REPORTAJ/Timiș: Iarcurile de la Cornești, cea mai întinsă fortificație preistorică din Europa
Patru imense cercuri din pământ, asemeni unor medalioane, brăzdează câmpia din zona Cornești - Orțișoara - Seceani - Murani, în apropierea Timișoarei.
Pentru cei care străbat zona la pas, sunt insesizabile, dar din spațiul aerian își dezvăluie măreția.
Sunt iarcurile de la Cornești, care se desfășoară pe 17 hectare, fiind cea mai întinsă fortificație preistorică din Epoca Bronzului din Europa. Aceste iarcuri sunt valuri de pământ construite în urmă cu peste trei milenii în scop de apărare și menționate pentru prima dată în 1725, pe așa numitele 'hărți Mercy' (Florimund Mercy, guvernator al Banatului, după eliberarea Banatului de sub ocupația otomană de către armata habsburgilor conduși de Prințul de Savoya - n. r.).

Arheologul Leonard Dorogostaisky, voluntar în echipa Muzeului Național al Banatului (MBN) care face cercetări în acest sit, lansează ipoteza că la Cornești avem mai mult decât o fortificație: un centru de cult, un spațiu care a servit, probabil, ca observator astronomic.
Prima menționare în literatura arheologică atribuie această fortificație epocii avare, în timp ce cercetări ulterioare, din perioada interbelică, o plasează în perioada Troiei, în epoca bronzului.

Cercetări recente de suprafață, întreprinse în mai multe rânduri de către arheologi ai Muzeului Național al Banatului din Timișoara - Doru Micle, Liviu Măruia și Leonard Dorogostaisky - au dus la identificarea în perimetrul așezării fortificate a trei așezări aparținând perioadei timpurii a epocii cuprului, bronzului mijlociu și primei epoci a fierului.
În ultimii 20 de ani, cercetările la iarcurile de la Cornești se desfășoară sistematic, fiind scoase la iveală fragmente ceramice preistorice care pot fi atribuite primei epoci a fierului.
Arheologul Leonard Dorogostaisky relatează, pentru AGERPRES, că fortăreața de la Cornești ar trebui promovată mai mult, meritând un locul în panoplia UNESCO. Aici ar trebui deschis și un punct muzeal dedicat iarcurilor, mai ales că adâncurile fortăreței ascund un loc care, presupune el, ar fi fost destinat unor ritualuri mistice, puțin cunoscute.
Directorul MNB, Claudiu Ilaș, declară, pentru AGERPRES, că pentru ca fortificația preistorică de la Cornești să ajungă în patrimoniul UNESCO sunt necesare sume însemnate de bani pentru exproprierea proprietarilor care dețin terenuri pe aceste suprafețe, bani pe care statul nu îi are în momentul de față.

'La Cornești se cercetează atât fortificația de la Iarcuri (Bronz Târziu), cât și cea de la Cornet (Bronz Mijlociu). Încercăm să identificăm surse externe de finanțare pentru muzeul al cărui proiect tehnic este finalizat. (...) Discuții legate de UNESCO vor putea fi purtate eventual în următorii 20-30 de ani. Pe de altă parte, exceptând despăgubirile pe care statul ar trebui să plătească proprietarilor pentru expropriere, aproximativ 30 milioane de euro, costurile documentațiilor s-ar ridica la aproximativ 400.000 de euro. Bani care nu există în visteria statului. Sunt necesare alte demersuri esențiale pentru a proteja fortificația și a o valorificare științific și cultural. Sanctuarul este, poate, spectaculos, dar zona de iarcuri este cea mai mare structură de Epoca Bronzului din lume', spune Claudiu Ilaș.
Leonard Dorogostaisky detaliază că prima incintă, cea mai mică, apropiată, ca suprafață, de cea a Timișoarei, are urme de locuire, dar aici existau și preocupări legate de mișcarea Soarelui, de solstițiul de iarnă, de eclipse.
