Deficitul bugetar al României ar scădea cu zeci de miliarde de lei anual dacă țara ar colecta mai eficient cele două mari impozite, TVA și impozitul pe profit, și ar ajunge la media europeană pe acest segment, consideră Alex Milcev, partener, liderul departamentului Asistență fiscală și juridică, EY România.

Conceptul de 'tax gap' este folosit în analizele economice pentru a descrie diferența dintre taxele care ar trebui colectate conform legislației și cele efectiv încasate de stat.

În acest context, Milcev explică faptul că o problemă mai puțin discutată în spațiul public este aceea a 'gap-ului' de impozit pe profit la care, deși cota de impozit este de 16%, comparabilă cu mai multe state europene, colectarea efectivă este semnificativ mai mică decât potențialul.

'Acest gap reprezintă diferența dintre veniturile din impozitul pe profit care ar trebui, teoretic, să fie colectate și sumele care ajung efectiv în bugetul de stat. Un gap ridicat nu indică doar evaziune fiscală, ci și optimizări fiscale prin mutarea profiturilor în jurisdicții cu taxe mici, de exemplu, erori de raportare, dar și incapacitatea administrativă a fiscului de a colecta restanțele', consideră analistul citat.

El citează estimările din studii europene (A European approach to measuring losses in corporate tax revenues - Publications Office of the EU) care indică un gap pe impozit pe profit în România de circa 30-35% (aproape 38% pentru 2019, ultimul an cu informații disponibile), față de media UE, de 10 - 11%.

În condițiile în care veniturile actuale din impozitul pe profit sunt de circa 30 miliarde lei anual, reducerea decalajului până la media UE ar putea aduce, teoretic, circa 6 -7 miliarde lei anual în plus la buget, iar deficitul ar fi scăzut cu aproximativ 0,3 - 0,4% din PIB. 'Cu alte cuvinte, circa 5% din deficitul bugetar (pentru 2025) ar fi putut fi eliminat doar prin îmbunătățirea colectării impozitului pe profit', subliniază Alex Milcev.

La TVA, România are cel mai mare deficit de încasare din UE: estimările Comisiei Europene arată că TVA gap în România este de aproximativ 30-35% versus media UE, de circa 6-7%. Veniturile anuale din TVA sunt de aproximativ 120 miliarde lei. Dacă România ar avea un nivel de colectare similar cu media UE, veniturile suplimentare ar putea ajunge la 30-35 miliarde lei anual din acest impozit, explică consultantul.

Potrivit acestuia, reducerea deficitului de încasare la TVA cu 25-30 miliarde lei plus reducerea gap-ului pe impozit pe profit cu 6-7 miliarde lei ar fi dus totalul potențial undeva la 31-37 miliarde de lei anual. Raportat la deficitul bugetar actual de aproximativ 146 de miliarde lei, această sumă ar reduce deficitul cu o cincime sau, raportat la PIB, cu 2-2,5%.

'România se confruntă de ani buni cu una dintre cele mai mari probleme structurale ale sistemului fiscal: colectarea slabă a taxelor. Discuția publică s-a concentrat de ani de zile pe gap-ul de TVA, unde România are cel mai mare decalaj din Uniunea Europeană. Mult mai puțin analizată este însă o altă problemă: gap-ul geamăn, de impozit pe profit! În timp ce guvernul caută soluții pentru reducerea deficitului bugetar cu accent pe măriri de taxe și impozite, o colectare fiscală mai eficientă ar contribui esențial la reducerea acestuia, fără a fi nevoie de majorări drastice de taxe', susține reprezentantul EY.

Deficitul bugetar al României a ajuns la 7,6% din PIB anul trecut, probabil cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, iar pentru 2026 guvernul își propune reducerea cu 1,4 puncte procentuale a acestuia, amintește sursa citată.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 406.209 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 53,2 miliarde dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2025. Prezentă în România din anul 1992, compania furnizează, prin intermediul celor peste 1.000 de angajați din România și Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)