Volumul 'Suveranismul în România. De ce votează oamenii cu politicienii extremiști?', de Alina Pop, Filip Alexandrescu și Ionuț Anghel, a fost lansat, joi, la standul Editurii Humanitas de la Salonul Internațional de Carte Bookfest.

Jurnalista Sabina Fati, moderatoarea lansării, a afirmat că suveranismul nu este doar în România, este în toată Europa, iar volumul 'este interesant din foarte multe puncte de vedere'.

'În jur de 35% dintre europeni votează suveraniști. Noi am avut însă un accident major în 2024 și de aceea poate e mai fierbinte la noi acest subiect decât la alții', a spus Sabina Fati.

Ea a amintit că autorii volumului au fost pe teren și au vorbit cu românii în trei localități reprezentative pentru a afla 'la firul ierbii' care e atmosfera și ce îi determină pe oameni să meargă spre această zonă a politicii - 'de la nemulțumire la sărăcie, de la propagandă la plictiseala de actuala clasă politică, există o întreagă serie de nemulțumiri în rândul alegătorilor români'.

Alina Pop a declarat că lucrul cel mai șocant a fost să descopere că momentul din 24 noiembrie 'n-a fost un accident' și că nu trebuie să ne raportăm la el ca la un eveniment unic.

'Potențialul de câștig electoral pentru suveranism este foarte mare și asta e ce am descoperit noi. Am arătat prin cercetarea noastră cauzele, rădăcinile acestui fenomen, de ce votează oamenii obișnuiți. Nu sunt oamenii extremiști, nu sunt oamenii neapărat suveraniști, aceste etichete sunt etichete politice pe care unii și le atribuie și aceiași le și resping. (...) Pe măsură ce a trecut timpul, din 24 noiembrie până acum, termenul 'suveranist' s-a consacrat între timp, nu știu dacă o să-l avem în dicționar, dar din păcate nu e un termen care reprezintă un soi de realitate, iar ceilalți s-au supărat că i-am numit pe acești politicieni extremiști. Or, nu e că i-am numit noi, nu i-am etichetat noi, au fost evaluați ca extremiști, inclusiv în unele rapoarte asumate ca oficiale, nu le-am spus noi așa. În sfârșit, șocul cel mai mare e să vedem că predispoziția oamenilor de a vota acest gen de partide și politicieni există și că e justificată și că ea va continua. Nu e un vot greșit, e un vot de blam pe care cetățenii obișnuiți care se confruntă cu dificultăți în România, care au sentimentul de nedreptate față de modul în care a evoluat economia României și față de modul în care a decurs viața lor în ultimii 35 de ani au aceste nemulțumiri pe care, din păcate, politicienii main stream nu sunt capabili să le adreseze. Deci ăsta e jocul care continuă', a fost de părere Alina Pop.

Filip Alexandrescu a menționat că au fost foarte puține cazuri în care oamenii nu au vrut să vorbească cu ei.

'Oamenii au fost dispuși să ne povestească și noi am pornit de la această presupunere teoretică, și anume că inegalitățile sociale ar crea o predispoziție pentru votarea unor candidați, că ei promit cu totul altceva chiar dacă acele lucruri sunt uneori exagerate și alteori chiar de-a dreptul aberante și oamenii ne-au spus că de multe ori îi preocupă exact aceste lucruri', a spus Alexandrescu.

Cel de-al treilea autor, Ionuț Anghel, s-a referit la 'evenimentul șocant al câștigării alegerilor de Călin Georgescu, pe 24 noiembrie 2024'.

'Am observat că votul suveranist s-a extins teritorial foarte mult, atât la nivelul numărului localităților - orașelor și comunelor -, cât și într-o creștere procentuală, adică procentul obținut de George Simion în turul I din mai 2025 a fost mult mai mare decât cel cumulat obținut în noiembrie 2024 de Călin Georgescu și George Simion, care au fost considerați principalii reprezentanți ai votului suveranist. Noi am numit în carte această extindere a votului în profil teritorial o suveranizare căreia i-am definit caracteristicile, trăsăturile și amplitudinea. Practic, ne-am uitat la cum s-a transformat votul la nivel de localitate în funcție de regiuni, în funcție de anumite criterii și am observat că vorbim practic de o concentrare masivă a votului în comune și orașele mici din România, care, din punctul nostru de vedere, reflectă și o lipsă a oportunităților de dezvoltare a acestor localități. Este un vot care reflectă, pe de o parte, dezamăgirea față de anularea alegerilor și interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu, dar, pe de altă parte, considerăm că este un vot care reflectă și lipsa oportunităților de dezvoltare cu care se confruntă foarte multe localități rurale și orașe mici din România', a afirmat Ionuț Anghel. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Antonia Niță, editor online: Andreea Lãzãroiu)