'Este o mare enigmă la iarcurile de la Cornești, pentru că nu numai că este cel mai mare din Europa, dar urmele de așezare sunt mult mai mici decât mărimea lui, în jur de 5%. E ciudat. În explicația găsită de mine și care apare și într-un film pe care l-am realizat (...), m-am bazat foarte mult pe imaginile din satelit, care sunt ca o hartă. Faptul că ai o 'hartă' de acum 3.000 de ani, care arată mărimea, unde sunt porțile, e fascinant. Făcând mai multe simulări pe Google Earth, 'am creat' solstițiul de iarnă, cu ziua cea mai mică. La Cornești, am văzut în teren când soarele răsare la solstițiu, în spatele Vârfului Țarcu, care e vizibil. (...) Și atunci am pornit de la observația că Corneștiul are și o formă ciudată (...). După mine, construcția de la Cornești nu are nicio rațiune ca fortificație. Ipoteza mea este că acel spațiu se utiliza temporar, era mai mult un centru de cult. La cât este de mare acel spațiu, ar fi putut adăposti foarte mulți oameni. Locul nu e bun de locuit permanent, pentru că acolo lipsește apa', explică Leonard Dorogostaisky.
Săpăturile arheologilor au scos la iveală urme de ceramică mai veche cu aproape 1.000 de ani decât e menționat în scripte, deci locul s-ar putea să fi fost căutat de populații și mai de mult, dar nu s-a descoperit nicio necropolă.

''Preoții' acelor timpuri, oameni învățați, erau capabili, în ochii mulțimilor, de adevărate magii, având o relație cu Creatorul. Ei puteau prezice când 'se va stinge lumina', cercetând eclipsele, locul fiind un fel de observator astronomic. Iar, ca să ai precizii mari, trebuia să ai spații de dimensiuni mari, să poți să observi foarte fin. Și atunci, poate au construit aceste încăperi', detaliază arheologul.
În susținerea ipotezei lui Dorogostaisky vine și faptul că fortificația de la Cornești nu are o necropolă, nu s-au descoperit morminte ale populației, deci era un spațiu folosit temporar.
Prefectul de Timiș, Mihai Ritivoiu, a declarat, pentru AGERPRES, că la Cornești avem un monument arheologic cu un potențial spectaculos și a inițiat demersuri pentru a fi trecut în Lista Monumentelor Istorice, astfel încât să poată beneficia de finanțări pentru continuarea cercetărilor din sit.
'Fortificațiile preistorice din Epoca Bronzului de la Iarcuri-Cornești sunt cele mai mari din Europa. Situl arheologic este la 20 de kilometri de Timișoara, având și descărcare de pe autostradă la Orțișoara. Orice perspectivă de cercetare și punere în valoare ține, în schimb, de finanțare. Chiar de aceea, clasarea sitului în Lista Monumentelor Istorice este esențială pentru dezvoltarea proiectului. Am ridicat subiectul în Colegiul Prefectural, la începutul verii, și am convenit să impulsionăm procedura. Subiectul e încă în faza incipientă, dar ar putea să aibă un impact semnificativ în dezvoltarea turismului din Timiș', spune prefectul.
Arheologii Muzeul Național al Banatului, care cercetează de peste un deceniu situl arheologic de la Cornești, au anunțat începerea unor demersuri pentru ca obiectivul să fie inclus în patrimoniul UNESCO. De mai mult timp, aici se dorește și construirea unui punct muzeal în care să fie expuse vestigii descoperite în timpul șantierelor arheologice care se derulează periodic.
Cercetarea arheologică sistematică de la Cornești - Iarcuri a fost inițiată în anul 2007 de arheologul MNB dr. Alexandru Szentmiklosi și dr. Bernhard Heeb, arheolog al Muzeului de Pre și Proto-istorie din Berlin, fiind sprijinită financiar de către Consiliul Județean Timiș, Deutsche Forschungsgemeinschaft și Statul Hessen prin inițiativa Loewe.
În anul 2007, arheologii MNB au descoperit fortificația de la Cornești cu ajutorul imaginilor transmise prin satelit, descoperirea fiind considerată de către aceștia ca fiind extraordinară, ținând cont că fortificația de la Cornești a fost realizată de oameni care trăiau în urmă cu 3000 de ani.
