororilor Comunismului. Bogdan Gheorghiu precizează că, în acest moment, se află pe circuitul intern proiectul de lege pentru Codul Patrimoniului Cultural, care urmează să fie pus în consultare publică în luna august.
AGERPRES: Ne aflăm într-o perioadă în care spectacolele se pot ţine în aer liber. Cum credeţi că se va rezolva problema sălilor de spectacole începând din toamnă?
Bogdan Gheorghiu: Aţi atins un subiect sensibil. Ne este dor tuturor să intrăm într-o sală de spectacol, să nu avem grija condiţiilor meteorologice sau să ne bucurăm de un film la cinematograf. Industria distribuitorilor de filme, cinematografele şi întreaga breaslă profesională simte efectele abrupte ale acestor restricţii, sunt mii de oameni a căror slujbă depinde de acest sector. Dar, dacă cifrele zilnice privind îmbolnăvirile nu vor înregistra o scădere, sălile de spectacol şi cinematografele vor rămâne închise, chiar şi în luna septembrie.
AGERPRES: În urmă cu aproximativ două luni aţi dat startul campaniei "Citeşte româneşte", un proiect dedicat promovării cărţilor autorilor autohtoni şi realizării unei comunicări mai bune între aceştia şi cititorii lor. Care a fost impactul acestei campanii în rândul celor implicaţi?
Bogdan Gheorghiu: Campania "Citeşte româneşte" a fost lansată în completarea demersurilor pe care le realizează an de an mediul privat prin intermediul Uniunii Scriitorilor din România şi Asociaţiei Editorilor din România, scopul fiind acela de a promova cultura scrisă românească, autorii şi cărţile acestora. Această campanie a atras parteneri privaţi precum: eMAG (care a răspuns primul propunerii ministerului), Libris.ro, Elefant.ro, librăriile Diverta, grupul Librarium care deţine platforma Cartepedia.ro şi Sedcom Libris Iaşi cu platfoma Portokal.ro. Uniunea Scriitorilor din România şi Asociaţia Editorilor din România ne sunt parteneri principali. În cadrul campaniei, fiecare actant a realizat secţiuni special dedicate autorilor români, pe platformele lor online de vânzare, sau au amenajat spaţii dedicate în magazinele lor. În acest fel, cititorii pot găsi mult mai repede cărţile autorilor români. În plus, companiile încearcă să vândă cărţile autorilor români cu discount, atât cât le permite politica lor de business. De curând şi Europa FM ni s-a alăturat. Postul de radio promovează iniţiativa Ministerului Culturii şi cărţile autorilor autohtoni prin articole, concursuri şi podcasturi cu scriitori. În parteneriat cu editurile, în perioada 20 iulie - 28 august, în matinalul Europa FM vor fi premiaţi, de luni până vineri, ascultătorii radioului cu câte un pachet de 12 cărţi, iar prin concursul de pe website-ul radioului, de două ori pe săptămână, încă două pachete similare de cărţi vor fi acordate.
AGERPRES: În legătură cu această campanie există unele voci care spun că ministerul nu o finanţează. Cum comentaţi aceste afirmaţii?
Bogdan Gheorghiu: Unul dintre primele obiective pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de ministru al Culturii a fost să găsim pârghiile pentru creşterea consumului de carte românească şi a numărului de cititori. Deşi am fost încetiniţi, în implementarea unor proiecte, de situaţia neprevăzută creată de pandemie, am reuşit să venim cu acest proiect, în parteneriat cu mediul privat, pe care ne propunem să îl desfăşurăm pe o perioadă lungă de timp. Este un proiect sustenabil care pe termen lung ar trebui să schimbe comportamentul consumatorului. Campania "Citeşte româneşte" ar fi un prim pas în modificarea politicilor publice referitoare la promovarea lecturii, în general, şi a scriitorilor români, în particular. În paralel, acţionăm pentru a găsi soluţiile necesare redresării culturii scrise şi am organizat, la nivel de Guvern, o dezbatere cu reprezentanţii acestui domeniu pentru a vedea exact care sunt problemele şi solicitările lor. Avem susţinerea premierului Ludovic Orban, care ne-a promis că solicitările formulate vor fi analizate, în limita posibilităţii de intervenţie din partea Guvernului, şi a dat asigurări că va rămâne în contact cu reprezentanţii scriitorilor, editurilor şi librăriilor, inclusiv pentru identificarea de modalităţi creative de stimulare a consumului de carte în România.
