FRAGMENT DE ISTORIE: 970 de ani de la Marea Schismă. Biserica Creştină de Apus se desparte de Biserica Răsăriteană

Evenimentul petrecut în 16 iulie 1054 la Constantinopol, atunci când Humbert, cardinal şi delegat al papei Leon IX (1048-1054), a aruncat, la începutul Liturghiei, pe masa altarului bisericii Sfânta Sofia actul de anatematizare a patriarhului Mihail Cerularie (1043-1058), a clericilor şi a credincioşilor Bisericii Ortodoxe, este considerat a doua fază a schismei dintre Biserica Apusului şi Biserica Răsăritului.
De atunci, despărţirea dintre Biserica Răsăritului şi Biserica Apusului este cunoscută în istorie drept ''Schisma cea mare''. Cauzele care au contribuit la acest trist şi dureros eveniment, ale cărui consecinţe au rămas până astăzi, au fost diferite şi cu o lungă istorie. (vol. "Istoria Bisericească Universală")
Din punct de vedere politic schisma se poate constata şi observa mai bine din momentul în care împăratul Diocleţian (284-305) a împărţit Imperiul în anul 286: cel de Răsărit şi cel de Apus.
Pe această linie se înscrie şi decizia Sfântului împărat Constantin cel Mare (306-337) de a muta capitala, la 11 mai 330, de la Roma la Bizanţ, care, din acel moment, devine ''Roma cea nouă'' sau ''a doua Romă''. Datorită acestui fapt, Roma a rămas izolată pe al doilea plan, pradă năvălirii popoarelor migratoare.
O încordare ecleziologică în relaţiile dintre Apusul şi Răsăritul Bisericii Creştine se manifesta de multă vreme. Începând încă din secolul al IV-lea, între Răsăritul şi Apusul creştin se făcea simţită o tensiune ce privea statutul papei de la Roma în Biserică, adică dorinţa de jurisdicţie universală a papilor asupra întregii Biserici din Apus şi Răsărit.
Tensiunile s-au accentuat de-a lungul timpului, fiind încurajate şi de schimbările politice din vremea respectivă, dezbinarea Imperiului Roman contribuind şi ea la dezbinarea din sânul Bisericii.
Motivele acestei rupturi sunt identificate în istoria Bisericii ca fiind atât teologice (canonice şi dogmatice) cât şi neteologice.
Teodosie I, numit şi Teodosie cel Mare (379-395), a fost ultimul împărat care a domnit peste un Imperiu Roman unit; după moartea sa, teritoriul a fost împărţit în două jumătăţi, răsăriteană şi apuseană, fiecare având propriul împărat. Astfel, unitatea politică a Imperiului Roman a fost prima care a cedat; în timp, acest fapt şi-a pus amprenta şi asupra unităţii religioase.
Cauzele dogmatice au avut un rol deosebit în cursul evenimentelor. Existau mai multe probleme de această natură, printre acestea se aflau: 'Filioque', un adaos la formula Crezului, celibatul preoţilor care era obligatoriu în Apus, întrebuinţarea azimei în locul pâinii dospite la săvârşirea Sfintei Euharistii.
Din ordinul patriarhului Sergiu II (999-1019), numele papei a fost şters din dipticele Bisericii de Constantinopol. Motivul patriarhului Sergiu II pentru acest fapt a fost provocat de papa Benedict VIII (1012-1024), care a admis introducerea adaosului ''Filioque'' în Simbolul de credinţă (Crezul), stabilit de Sinoadele Ecumenice.
Pentru prima oară, adaosul ''Filioque'' a fost semnalat la sinodul I de la Toledo (Spania), din 447, apoi în sinodul III de la Toledo, din 589. Din Spania, eroarea adaosului ''Filioque'' a fost introdusă apoi în Franţa, în Anglia şi în Italia de nord.
Introducerea adaosului ''Filioque'' în întreaga Biserică Romano Catolică a fost făcută de papa Benedict VIII(1012-1024), în 1014, la cererea împăratului german Henric al II-lea ( 1002-1024). (vol. "Istoria Bisericească Universală")
Actul din 1054, considerat un eveniment dureros din istoria Bisericii, a însemnat separarea canonică şi întreruperea comuniunii liturgice între Biserica Romei (Biserica Romano-Catolică) şi Bisericile patriarhiilor de la Constantinopol, Alexandria, Antiohia şi Ierusalim (parte din Biserica Ortodoxă).