Directorul MNB de atunci, Dan Leopold Ciobotaru, declara pentru AGERPRES că dacă descoperirile de pe teren vor confirma observațiile din satelit, fortificația va deveni cea mai mare descoperită vreodată în Europa.
'Are mai bine de o treime din suprafața Timișoarei. Era un loc acoperit de iarbă. Fortificațiile sunt făcute din pământ', a arătat directorul.
El preciza că din ceea ce s-a scos la lumină se poate concluziona că aici a existat o populație timpurie de traci care se ocupau cu agricultura, creșterea animalelor, dar și cu schimburile comerciale. Ei își construiau locuințe din lemn, în gropi circulare, ce aveau acoperiș din paie. Au fost descoperite, de asemenea, vestigii care conduc spre ideea că aveau și spații de cult, unde s-au găsit diverse obiecte destinate ritualurilor. AGERPRES/(A, AS - redactor: Otilia Halunga, editor: George Onea, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Sursa foto: Muzeul National al Banatului
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
'Anotimpurile' lui Vivaldi, într-un spectacol cu violonistul Theodor Andreescu și actrița Diana Sar, la Ateneul Român
Capodopera lui Antonio Vivaldi 'Anotimpurile' este prezentată miercuri, de la ora 20:00, într-un spectacol în care fiecare anotimp devine un dialog între vioara lui Theodor Andreescu și vocea actriței Diana Sar. Potrivit site-ului eventim.ro, monologurile sunt construite pe bază de texte de Lord Byron și Mihail Bulgak
MNAR: Galeria de Artă Românească Modernă - redeschisă de miercuri; Sala Brâncuși - în formulă completă
Galeria de Artă Românească Modernă se redeschide de miercuri cu Sala Brâncuși reîntregită, anunță Muzeul Național de Artă al României (MNAR). 'Începând de miercuri, 5 august, vă așteptăm în Galeria de Artă Românească Modernă, care se redeschide cu Sala Brâncuși reîntregită, după r
Expoziția ''Urme printre fire'', semnată de artista Ecaterina Dînga Mardari - de miercuri, la Muzeul Țăranului
Expoziția ''Urme printre fire'', semnată de artista Ecaterina Dînga Mardari, care reunește lucrări de tapiserie și broderie artistică contemporană, se va deschide miercuri la Muzeul Național al Țăranului Român. Expoziția va fi vernisată de la ora 18:00, la Sala Media, se arată pe pagina de Facebook a instituției muz
PF Daniel, la sfințirea raclei pentru moaștele Sfintelor Nazaria, Olimpiada și Elisabeta de la Văratec: Au viețuit în rugăciune neîntreruptă
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a sfințit luni racla în care vor fi așezate moaștele Sfintelor Cuvioase Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec, prilej cu care a evidențiat că aceste sfinte au avut duhovnici isihaști care le-au îndemnat să viețuiască în rugăciune neîntreruptă.
Hunedoara: Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia se poate vizita doar sâmbăta și duminica, în luna august
Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia, din Munții Orăștiei, va putea fi vizitată pe parcursul lunii august doar în zilele de sâmbătă și duminică, în restul săptămânii accesul turiștilor în situl UNESCO fiind restricționat temporar, a anunțat marți Consiliul Județean (CJ) Hunedoara. Măsura limitării accesului turiștil
Harghita: O nouă ediție a Festivalului Internațional de Jazz de la Miercurea-Ciuc, cu artiști din șase țări
O nouă ediție a Festivalului Internațional de Jazz de la Miercurea-Ciuc are loc între 14 și 16 august, pe scenă urmând să urce artiști din șase țări, cu stiluri și abordări muzicale variate. Organizatoarea festivalului, Nóra Szilágyi, a declarat marți, într-o conferință de presă, că ediția din acest an a fost ma
Alba: Relief închinat zeului Mithras, într-o miniexpoziție la Muzeul Național al Unirii (GALERIE FOTO)
Un relief din marmură albă, închinat zeului Mithras, al cărui cult se adresa unui grup restrâns de inițiați și la care femeile nu aveau acces, poate fi văzut în luna august la Muzeul Național al Unirii (MNU) Alba Iulia, în cadrul unei miniexpoziții vernisate marți.