Chiar dacă Ministerul Culturii nu a alocat un buget pentru proiectul "Citeşte româneşte", pentru acest an a prevăzut suma de 800.000 lei în bugetul Administraţiei Fondului Cultural Naţional, care va asigura finanţarea pentru 45 de proiecte editoriale (carte, poezie şi reviste) şi, pe 22 iulie, am lansat apelul de proiecte conform Legii 136/2015 pentru finanţarea revistelor de cultură reprezentative din România cu o valoare de peste 1.100.000 lei.
AGERPRES: De curând aţi lansat şi campania SAMER 2020 - Stagiunea Artistică Muzicală Estivală a României, o stagiune în care 11 instituţii din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa îşi vor prezenta spectacolele în aer liber.
Bogdan Gheorghiu: Legat de campania SAMER, aceasta a fost lansată începând cu 10 iulie. A fost o soluţie pentru a mobiliza instituţiile din subordinea Ministerului Culturii cu profil muzical să îşi continue activitatea prin iniţierea unor spectacole în aer liber. Starea de urgenţă şi starea de alertă au generat noi reguli de petrecere a timpului liber, în condiţii speciale, şi de aceea trebuiau găsite soluţii rapide pentru desfăşurarea activităţilor cultural-economice. Astfel, instituţiile de spectacol s-au adaptat şi au descoperit noi spaţii urbane care pot fi utilizate pentru evenimente de care publicul să se poată bucura în siguranţă. Stagiunea estivală de muzică şi operă a României 2020 implică 11 instituţii care vor organiza propria stagiune outdoor.
AGERPRES: În plenul Parlamentului European s-a solicitat alocarea a 2% din Planul de relansare european pentru salvarea sectorului cultural şi creativ. În România sunt foarte multe persoane care lucrează în acest domeniu şi care nu au avut posibilităţi sau mijloace pentru a se adapta schimbărilor provocate de COVID-19. Ce faceţi dumneavoastră şi Ministerul Culturii pentru a-i ajuta pe aceştia?
Bogdan Gheorghiu: Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică include politici economice şi de protecţie socială care se adresează mediului antreprenorial, deci şi celor din domeniul cultural. Cultura, fiind un domeniu specific cu probleme punctuale ce trenează de ani de zile, va avea propriul plan de investiţii şi restartare culturală, la care lucrăm şi pentru care vom obţine sprijinul Guvernului. Suntem în discuţii cu Ministerul Fondurilor Europene şi vreau să mă asigur că tot sectorul cultural creativ va putea beneficia de granturile din fonduri europene. Vorbim mai exact de granturi pentru cei care au avut activitatea restricţionată din cauza COVID-19. Acestea vor fi acordate în funcţie de cifra de afaceri pe care au avut-o. Avem în vedere inclusiv granturi pentru SRL-uri cu unic acţionar şi pentru PFA-uri, dar şi pentru persoanele juridice fără scop patrimonial (ONG-uri). Totodată, Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică al Guvernului PNL va urmări punerea în aplicare, prin Cadrul financiar multianual 2021 - 2027, a obiectivului de politică 'O Europă mai aproape de cetăţeni: turism, cultură şi patrimoniu', care va sprijini, inclusiv, antreprenoriatul cultural-creativ şi salvgardarea şi valorificarea patrimoniului naţional.
AGERPRES: Foarte multe clădiri de patrimoniu din România se află în situaţii la limită, în pericol de a fi demolate sau într-o stare avansată de degradare. De asemenea, multe zone construite protejate sunt atacate constant prin demolarea sau mutilarea unor clădiri valoroase, precum şi prin construcţii noi. Care ar fi soluţiile pentru remedierea acestor probleme?
Bogdan Gheorghiu: Dacă o clădire este în pericol de a fi demolată ilegal, în funcţie de regimul de protecţie, Ministerul Culturii poate da amenzi prin Direcţiile Judeţene de Cultură. De asemenea, tot prin Direcţiile Judeţene de Cultură (care cunosc realitatea din teren) poate fi sesizată poliţia, care poate întocmi şi dosar penal. În acest moment, se află pe circuitul intern proiectul de lege pentru Codul Patrimoniului Cultural, care urmează să fie pus în consultare publică în luna august. Acesta prevede extinderea structurilor de personal de control şi formarea profesională a acestuia aşa încât să putem avea suficienţi specialişti dedicaţi controlului şi expertizării monumentelor.