"Schisma dintre Bizanţ şi Roma a fost, negreşit, evenimentul cel mai tragic al istoriei Bisericii; lumea creştină s-a rupt în două jumătăţi, iar această sciziune, ce durează încă, a determinat în bună măsură destinul Răsăritului, ca şi pe cel al Apusului. Biserica de Răsărit, care este esenţialmente adevărata Biserică a lui Hristos, şi-a văzut limitat câmpul cultural şi geografic de acţiune; pe plan istoric ea s-a confundat doar cu lumea bizantină". (vol. Călăuză în Credinţa Ortodoxă, p.21)
Evenimentul petrecut la 16 iulie 1054 în biserica Sfânta Sofia a fost urmat de decizia patriarhului Mihail Cerularie, care bucurându-se de susţinerea mulţimii credincioşilor, a convocat duminică 24 iulie 1054 la Constantinopol, în Sfânta Sofia, sinodul permanent, compus din 12 mitropoliţi şi 2 arhiepiscopi, care a rostit anatema împotriva cardinalului Humbert, a delegaţilor romani, a papei Leon IX şi a Bisericii Romane.
Papii care au urmat lui Leon IX, decedat înaintea actului din 16 iulie 1054, respectiv la data de 19 aprilie 1054, n-au confirmat acţiunea cardinalului Humbert la Constantinopol, dar nici nu au infirmat-o.
Contemporanii acelor zile nu au acordat o mare importanţă evenimentelor din 16 şi 24 iulie 1054, lumea creştină de atunci fiind obişnuită cu frecventele divergenţe dintre Roma şi Constantinopol. De asemenea, căderea patriarhului Mihail Cerularie, care la 8 noiembrie 1059 a fost trimis în exil de împăratul Isac Comnen (1057-1059), nu a determinat vreo schimbare în raporturile dintre Roma şi Constantinopol.
"În fond, urmările actului nefericit de la 16 iulie 1054 n-au apărut imediat. Dar înstrăinarea dintre Apus şi Răsărit va duce, nu peste mult timp, la acţiuni de adevărată 'răcire a dragostei dintre mulţi'. Cucerirea şi devastarea capitalei bizantine în 1204 de către cruciaţi, precum şi mentalitatea de asalt misionar, cu care Apusul catolic privea spre Răsăritul ortodox, ameninţat tot mai mult de turci, sunt destul de concludente în această privinţă". (vol. "Istoria Bisericească Universală")
Cele două anateme rostite la 16 şi 24 iulie 1054, care au provocat ''Schisma cea mare'', au fost ridicate printr-o declaraţie comună citită concomitent în ziua de 7 decembrie 1965 în Catedrala Sfântul Gheorghe a Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol şi în Catedrala Sfântul Petru din Roma de patriarhul ecumenic Atenagora I (1949-1972) şi de papa Paul VI (1963-1978).
În această declaraţie, cei doi ierarhi au subliniat că: "sunt conştienţi că acest act de justiţie şi de iertare reciprocă nu poate fi de ajuns să pună capăt diferenţelor vechi sau recente, care subzistă între Biserica Romano-Catolică şi Biserica Ortodoxă şi care vor fi depăşite prin lucrarea Sfântului Duh, graţie curăţiei inimilor, regretului nedreptăţilor istorice, precum şi printr-o voinţă activă de a ajunge la o înţelegere şi expresie comună a credinţei şi a cerinţelor ei". (surse: "Istoria Bisericească Universală", vol. I (1-1054) şi vol. II (1054-1982), pr. prof. dr. Ioan Rămureanu, pr. prof. dr. Milan Şesan, pr. prof. dr. Teodor Bodogae, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1993; "Călăuză în Credinţa Ortodoxă", Arhimandrit Cleopa Ilie, Editura Episcopiei Romanului, 2000 - https://doxologia.ro) AGERPRES/(Documentare Mariana Zbor-Ciurel; editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto: vaticannews.va
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
CITATUL ZILEI
'Deprinde-te a nu mustra decât când ești gata să îndrepți.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril )
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 27 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. Simeon, rudenia Domnului, episcopul Ierusalimului Duminica a 2-a după Paști (a Sf. Apostol Toma) Greco-catolice Duminica a 2-a a Paștilor (a lui Toma). Sf. ep. m. Simeon, rudenia Domnului Romano-catolice Duminica a 2-a a Paștelui Sf. Zita, fc. Sfântul Apostol Simeon
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 aprilie
Este a 117-a zi a anului 2025. Au mai rămas 248 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 12 m și apune la 20 h 15 m. Luna răsare la 05 h 40 m și apune la 20 h 11 m. Lună nouă 22 h 31 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
