logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

Pippidi, despre documentele aflate în arhiva 'Nicolae Iorga': Am dorit să nu ştie comuniştii despre existenţa lor

Imagine din galeria Agerpres

Prof. univ. dr. Andrei Pippidi, cel care a donat, miercuri, 27 de documente aparţinând arhivei bunicului acestuia, Nicolae Iorga, despre Unirea Basarabiei cu Vechiul Regat, a afirmat că familia sa a dorit ca regimul comunist să nu afle despre existenţa acestora, cu atât mai mult cu cât, după 1948, au dispărut multe documente referitoare la această provincie românească.

"Am dorit să nu ştie comuniştii despre existenţa acestor documente. Prin urmare, ca şi în alte cazuri, dar puţine, din păcate, familiile care aveau, pe atunci, foarte aproape în spatele lor un asemenea trecut păstrau tăcerea. Şi, când n-au fost siliţi să-şi părăsească locuinţa - din păcate, aşa a fost cu alţi mulţi - n-au fost azvârliţi afară din casele lor, atunci au putut păstra o arhivă, mai ales dacă în această familie era, aş zice, un fanatism al arhivei. Pentru că, unul după altul, toţi membrii familiei au păstrat toate scrisorile pe care le-au primit, uneori şi ciorne ale scrisorile cu care răspundeam. Deci, în felul acesta au fost cruţate anumite documente", a spus istoricul.

Valoarea pieselor donate este cu atât mai mare cu cât, spune Andrei Pippidi, "în 1948 şi imediat în anii următori, din imensa moştenire de documente din Colecţia Iorga au dispărut aproape toate cele referitoare la Basarabia".

"Ne place să bănuim că, până la urmă, au ajuns la Chişinău. Dar răspunsul colegilor de la Chişinău acum este că nu le au nici ei. Deci, e cu putinţă ca ele să fi fost distruse. Aşa se face că în partea de moştenire care mi-a revenit mie după ce mama şi fraţii ei s-au dus s-au găsit aceste documente şi pot să-mi închipui în ce împrejurări ele au ajuns să fie în această colecţie", a mai spus profesorul.

Pippidi a mărturisit că nimeni din familie nu i-a dezvăluit pentru mult timp nimic despre aceste documente.

"Nimeni nu-mi spunea că este ceva excepţional şi am crezut întotdeauna că aceasta este o casă care trăieşte ca toate celelalte case. Ei, nu era chiar aşa, dar aceasta a fost o încredinţare pe care am avut-o de timpuriu", a adăugat Andrei Pippidi.

Istoricul a dezvăluit faptul că Nicolae Iorga şi-a dorit ca, după moartea lui, casa în care a locuit cu familia să devină "un muzeu şi o arhivă".

"Intenţia bunicului meu era ca, după moartea lui şi a soţiei sale, casa lor să fie un muzeu. Un muzeu şi o arhivă. Deci, o parte din institutul construit în ultimii ani ai vieţii lui - '37 - '39 - era rezervată familiei şi, desigur, acolo era şi arhiva, întreagă atunci. Nu ştiu nici acum în ce încăperi, dar era acolo. Intenţia a fost ca Academia să primească această arhivă şi aceasta s-a realizat în scurt timp după sfârşitul războiului. În '53, mare parte din această arhivă era deja la Academie. Între timp însă, şi anume în anul naşterii mele, în vara 1948, părinţii mei şi cu mine am plecat, am fost... nu... evacuaţi e prea mult spus. Ni s-a dat a înţelege că asta nu mai e casa noastră. Şi am plecat. Dar asta înseamnă că partea din arhivă care încă nu ajunsese la Academie a fost împărţită în grabă între membrii familiei. Şi aşa se face că, mult mai târziu, în anii '66 - '70, am fost moştenitorul, unul după altul, al unchilor mei - Mircea, Ştefan şi Valentin", a spus profesorul Pippidi.

El a subliniat însă că Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" "face însă un lucru extraordinar" pentru care îi este "recunoscător".

"O colegă şi prietenă care e cercetătoare acolo, Raluca Tomi, şi ţin să se ştie acest nume, pentru că a început să se ocupe cu devotament de clasarea acestei arhive private, care deocamdată este privată, dar nu va rămâne aşa. Clasarea a ajuns azi dimineaţă la pachetul 18 şi mâine o s-o rog pe doamna Tomi să primească un alt pachet masiv de documente. Evident, tot ce e clasat de dânsa rămâne în clădirea Institutului 'Iorga', care, am fost prevenit, n-o să mai fie multă vreme potrivită cu această funcţie de deţinătoare a arhivei, că nu mai e loc, nu mai încape. Vom vedea ce se poate face. Dar, deocamdată, pot să vă spun că din mâna mea au trecut la Institutul 'Iorga' bine clasate un număr în creştere de documente", a încheiat Andrei Pippidi.

