O ie de Muscel veche de cel puţin 80 de ani a făcut, în 2016, o chemare. Nu orice chemare, ci una către un nou destin, adresată unei persoane cu suflet de artist care a umblat o vreme prin lume, prin culturi foarte diferite de cea românească, dar care au lucrat întru şlefuirea şi decantarea emoţiilor omului aflat în drumul lui spre maturizare.

Iraida Florea, creator de frumos, de imagine fotografică, imagine de film şi scenică, este din municipiul Câmpina. O vreme, mai precis 12 ani, a activat în domeniul modei la nivel internaţional, călătorind foarte mult în zona Asiei, însă în 2016 dorul de casă a făcut-o să revină pe meleagurile natale.

Foto: (c) Iraida Florea

În acelaşi an, o ie veche de cel puţin 80 de ani i-a "vorbit" în timpul unei plimbări pe Lipscani punându-i drumul vieţii pe o altă linie.

"Ia pe care o port astăzi este într-o oarecare măsura ia mea de suflet, ia cu care am început proiectul Hyperborean Folklore în 2016. Este prima ie autentică pe care mi-am achiziţionat-o dintr-o consignaţie de pe Lipscani, din Bucureşti. (...) Am ales-o pe aceasta din toată consignaţia pentru că m-a chemat... Ştiţi că se spune despre iile acestea culese că te cheamă la ele sau vin la tine. (...) Este o ie de Muscel şi bănuiesc că are o vârstă de aproximativ 80 de ani. Este cusută cu ac persan pe pânză de casă, dar foarte mult reconstituită din cauza deteriorării sale, lucru care mă face să cred că vârsta ei s-ar putea să fie mai înaintată", povesteşte Iraida Florea, în timp ce îşi plimbă degetele cu nestăvilită admiraţie pe broderia importantului veşmânt.

Denumirea proiectului face trimitere la o civilizaţie antică sau mitologică - se pare că cercetătorii încă dezbat problema - de pe teritoriul vechii Dacii, numită Hyperboreea de către învăţătorii Greciei Antice.

De la Iraida Florea aflăm că ia nu este un simplu obiect de vestimentaţie, ci o adevărată operă de artă care, în vremuri străvechi, servea drept scut pentru sufletul omului, dar şi că fiecare dintre simbolurile cusute pe pânză este pus acolo pentru a transmite un anumit mesaj.

Foto: (c) Iraida Florea

"Ia românească cred că simbolizează femininul, frumosul, esteticul, lucrul profund şi, mai presus de toate, legătura noastră cu divinul, oricare am crede noi că este acesta - Natura Mamă, Dumnezeu, Universul întreg. (...) Ne îndrăgostim de ie pentru că este o operă de artă, nu este doar un produs vestimentar. Ia, aşa cum a fost creată de civilizaţiile strămoşeşti de pe aceste meleaguri, era creată sub formă de scut protector al trupului omenesc care, la un moment dat, trece în nefiinţă, dar este purtătorul acelui suflet divin, iar acest veşmânt era creat în simbioză cu natura în care individul sau individa se desfăşura - fie la munte, fie la şes, în colină. Ia repurta în ţesătura ei simboluri ale naturii înconjurătoare, simboluri celeste în care predecesorii noştri credeau", explică artista.

Ia de la care a pornit proiectul său de suflet are un model foarte vechi care înglobează, printre altele, rombul vieţii, simbol al pântecului, şi cei doi şerpi protectori ai casei. De asemenea, ea are boboci de flori şi linii.

În privinţa culorilor, Iraida Florea spune că partea cromatică transmite, de asemenea, un mesaj extrem de puternic. Nu întâmplător prima sa ie autentică are culoarea bordeaux, care simbolizează maturitatea.

Foto: (c) Iraida Florea

"Mi-a plăcut foarte mult culoarea, care are mult cuvânt de spus în acest context, pentru că această culoare a vişinii putrede, sau burgundi sau bordeaux, cum vrem să o numim, reprezintă culoarea pe care o poartă femeile ajunse la maturitate. (...) Am colecţionat în această umblare a mea prin lume foarte multă cunoştinţă spirituală prin intermediul a ceea ce făceam eu zi de zi în lumea modei. Cred că aceste lucruri mi-au maturizat şi mi-au decantat foarte bine emoţiile şi sentimente şi cu siguranţă mi-au şlefuit foarte bine fondul estetic. (...) Aşa am vrut să pecetluiesc acest proiect, cu o culoare care era folosită în a sublinia faptul că o persoană a ajuns la maturitate, deci are o înţelepciune, are o cunoaştere, are o pace interioară", povesteşte câmpineanca.

Ca o adevărată iubitoare de ie şi de frumos, Iraida Florea a continuat să asculte "chemările" veşmintelor strămoşeşti şi, uşor-uşor, a reuşit să adune o colecţie despre care spune că este una "discretă", care cuprinde piese "tinere", de aproximativ 50 de ani, dar şi foarte vechi, de 130 de ani.