Legat de pregătirea profesională, INCFC (Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală) organizează periodic cursuri, în diverse domenii, iar unul dintre acestea este dedicat protejării patrimoniului cultural naţional. În ceea ce priveşte fondurile nerambursabile externe, Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului, finanţează prin Granturile SEE 2014 - 2021 proiectele pentru restaurarea şi revitalizarea monumentelor istorice. Bugetul alocat apelului de proiecte a fost de 16.000.000 euro, iar valoarea sprijinului financiar nerambursabil acordată unui proiect a fost cuprinsă între 200.000 euro şi 2.000.000 euro, reprezentând 80% din totalul costurilor eligibile ale proiectului. Printre solicitanţii eligibili se numără instituţii publice de cultură (muzeu, teatru, operă, operetă, filarmonică, bibliotecă, arhivă, centru cultural etc.), unităţi administrativ-teritoriale, ONG-uri şi IMM-uri.
AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre stadiul în care se află înfiinţarea Muzeului Ororilor Comunismului în România?
Bogdan Gheorghiu: Înfiinţarea acestui muzeu face obiectul Legii 157/2019, publicat în Monitorul Oficial în luna iulie a anului trecut. Au trecut 4 ani până la aprobarea proiectului de lege, depus iniţial în 2015 de grupul PNL. Am dispus, prin ordin de ministru, crearea unei comisii privind înfiinţarea acestuia, iar până acum au fost realizaţi paşi importanţi prin crearea unor parteneriate în ceea ce priveşte patrimoniul şi conceptul curatorial-muzeal cu instituţii importante din România. Amintesc aici: Muzeul Naţional de Istorie, Arhivele Naţionale, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Biblioteca Naţională a României a pus la dispoziţie un spaţiu care va fi sediul administrativ al viitoarei instituţii, iar recent Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor a dat un acord de principiu privind înfiinţarea noului muzeu. Echipa din minister, coordonată de secretarul de stat Liviu Brătescu, a fost în prospecţie pentru a verifica mai multe propuneri cu privire la spaţiul muzeului, iar printre clădirile pe care le avem în vedere amintesc Fortul 13 Jilava şi fosta închisoare Malmaison. Sperăm să putem primi aprobarea în şedinţa de Guvern a hotărârii de înfiinţare a Muzeului Ororilor Comunismului, astfel încât să desemnăm echipa managerială şi să putem implementa cu succes toate planurile pe care ni le-am propus la început de mandat.
AGERPRES: Domnule ministru aveţi opt luni de mandat. Ce proiecte consideraţi că poartă amprenta dumneavoastră?
Bogdan Gheorghiu: În primele mele opt luni de mandat pot să spun că am rezolvat mai multe proiecte, unele care trenau de la înaintaşii mei în funcţie, altele pe care le-am iniţiat chiar eu. Printre acestea aş enumera Muzeul Peleş, pentru care am renegociat chiria pe care statul român o plăteşte Casei Regale şi care a ajuns să fie una a decenţei şi a posibilităţii realizării de investiţii în Castelul Peleş. Am reuşit, în decembrie 2019, să aducem la masa negocierilor Casa de licitaţie Historic şi statul român reprezentat prin Ministerul Culturii şi prin Biblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman", iniţiatoarea proiectului viitorului Muzeu al Cărţii şi Exilului Românesc ce se va înfiinţa la Craiova. A fost semnat un protocol de vânzare directă către viitorul Muzeu al Cărţii şi Exilului Românesc/ Biblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman" Craiova a 69 de loturi din licitaţia "Manuscrise, dedicaţii şi scrisori", cuprinzând toate fondurile Eliade, Cioran şi Nae Ionescu din cadrul licitaţiei. În luna decembrie anul trecut am găsit un sediu pentru Muzeul Naţional "Brătianu". Pe 24 mai a fost deschis pentru public. Am semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Chineze privind prevenirea furtului, săpăturilor clandestine, importului şi exportului ilicit de bunuri culturale. Am reluat procedura de includere a sitului Roşia Montană în Lista patrimoniului mondial UNESCO. Printr-o relaţie foarte bună cu Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, acesta va finanţa realizarea Planului Urbanistic General la Roşia Montană. Am lansat, în data de 27 martie, proiectul de finanţare ACCES Online 2020, dedicat exclusiv sectorului privat, un instrument de susţinere financiară a proiectelor culturale, care pot fi diseminate exclusiv în mediul online, în valoare de un milion de lei (270 de aplicaţii, 20 de beneficiari privaţi). Am decis să venim în sprijinul artiştilor plastici contemporani prin suplimentarea cu 2.000.000 de lei a bugetului Muzeului Naţional de Artă Contemporană, în vederea achiziţionării de obiecte de artă de la artişti contemporani.