Amfiteatrul în aer liber al TNB se redeschide cu un concert susținut de Mădălina Pavăl Orchestra
Amfiteatrul în aer liber al Teatrului Național 'I.L. Caragiale' din București se redeschide marți cu un concert susținut de Mădălina Pavăl Orchestra, de la ora 21:00, informează site-ul tnb.ro. Potrivit sursei citate, noua stagiune estivală de la TNB propune concerte și spectacole de teatru variate &ici
REPORTAJ/Retrospectiva Brâncuși de la Berlin - când forma devine esență; Vizitatoare: Cred că ne simțim toți un pic de Brâncuși
Ampla retrospectivă Constantin Brâncuși, organizată la 150 de ani de la nașterea sculptorului și găzduită de Noua Galerie Națională (Neue Nationalgalerie) din Berlin, oferă vizitatorilor ocazia de a descoperi opera și universul creator al unuia dintre cei mai mari artiști ai lumii, care a revoluționat sculptura modernă. Potrivit informațiilor disponibile
Galați: Pelerinaj cu Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Adam în peste 150 de parohii
Peste 150 de parohii din județul Galați și Biserica 'Sfinții Arhangheli' din municipiul Brăila primesc, în perioada 1-14 august, Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Adam, în cadrul tradiționalului pelerinaj organizat în Postul Adormirii Maicii Domnului, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Casian, Arhi
Arhidieceza Romano-Catolică de București suspendă iluminatul exterior al Catedralei 'Sfântul Iosif' și al altor biserici
Arhidieceza Romano-Catolică de București anunță suspendarea iluminatului exterior al Catedralei 'Sfântul Iosif' și al altor biserici pe durata stării de alertă din energie. 'În contextul stării de alertă instituite la nivel național în sectorul energetic, ca urmare a secetei prelungite și a scăderii producției de
Mitropolitul Ioan al Banatului: Mediul de afaceri local să fie mai activ în viața județului și a Timișoarei
Mitropolitul Ioan al Banatului a declarat, luni seara, cu prilejul decernării titlului de Cetățean de Onoare al Municipiului Timișoara, că și-ar dori ca mediul de afaceri să fie mult mai activ și să vină în sprijinul autorităților locale și județene pentru crearea unor proiecte comune ale orașului și județului. Titlul i-a fost conferit d
Alba: Alte 22 de șuri cu acoperiș de paie din Apuseni, documentate prin proiectul 'Alba Vernaculară'
Un număr de 22 de șuri și 5 case cu acoperiș de paie din Întregalde au fost documentate în cadrul celei de-a doua ediții a Școlii de vară 'Alba Vernaculară', printr-un proiect care are ca obiective identificarea, inventarierea, documentarea, cartarea, promovarea și valorificarea elementelor de arhitectură vernaculară din Munții Apuseni.
Proclamarea locală a Sfintelor Nazaria, Olimpiada și Elisabeta va avea loc cu prilejul hramului Mănăstirii Văratec
Proclamarea locală a canonizării Sfintelor Cuvioase Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu va avea loc, în perioada 15-17 august, cu prilejul hramului Mănăstirii nemțene Văratec, închinat Adormirii Maicii Domnului. Manifestările religioase vor debuta în data de 14 august, când de la ora 15:00 va fi of
Hunedoara: Restaurarea integrală a Castelului Corvinilor va fi gata până la sfârșitul lunii august
Lucrările de restaurare a Castelului Corvinilor din municipiul Hunedoara se vor încheia până la data de 31 august, operațiunile fiind realizate în urma a două proiecte cu finanțare nerambursabilă, în valoare totală de 11,6 milioane de euro, câștigate de administrația locală. Potrivit primarului municipiului Hunedo










