UPDATE Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an
Consiliul de Administrație (CA) al Băncii Naționale a României (BNR), întrunit marți în ședință, a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, informează Banca Centrală, într-un comunica de presă, transmis AGERPRES.
Potrivit sursei citate, membrii Consiliului au decis și menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
'Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 7 aprilie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit', se arată în comunicat.
Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
De asemenea, forul reiterează faptul că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
BNR precizează că monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
Conform BNR, rata anuală a inflației a continuat să se reducă lent în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. Descreșterea a fost determinată în principal de scăderile semnificative de dinamică consemnate de prețurile energiei electrice și gazelor naturale, ce au fost contrabalansate parțial ca efect de evoluțiile de sens opus de pe segmentele LFO, prețuri administrate, produse din tutun și combustibili.
La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a stopat ascensiunea în debutul anului, înregistrând pe ansamblul primelor două luni o mică scădere - la 8,3% în februarie 2026, de la 8,5% în decembrie 2025 -, sub impactul unor efecte de bază dezinflaționiste și al descreșterii cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a dinamicii prețurilor importurilor, dar și pe fondul slăbirii cererii de consum.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC - indicator al inflației pentru statele membre UE) s-a redus în februarie 2026 la 8,3%, de la 8,6% în decembrie 2025. În același timp, rata medie anuală a inflației IPC s-a mărit la 8,1%, în februarie 2026, de la 7,3% în decembrie 2025, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a crescut la 7,3% în februarie 2026, de la 6,8% în decembrie 2025.
În ceea ce privește activitatea economică, datele BNR arată o comprimare cu 1,9%, în trimestrul IV 2025, după ce a scăzut cu 0,1%, în trimestrul precedent (variație trimestrială), evoluție ce face probabilă o adâncire mai pronunțată a deficitului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată. Față de aceeași perioadă a anului anterior, avansul PIB s-a redus la 0,2% în trimestrul IV 2025, de la 1,7% în trimestrul III, în principal ca urmare a coborârii accentuate în teritoriul negativ a aportului variației stocurilor, dar și ca efect al contracției moderate în termeni anuali consemnate în acest interval de consumul gospodăriilor populației.
În schimb, formarea brută de capital fix a continuat să-și accelereze creșterea robustă în raport cu perioada similară a anului precedent, iar evoluția exportului net a redevenit expansionistă, în condițiile în care dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii a devansat-o din nou pe cea a volumului importurilor, înregistrând o scădere relativ mai modestă față de trimestrul anterior. 'Prin urmare, deficitul balanței comerciale și-a accentuat și mai mult contracția în termeni anuali în ultimul trimestru din 2025, iar deficitul de cont curent și-a conservat micul declin, chiar și în condițiile înrăutățirii pronunțate a balanțelor veniturilor', notează Banca Centrală.
Cele mai recente date și analize indică o ușoară redresare a activității economice în trimestrul I din 2026 față de trimestrul precedent, asociată însă cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB, în condițiile unor evoluții relativ omogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.
Astfel, în luna ianuarie 2026, vânzările cu amănuntul și volumul serviciilor prestate populației și-au accentuat puternic declinul în termeni anuali, iar dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a continuat să descrească alert, reintrând moderat în teritoriul negativ. Totodată, producția industrială și-a amplificat semnificativ contracția în termeni anuali, iar variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus vizibil ecartul pozitiv față de cea a importurilor, înregistrând o scădere relativ mai pronunțată față de trimestrul IV 2025, soldată cu intrarea ei în teritoriul negativ. Deficitul comercial și-a accentuat, totuși, contracția în luna ianuarie a acestui an, în raport cu perioada similară a anului anterior, iar cel de cont curent și-a accelerat chiar mai pronunțat descreșterea, în condițiile ameliorării balanței veniturilor secundare.
'Efectivul salariaților din economie și-a accentuat în ianuarie 2026 trendul descreșterilor lunare întrerupt la jumătatea trimestrului precedent, amplificându-și astfel contracția în termeni anuali, în timp ce rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o scădere pe ansamblul primelor două luni din 2026, de la valoarea medie de 6,2% la care a urcat în trimestrul IV 2025. Sondajele de specialitate aferente trimestrului I 2026 indică însă o slăbire evidentă a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, după ușoara redresare din trimestrul IV 2025, precum și o scădere accentuată a deficitului de forță de muncă raportat de companii, inclusiv în contextul crizei energetice și a incertitudinii mari generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Totodată, dinamica anuală a salariului brut nominal și-a accelerat descreșterea în luna ianuarie 2026, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-a redus semnificativ față de nivelurile încă ridicate înregistrate în a două jumătate a anului 2025', menționează BNR.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au continuat să se reducă în februarie 2026, dar au urcat în debutul lunii martie și s-au consolidat apoi la niveluri vizibil mai ridicate.
Totodată, randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au accentuat trendul descendent la mijlocul primului trimestru din acest an, pentru ca, în primele două decade din martie, să consemneze creșteri ample, doar în mică măsură corectate ulterior, în condițiile deteriorării abrupte a sentimentului investitorilor financiari, mai ales față de piețele din regiune, odată cu declanșarea războiului din Orientul Mijlociu, de natură să genereze o criză energetică globală.
Pe acest fond, cursul de schimb leu/euro a înregistrat o creștere, dar relativ modestă, inclusiv din perspectivă regională, și ulterior s-a menținut pe noul palier, dată fiind și ameliorarea considerabilă a soldului tranzacțiilor rezidenților pe piața valutară interbancară.
'Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a stopat trendul descendent amorsat în iunie 2025, înregistrând mici creșteri în primele două luni din 2026, până la 6,8% în februarie, de la 6,2% în decembrie 2025, în condițiile în care componenta în lei și-a reaccelerat foarte ușor creșterea, iar variația creditului în valută și-a accentuat ascensiunea, pe seama evoluției împrumuturilor societăților nefinanciare. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă, ajungând la 67,8% în februarie 2026, de la 68,2% în decembrie 2025', subliniază instituția bancară.
Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței din 7 aprilie 2026 va fi publicată pe site-ul BNR în data de 22 aprilie 2026, la ora 15:00.
Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc pe data de 15 mai 2026. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Daniel Badea, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Chisăliță: România susține securitatea aprovizionării, tarife de rețea transparente și competitivitatea industriei energetice europene
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat în cadrul reuniunii Consiliului Energie, desfășurată joi la Luxemburg, prioritățile României în dezbaterea privind tarifele de rețea și accelerarea electrificării, cu accent pe reducerea costurilor pentru populație și întreprinderi. Potrivit unui comunicat al Ministerul
CNSP revizuiește prognoza pentru 2026: economia României ar urma să scadă cu 0,4%
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție economică de 0,4%, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale. În ceea ce privește valoarea nominală a PIB, aceasta a fost revizuită în sens asc
Barbu: România se dezvoltă prin investiții și producție românească
România se dezvoltă prin investiții și producție românească, de aceea, este esențial să deblocăm investițiile care au stagnat în ultimele luni, a afirmat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Barbu a vizitat unitatea de producție dezvoltată de Cris-Tim prin programul Investalim.
ROMARM își va consolida securitatea fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale
ROMARM își va consolida măsurile de securitate fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale primite de la instituțiile statului, iar conducerea companiei speră ca noul guvern să susțină investițiile și modernizarea industriei de apărare. 'Noi suntem parte din infrastructura critică a Rom
Ministerul Finanțelor: Rectificarea bugetară menține deficitul la 6,2% din PIB și suplimentează fondurile pentru sănătate
Prima rectificare bugetară din 2026 menține deficitul la 6,2% din PIB pentru acest an, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei, cele mai mari suplimentări nete fiind prevăzute pentru sănătate, potrivit unui comunicat transmis joi de Minist
Producția de energie a Hidroelectrica a crescut cu 10% în primele 9 luni din 2026
Grupul Hidroelectrica a înregistrat o producție de energie electrică brută de 9.601 GWh în primele nouă luni din acest an, în creștere cu 10% față de perioada similară din 2025, din care 9.416 GWh reprezintă producția brută obținută din surse hidro, conform datelor preliminare publicate joi pe site-ul Bursei de Valori București.
Bugetul asigurărilor sociale de stat, diminuat cu 16,68 milioane lei la venituri (proiect)
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 se diminuează cu 16,683 milioane lei, în timp ce cheltuielile pentru asistență socială se majorează cu 41,75 milioane lei, pentru plata drepturilor de pensie, conform proiectului de Ordonanță de Urgență privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului
Credite bugetare suplimentate, prin rectificarea bugetară, pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și MAI (proiect)
Proiectul de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2026, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor, prevede majorarea creditelor bugetare pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, în timp ce diminuări sunt avute în vedere, printre altele, la Ministerul Finanțelor, Min
Nuclearelectrica: Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură
Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, situație care nu prezintă riscuri pentru securitatea nucleară, a anunțat, joi, Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN). 'SN Nuclearelectrica SA informează că Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, în conformita
Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei (proiect rectificare)
Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2026 se majorează cu 3,505 miliarde lei, în contextul în care veniturile se diminuează, per sold, cu 4,707 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,201 miliarde lei, conform proiectului de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Dumitru Chisăliță a discutat cu omologul din Republica Moldova despre consolidarea cooperării bilaterale în domeniul energiei
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță și omologul său din Republica Moldova, Dorin Junghietu, au purtat discuții în vederea consolidării cooperării bilaterale în domeniul energiei, în marja reuniunii Consiliului Energie, desfășurată la Luxemburg la 29 octombrie 2026, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Energiei.
CONAF solicită evaluarea măsurilor de reintegrare a femeilor inactive pe piața muncii
Măsurile destinate reintegrării femeilor inactive pe piața muncii trebuie evaluate pentru a stabili câte persoane au revenit efectiv în activitate și cât de eficiente au fost programele existente, susține Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), într-un comunicat transmis joi. Potrivit datelor Agenț
FSCE2026/Daniel Buda: Fără investiții în securitatea energetică este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși
Componenta de securitate energetică este foarte importantă, deoarece, fără investiții în acest sens, este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși, astfel încât oricine ar putea intra, a declarat, joi, Daniel Buda, membru al Parlamentului European. 'Aș începe printr-o paralelă. Cât de importante sunt inv
FSCE2026/Man (ANRE): Situația în prezent nu e printre cele mai bune; toți factorii trebuie să se implice să găsească soluții să trecem iarna
Situația în acest moment nu este printre cele mai bune și toți factorii trebuie să se implice și să găsească soluții să trecem această iarnă, a declarat, joi, Mircea Man, secretar general la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei. 'În ultima vreme au fost multe dezbateri și, uitându-ne la informa
FSCE2026/Dinu (DNSC): Apar din ce în ce mai multe vulnerabilități sistemice; uneori chiar la câteva zile apare câte un incident relevant
Securitatea cibernetică este din ce în ce mai prezentă la știri, vedem din ce în ce mai multe vulnerabilități sistemice care apar, iar uneori chiar la câteva zile apare câte un incident relevant pe care trebuie să îl luăm în calcul, a declarat, joi, Gabriel Dinu, director adjunct la Directoratul Național de Sescuritate Cibernetică.