De asemenea, am acceptat donaţia cu sarcini a imobilului înscris în Lista Monumentelor Istorice a judeţului Suceava cu denumirea Casa Vârnav Liteanu. M-am implicat direct şi am parcurs cu celeritate toate procedurile pentru ca donaţia Casei Vârnav Liteanu de către moştenitorii familiei Sturza să devină realitate. Ministerul Culturii primise această intenţie de donaţie de aproape un an de zile şi nimeni în acest timp nu luase vreo măsură, nici nu contactaseră familia donatoare.
Sunt doar câteva dintre proiectele finalizate pe perioada mandatului meu şi nu aş dori să închei această enumerare fără să adaug dezbaterile la nivel de Guvern cu diverse ramuri ale sectorului cultural. Începând cu luna aprilie, la nivel de Guvern am organizat şapte dezbateri cu reprezentanţi ai artelor teatrale, ai organizatorilor de festivaluri, ai industriei muzicale, ai cinematografiei, ai artiştilor independenţi şi ai culturii scrise. Am căutat împreună soluţii pentru problemele ridicate de fiecare, probleme recente induse de pandemie care trenează de ani de zile. Încercăm să venim cu soluţii realiste care pot fi implementate şi care să nu rămână doar scrise frumos pe hârtie, plus includerea sectoarelor culturale creative în toate demersurile ministerelor de resort cu privire la protecţia socială şi la măsuri economice de reluare a activităţilor. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
CNA: România TV - amendă 15.000 de lei; Antena 3 CNN, Realitatea TV, B1 TV - somații publice
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a sancționat, miercuri, cu o amendă de 15.000 de lei postul de televiziune România TV din cauza încălcării prevederilor legislației audiovizuale referitoare la informarea corectă, verificată și prezentată în mod imparțial și cu bună-credință, în prezentarea subiectului referitor la furtul pieselor din tezaur
Alegeri la Academia Română: Arhitectul Dorin Ștefan și profesorul emerit Paul E. Michelson - noi membri
București, 12 feb /Agerpres/ - Arhitectul Dorin Ștefan, unul dintre cei mai importanți profesioniști ai domeniului, apreciat pentru caracterul inovativ al proiectelor sale, și profesorul emerit Paul E. Michelson de la Universitatea din Huntington, SUA, expert în istoria României, se numără printre noii membri corespondenți sau de onoare din străinătate ai Academi
Muzeul de Artă Recentă prezintă, de joi, în premieră, o parte din colecția de artă contemporană internațională
MARe/Muzeul de Artă Recentă prezintă, în premieră, începând de joi, o parte din colecția sa de artă contemporană internațională, reunind peste 50 de artiști din 20 de țări, printre care Giorgio de Chirico, Lucio Fontana, Antony Gormley, Bridget Riley, Richard Serra. Acești artiști au lucrări care se regăsesc și în colec
AUTORI CONTEMPORANI/Dorina Rusu: Constantin Tănase, un personaj mai interesant și mai complex decât mi-aș fi putut imagina
Dorina Rusu este autoarea biografiei romanțate 'Constantin Tănase. Un om serios' (2024), dedicată celebrului actor român de scenă și vodevil, figură cheie a teatrului românesc de revistă, de la a cărui naștere se împlinesc anul acesta 145 de ani. Cartea este construită cu multă răbdare în jurul figurii actorului
Timiș: Satele bănățene în picturile Sofiei Dorogostaisky - expoziție de artă și antropologie culturală
Istoria oricărui loc poate fi privită ca o înșiruire de tablouri care surprind scene din geneza, dezvoltarea, momentele de glorie, bătăliile câștigate sau pierdute, personalitățile care l-au marcat, iar Banatul, fie că vorbim despre cel aflat sub stăpânirea habsburgică sau despre cel contemporan, de după 1918, are și el o reprezentare remarcabilă &i
Buzău: Muzeul Județean nu solicită restituirea Tezaurului de la Pietroasele, dar ia în considerare o expoziție temporară a originalului
Conducerea Muzeului Județean Buzău și-a exprimat intenția ca, pe viitor, să organizeze o expoziție temporară a Tezaurului de la Pietroasele, în contextul în care, deși a fost descoperit în această zonă a țării, publicul local nu a putut să îl admire în cadrul unei expoziții organizate de instituție decât o singură dată.