27 de documente donate de prof. univ. dr. Andrei Pippidi, aparţinând arhivei lui Nicolae Iorga, despre Unirea Basarabiei cu Vechiul Regat, au intrat, începând de miercuri, în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNAR).

Ceremonia de semnare a actului de donaţie, prin care documentele din arhiva marelui istoric - ziare, fotografii şi telegrame - vor intra în patrimoniul MNAR, s-a desfăşurat la sediul instituţiei muzeale.

Printre materiale, adunate de către Nicolae Iorga la începutul secolului XX, apoi în 1918 şi în perioada interbelică, se numără câteva numere ale ziarului 'Sfatului Ţării' în română şi în rusă, documente purtând antetul Sfatului Ţării, unele cu adnotările lui Nicolae Iorga, documente manuscrise în limba rusă.

Proclamaţia prin care basarabenii sunt informaţi de către Sfatul Ţării despre votarea legilor agrare şi despre modul în care se va realiza împroprietărirea ţăranilor, cupuri din ziarele epocii cu privire la personalităţi basarabene precum Ioan Pelivan, Pantelimon Halippa, Alecu Mateevici, Elena Alistar - acestea sunt doar câteva din preţioasele piese ale donaţiei profesorului Pippidi.

Potrivit directorului general al MNIR, Ernest Oberlander Târnoveanu, în urma politicii de încurajare a donaţiilor, practicată de conducerea instituţiei, în ultimii cinci ani, patrimoniul muzeului a crescut cu peste 20.000 de piese donate. Ca o ilustrare a acestei politici, în acest an, MNIR a primit diploma şi medalia de acordare a Premiului Nobel cu care a fost distins profesorul doctor George Emil Palade în 1974 şi o planşă reprezentând Columna lui Traian, realizată prin tehnica gravurii în atelierul marelui arhitect şi gravor italian Giovani Batista Piranesi. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Alexandru Cojocaru)

Afisari: 1

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Cultura - Media 15-01-2025 05:10

Ziua Culturii Naționale/Spectacole, concerte, expoziții, proiecții de film, tururi ghidate și proiecte educaționale, în Capitală

Numeroase activități, de la spectacole, concerte, expoziții, proiecții de film, la tururi ghidate și proiecte educaționale, desfășurate atât fizic, cât și online, vor fi organizate în Capitală de Ziua Culturii Naționale, la Academia Română, în instituțiile din subordinea Ministerului Culturii, sau în cele ale Primăriei Generale.

Cultura - Media 14-01-2025 22:39

Ziua Culturii Naționale/ Manifestare dedicată lui Eminescu, organizată de AOSR

Sesiunea omagială 'Eminescu - Omul deplin al culturii românești. Cultură prin Cunoaștere, Cunoaștere prin Cultură' a fost organizată marți de Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR), invitatul special al evenimentului fiind Radu Gabriel Safta, ambasadorul României în Australia. ''Ziua de 15 ianu

Cultura - Media 14-01-2025 19:17

Cristian Radu Nema: Fiecare român ar trebui să aibă propria viziune față de Ziua Culturii Naționale

Fiecare român ar trebui să aibă propria viziune, propria simțire și propriul sentiment față de Ziua Culturii Naționale, a transmis regizorul Cristian Radu Nema, care va fi prezent, miercuri, la proiecția de gală a filmului său documentar 'Cufărul lui Eminescu' ce va avea loc la Academia de Științe a Moldovei. Evenimentul este pro

Cultura - Media 14-01-2025 19:07

Vrancea: Trei muzee din Focșani au fost redeschise publicului, în 2024, după ce au fost renovate și modernizate

Trei muzee au fost redeschise publicului la finele anului 2024, după ce clădirile care le adăpostesc au trecut prin ample procese de reabilitare și modernizare, potrivit reprezentanților Muzeului Vrancei. Dintre acestea, Muzeul de Arheologie și Istorie Medievală și Muzeul de Științele Naturii au fost redeschise în locațiile care

Cultura - Media 14-01-2025 17:46

George Ivașcu: Ziua Culturii Naționale atrage atenția că există repere și valori în cultura română

Actorul George Ivașcu a afirmat că Ziua Culturii Naționale reprezintă pentru români 'măcar o reamintire a propriilor valori naționale'. 'Din fericire, foarte multe instituții de cultură își deschid porțile cu ocazia Zilei Culturii. Iată că Ziua Culturii Române este, din fericire, sărbătorită și apreciată ca atare.

