Măsurile de securitate și modul de expunere de la Assen au fost realizate astfel încât să fie preîntâmpinat orice posibil pericol care s-a putut lua în calcul, a afirmat, marți, directorul adjunct al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), Cornel Ilie.

'Din punctul nostru de vedere, măsurile de securitate și modul de expunere de la Assen au fost făcute în așa fel încât să se preîntâmpine orice posibil pericol care s-a putut lua în calcul. Ceea ce s-a întâmplat la Assen a fost, totuși, un eveniment ieșit din comun. Nu s-a întâmplat să intre cineva în expoziție cu, nu știu, un obiect, sau să desfacă o vitrină, sau să ne gândim la lucruri care ar putea avea loc, așa, în mod curent. Acolo a fost un eveniment ieșit din comun în care s-au folosit, după cum știți dumneavoastră, explozibil, s-au folosit materiale care au determinat distrugerea, spargerea unor vitrine. Și nu cred că suntem noi atât de vinovați pe cât vrea lumea să ne considere de ceea ce s-a întâmplat la Assen', a spus Ilie, la o întâlnire cu presa, organizată în expoziția permanentă Tezaurul Istoric a MNIR.

El și-a exprimat speranța că angajații muzeului nu vor fi 'anchetați' în legătură cu furtul de la Muzeul Assen.

'Până acum, angajații Muzeului Național de Istorie a României nu sunt investigați în legătură cu acest furt petrecut în Olanda. (...) Mi s-ar părea absurd să începi să anchetezi angajații muzeului pentru un furt și un eveniment de care nu sunt absolut deloc vinovați', a susținut directorul interimar.

Cornel Ilie a precizat că nu are informații de la partea olandeză în legătură cu stadiul anchetei, aceasta fiind 'încă în desfășurare'.

'Când se va termina ancheta, care bănuiesc că nu poate să dureze încă foarte mult timp, cu siguranță, sunt absolut convins că partea olandeză va plăti asigurarea. Nu am absolut nicio îndoială. În primul rând, trebuie să plătească suma care era prevăzută în asigurare, dar momentul exact când va fi plătită această sumă nu pot să vi-l spun în acest moment. Oricum, suma care se va plăti va intra într-un cont, undeva, de unde nu va putea fi atinsă', a arătat Ilie.

Piesele care au făcut parte din expozițiile internaționale 'Dacia! Empire of Gold and Silver' și 'First Royals of Europe' au revenit în patrimoniul MNIR și al muzeelor partenere, a declarat directorul adjunct.

El a mărturisit că speră ca artefactele furate de la Muzeul Aseen să fie recuperate, deoarece, dincolo de 'interesul nostru de a avea acele obiecte aici, este și interesul statului olandez să rezolve această problemă'.

Răspunzând unor întrebări referitoare la cereri ale unor muzee din țară privind returnarea unor artefacte valoroase aflate în prezent în patrimoniul MNIR, cum ar fi cazul Palatului Culturii din Iași, care ar cere înapoierea pieselor din Tezaurul de la Cucuteni- Băiceni, Cornel Ilie a apreciat că acestea sunt doar 'declarații de presă'.

'Până la momentul acesta, este o declarație de presă. Nu există solicitarea Complexului Muzeal de la Iași. Sincer să vă spun, ne-a luat puțin prin surprindere această declarație, având în vedere că am avut dintotdeauna o relație foarte bună de colaborare cu colegii noștri. Numai în ultimii doi ani cred că am avut trei expoziții pe care le-am făcut împreună, sau le-am deschis la muzeul din Iași. În ceea ce privește situația Tezaurului de la Cucuteni- Băiceni (...), el a fost întotdeauna expus aici, deci nu a fost prin cine știe ce beci sau prin cine știe ce dărăpănătură aruncat. El a fost aici, a beneficiat de condiții de securitate și de vizibilitate maxime. Expoziția aceasta - mi-e greu să cred - v-aș ruga pe dumneavoastră să cercetați, să mergeți să vedeți, dacă găsiți un loc mai sigur în care să fie expus patrimoniul decât este în expoziția Tezaur Istoric, care beneficiază de toate sistemele de siguranță. Și, în plus, la noi, față de alte muzee naționale din țară, paza este asigurată de Jandarmeria Română, ceea ce conferă, zic eu, un grad de securitate sporit', a mai spus directorul.

El a subliniat că Muzeul Național Istorie a României a fost creat 'cu un scop foarte clar, acela de a prezenta publicului din țară și din străinătate cele mai importante valori ale patrimoniului cultural național în capitala țării, în cel mai mare muzeu de istorie al țării'.

'Și credem că această idee salutară și nobilă trebuie să o considerăm la fel de valabilă și în ziua de astăzi. Pentru că, într-adevăr, atunci când s-a constituit patrimoniul muzeului au fost aduse obiecte importante din toată țara. Dar cred că acest lucru nu a fost făcut decât în beneficiul vizitatorilor, în beneficiul publicului. Mi-e greu să cred că, spre exemplu, un artefact foarte valoros, adus la Muzeul Național de Istorie a României de la Turnu Măgurele, sau de la Zimnicea, sau din altă parte, ar fi beneficiat de aceeași vizibilitate, ar fi fost atât de studiat, atât de admirat, atât de expus și atât de prezent în conștiința publicului, dacă ar fi fost expus într-un muzeu... Mă rog, nu cred că e cazul să vă detaliez eu cam în ce situație se află muzeele mici, dacă muzeele naționale, așa cum este Muzeul Național de Istorie a României, nu se află în ce mai fericită perioadă a existenței lor', a explicat Cornel Ilie. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lãzãroiu)