26 aprilie - Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (ONU)
O explozie la Centrala Nucleară de la Cernobîl în 1986 a răspândit un nor radioactiv peste mari părți ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei și Federației Ruse. Aproape 8,4 milioane de oameni din cele trei țări au fost expuși radiațiilor. Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistență internațională ab
26 aprilie - Ziua mondială a proprietății intelectuale (ONU)
La 26 aprilie 2025 este marcată Ziua mondială a proprietății intelectuale, conform www.wipo.int. Proprietatea intelectuală vizează recunoașterea dreptului asupra unei anumite invenții, creații sau idei și în special privind drepturile legale rezultate în urma activității intelectuale depuse. Dreptur
26 aprilie, zi de doliu național pe teritoriul României, în memoria Sanctității Sale Papa Francisc
Guvernul a aprobat, la 24 aprilie 2025, în ședință, declararea zilei de 26 aprilie 2025, ca zi de doliu pe teritoriul României, în memoria Sanctității Sale Papa Francisc, chiar în ziua funeraliilor de la Vatican. 'Lider spiritual și moral, Papa Francisc s-a remarcat prin implicarea activă în viața societății contemporane, o pe
CITATUL ZILEI
'Numai de unul singur ai de ce să te temi: de tine însuți când te privești în față.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 aprilie
Ortodoxe Sf. Mc. Chiril, Chindeu și Tasie din Axiopolis (Cernavodă); Sf. Sfințit Mc. Vasilevs, episcopul Amasiei; Sf. Glafira Greco-catolice Sf. ep. m. Vasile al Amasiei Romano-catolice Sf. Anaclet, pp. Sfinții Mucenici din Dobrogea: Chiril, Chindeu și
Ritualurile funerare pentru Suveranul Pontif
Funeraliile Papei Francisc au loc sâmbătă, 26 aprilie 2025, la ora 10:00 a.m. (8:00 GMT), la Bazilica Sfântul Petru din Roma unde sunt așteptați să sosească sute de mii de credincioși, alături de 170 de delegații străine, șefi de stat și capete încoronate din întreaga lume. Ceremonia va fi oficiată de decanul Colegiului Cardinalilor, Giovanni Battista
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 aprilie
Este a 116-a zi a anului 2025. Au mai rămas 249 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 14 m și apune la 20 h 14 m. Luna răsare la 05 h 16 m și apune la 18 h 46 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Săptămâna europeană 21-25 aprilie 2025
Comisia Europeană a anunțat sancțiuni financiare împotriva companiilor americane Apple și Meta pentru încălcări ale legislației europene privind concurența. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că Executivul Comunitar va prezenta în următoarele două săptămâni o foaie de parcurs cu măsuri menite să elimine complet importurile
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Muzeul Național al Țăranului Român va fi redeschis din data de 25 aprilie, după un îndelungat șantier de consolidare, început în 2016, și după o vreme necesară primenirii, a informat instituția muzeală, într-un comunicat transmis AGERPRES. 'Am (re)așezat obiectele în locurile lor (pe care le-au părăsit
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la Conferința de la San Francisco, crearea ONU (25 aprilie - 26 iunie 1945)
Organizarea postbelică a lumii a început încă de la 21 august 1941, când președintele american Franklin Delano Roosevelt a prezentat în fața Congresului Carta Atlanticului, document care viza, printre altele, crearea unei asociații generale de națiuni care să ofere garanții pentru independența politică și integritatea teritorială a statelor mari și mi
DOCUMENTAR: Actorul Al Pacino împlinește 85 de ani (25 aprilie)
Actorul Al Pacino s-a născut la 25 aprilie 1940 în Bronx, un cartier al New Yorkului. A fost crescut de bunici, care l-au dus la cinema de când era mic. La 17 ani a început să se întrețină singur, lucrând ca vânzător, poștaș, lucrător de farmacie, portar, administrator de bloc. A început să joace teatru ca amator, a scris cuplete pen
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută drept Conferința Națiunilor Unite. La 25 aprilie 1945, delegații din cincizeci de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. Polonia nu a trimis un reprezentant deoarece componența noului său guvern nu a fost anunțată decât prea târziu pentru