Cultura - Media 14-01-2025 17:30

Hunedoara: Acces gratuit la Muzeul din Deva și expoziție la Castelul Corvinilor, de Ziua Culturii Naționale

Persoanele care vor vizita miercuri, 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale, Muzeul Civilizației Dacice și Romane (MCDR) Deva, vor avea acces gratuit la toate expozițiile acestuia, iar cei interesați de Castelul Corvinilor din Hunedoara vor putea urmări o conferință online despre restaurările prin care a trecut monumentul istoric medieval. La

Cultura - Media 14-01-2025 17:17

Adrian Cioroianu: Ziua Culturii Naționale trebuie sărbătorită în toate zilele anului

Adrian Cioroianu, directorul Bibliotecii Naționale a României, este de părere că Ziua Culturii Naționale trebuie sărbătorită în toate zilele anului, nu doar pe 15 ianuarie. 'În opinia mea, este o idee foarte bună instituirea unei Zile a Culturii Naționale, în contextul în care cultura rămâne, cred, piesa

Cultura - Media 14-01-2025 17:08

Directorul Muzeului Național de Artă, Călin Stegerean: De Ziua Culturii Naționale 'clopotul' sună pentru Cultură

Ziua Culturii Naționale omagiază, pe de o parte, nașterea unuia dintre cei mai importanți fondatori ai Culturii române, Mihai Eminescu, iar, pe de altă parte, este un memento pentru rolul fundamental al Culturii în cadrul societății noastre, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Național de Artă, criticul de artă Călin Stegerean.

Cultura - Media 14-01-2025 16:49

Dan Mircea Cipariu: Cultura noastră poate fi celebrată acordând tinerilor șansa la o reală recunoaștere

Singurul fel în care cultura poate fi cu adevărat celebrată este acela de a acorda tinerilor talentați șansa la o reală recunoaștere și la mai multă vizibilitate, a declarat, marți, pentru AGERPRES, scriitorul Dan Mircea Cipariu. Urmaș al 'Cipăreștilor', cum îi place să spună, avându-l ca strămoș pe pașoptistul Timote

Cultura - Media 14-01-2025 16:35

Ziua Culturii Naționale/ Primăria Capitalei organizează expoziții, lansări de carte, ateliere de creație și spectacole

Ziua Culturii Naționale va fi celebrată în Capitală prin expoziții, lansări de carte, de fotografie, ateliere de creație, dezbateri și spectacole, informează Primăria Municipiului București. Evenimentele vor fi găzduite de instituțiile de cultură în perioada 14 - 23 ianuarie, conform unui comunicat al PMB. * Muzeul N

Cultura - Media 14-01-2025 16:16

Timiș: Acces liber miercuri la toate manifestările din instituțiile culturale și de artă

Instituțiile culturale din Timișoara, Capitala Europeană a Culturii 2023, vin cu o paletă diversificată de evenimente dedicate Zilei Culturii Naționale și împlinirii a 175 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu, accesul publicului fiind liber la toate manifestările de pe parcursul zilei de miercuri. Astfel, Biblioteca Județeană Ti

Cultura - Media 14-01-2025 13:07

Vosganian: Ziua Culturii Naționale trebuie să fie un prilej de sărbătoare, dar România nu are o strategie culturală

Președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, consideră că Ziua Culturii Naționale trebuie să fie un prilej de sărbătoare, dar atrage atenția asupra lipsei unei strategii în domeniu, anunțând că a trimis, marți, o scrisoare deschisă autorităților în care reclamă subfinanțarea culturii. Într-o d

Cultura - Media 14-01-2025 12:18

Baconschi: Ziua Culturii Naționale dobândește azi un aer de festivitate sterilă, dacă nu chiar unul de parastas

Fostul ministru de externe Teodor Baconschi afirmă că ziua lui Mihai Eminescu, devenită 'Zi a culturii naționale', marchează reverența comunitară față de clasicii formatori ai literaturii române moderne, dar ar trebui să includă și 'reflecția lucidă' despre starea intelectualității românești, având în vedere că aceasta creează

Culte 14-01-2025 12:15

Bihor: Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor, în perioada 17-26 ianuarie, la Oradea

O nouă ediție a Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor va avea loc, în perioada 17 - 26 ianuarie, la Oradea, a anunțat, într-un comunicat, Episcopia greco-catolică de Oradea. Sursa menționează că tema din acest an a fost preluată din Evanghelia după Ioan, 'Crezi tu aceasta?', fiind amintit Papa Francisc,

Cultura - Media 14-01-2025 11:55

Președintele Academiei: Când se vorbește despre cultură la români, este imposibil să se facă abstracție de Eminescu

Când se vorbește despre cultură la români, este imposibil să se facă abstracție de Eminescu, afirmă președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, subliniind că numele de 'cultură națională' nu jignește pe nimeni, 'nu are în el nimic ofensiv, individualist sau discriminatoriu'. 'Trăim într-o lu