Foto: (c) Iraida Florea

"Colecţia este, în primul şi în primul rând, culeasă cromatic, deoarece culorile proiectul Hyperborean Folklore sunt cele trei culori primordiale- roşu, alb, negru. Pornind de la aceste trei culori, colecţia este împărţită cromatic în roşu, alb şi negru. (...) Am cules piesele îndeosebi de Muscel, pentru că sunt musceleancă şi este un omagiu adus Câmpinei, zonei, judeţului Prahova şi limitrofelor. A existat cândva judeţul Muscel între noi şi Argeş, cu capitala la Câmpulung Muscel, şi este un dintre zonele unde se cosea această armură hyperboreană pentru regină. Lucrările de Muscel sunt foarte bogate din punct de vedere simbolistic, dar şi al manufacturilor, al creaţiilor fizice. Sunt foarte multe ii cusute cu fir, un lucru extrem de anevoios. Mai am şi foarte multe ii olteneşti - Gorj, Mehedinţi sunt zone pe care le iubesc şi ii de Banat, cu precădere cel de câmpie", precizează artista.

Mama acesteia îi împărtăşeşte iubirea pentru frumos şi pentru ie, ea fiind cea care a recondiţionat toate iile din această colecţie care erau deteriorate. În prezent, ea coase o ie de culoare bordeaux cu fir, un model al unei ii purtate de regina Maria.

Foto: (c) Iraida Florea

Cu ocazia Zilei Universale a Iei, Iraida Florea aduce un omagiu cămăşii naţionale prin organizarea, în parteneriat cu Centrul Judeţean de Cultură Prahova, a unei expoziţii inedite care urmăreşte valorificarea şi promovarea portului popular românesc autentic în context contemporan.

Aceasta este vernisată miercuri, de la ora 11,00, la Palatul Culturii din Ploieşti.

"Expoziţia se doreşte a fi o expoziţie inedită, un parcurs al costumului etnic românesc într-un itinerariu fotografic, tradiţional şi de couture. În expoziţie veţi putea admira costume naţionale autentice din propria-mi colecţie, costume hyperboreene, ceea ce înseamnă că veţi vedea un costum couture restilizat cu piese autentice de costum naţional şi cu piese contemporane de modă create de mine şi, nu în ultimul rând, veţi putea vedea ultima parte a proiectului fotografic Hyperborean Folklore - fotografie artistică de modă care surprinde zeiţele hyperboreene, fiice ale pământului românesc şi din alte popoare înveşmântate cu acest costum hyperborean", spune Iraida Florea.

***
Ziua Universală a Iei este sărbătorită în ţara noastră, dar şi în comunităţile româneşti din întreaga lume, la data de 24 iunie.

La începutul anului 2013, comunitatea online "La Blouse Roumaine", fondată de Andreea Tănăsescu, în 2012, a propus ca data de 24 iunie (sărbătoarea de Sânziene) să devină o zi dedicată iei şi să fie numită Ziua Universală a Iei. Prima marcare a acestei zile a avut loc la 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea de Sânziene (Drăgaica).

Astăzi, evenimentul este marcat în peste 50 de ţări şi 300 de localităţi, de pe şase continente. Ziua Universală a Iei a intrat în programul anual al muzeelor şi instituţiilor culturale din ţară şi străinătate, fiind marcată atât de ambasadele României, cât şi de misiunile diplomatice în România.

Ediţia a VII-a a Zilei Universale a Iei se desfăşoară sub tema "#AcasălaOrigini - Fotografii pentru o generaţie", prin care se doreşte conectarea oamenilor - unii aflaţi departe de casă, dar mereu legaţi de pământul strămoşesc, cu ajutorul fotografiei. În acest sens, comunitatea "La Blouse Roumaine" lansează invitaţia de a lua parte la crearea celei mai mari expoziţii online. Cei care doresc să participe se vor fotografia purtând o ie, o cămaşă sau, de preferat, întreg portul tradiţional popular românesc în faţa casei, a clădirii unde locuiesc, la poartă, în grădină, într-un parc din apropiere sau oriunde înseamnă "acasă" pentru fiecare. AGERPRES/(AS - autor: Anamaria Constantin, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Irina Giurgiu)

Citiţi şi:

* Povestea Iei/Argeş: Aproape 2.000 de ii şi cămăşi bărbăteşti din toate zonele ţării, în colecţiile Muzeului Goleşti

* Povestea Iei/Timiş: Iile îngropate la Sânnicolau Mare de ţărăncile deportate în Bărăgan - comorile Banatului de câmpie

* Povestea Iei/Neamţ: Doctoriţe, contabile şi profesoare se întâlnesc la o şezătoare pentru a păstra vie tradiţia realizării iilor