Albumul colectiv 'Dracula în benzi desenate' - lansat la ARCUB
Albumul colectiv 'Dracula în benzi desenate' va fi lansat de Muzeul Județean de Istorie Brașov, miercuri, la Sala Mare de la ARCUB, informează un comunicat transmis AGERPRES. Albumul reunește lucrările a 47 de autori sau echipe de autori, fiind primul album colectiv de benzi desenate dedicat personajului Dracula și în acela
Expoziția 'Women crafting the future' - vernisată la Muzeul Național al Literaturii
Expoziția 'Women crafting the future', care are un concept unic, dedicat creativității și puterii feminine, și își propune să celebreze talentul și măiestria femeilor, a fost vernisată, marți seară, la Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR). În expoziție sunt prezente colecții de pictură, bijuterii, decorațiuni și piese vestimen
CNA: Realitatea Plus - amenzi de 40.000 de lei pentru încălcări ale legislației audiovizualului
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a sancționat, marți, postul Realitatea Plus cu patru amenzi pentru încălcări ale legislației în domeniu. Postul TV a primit o amendă de 20.000 de lei, una de 10.000 lei și două de 5.000 de lei. ''Întrunit în ședința publică din data de 11.02.2025, Consiliul Național al A
Cornel Ilie (MNIR), despre furtul din Olanda: Măsurile de securitate și modul de expunere preîntâmpinau pericolul
Măsurile de securitate și modul de expunere de la Assen au fost realizate astfel încât să fie preîntâmpinat orice posibil pericol care s-a putut lua în calcul, a afirmat, marți, directorul adjunct al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), Cornel Ilie. 'Din punctul nostru de vedere, măsurile de securitate și modu
Mureș: Colecția Kohl, cu peste 90% din ornitofauna României, va fi găzduită într-un nou muzeu la Reghin
Colecția lui Stefan Kohl (1922-1998), ornitolog și taxiderm, care cuprinde peste 90% din ornitofauna României, a patra ca mărime din țară, și o bogată colecție de schelete, aflată în patrimoniul Liceului 'Lucian Blaga' din Reghin, va fi baza noului Muzeu de Științele Naturii din oraș, a cărui construcție începe în acest an.
Sălaj: 'Arta frământată ' - expoziție ce prezintă istoria de peste 10.000 de ani a olăritului
'Arta frământată' sau povestea de 10.000 de ani a unuia dintre cele mai vechi meșteșuguri ale omenirii, olăritul, este tema unei expoziții vernisate, marți, în Beciul Cultural al Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău. Muzeografii din Zalău au încercat să surprindă, în cadrul expoziției ce prezintă vase sau fragmente ceramic
Covasna: Picturile murale de la castelul din Olteni, restaurate în cadrul unui proiect cofinanțat prin PNRR
Picturile murale descoperite în interiorul castelului de la Olteni, județul Covasna, realizate în jurul anului 1840, vor fi restaurate printr-un proiect cofinanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ce vizează transformarea clădirii într-un muzeu ecvestru.
Emisiunea filatelică ''Muzeul Național Peleș, Vitralii'' - de miercuri, în magazinele Romfilatelia
Emisiunea filatelică ''Muzeul Național Peleș, Vitralii'', compusă din patru mărci poștale și un plic ''prima zi'', va fi disponibilă de miercuri în rețeaua magazinelor Romfilatelia. Mărcile poștale reproduc imaginile care au ca subiect ilustrarea unor scene din basmul ''Albă ca zăpada'' (ti
Concerte de excepție pe scena Ateneului Român în cadrul ediției 2025 a Festivalului Internațional ''George Enescu''
Două importante serii de concerte din cadrul ediției 2025 a Festivalului Internațional ''George Enescu'' - Concertele de la Ateneu (după-amiaza) și Concertele de la Miezul Nopții - vor fi găzduite de Ateneul Român. * Seria Concertelor de la Ateneu cuprinde 28 de spectacole cu lucrări ale unor renumiți com