Muzeul Poliției Române îi încântă pe copiii care îi trec pragul, aceștia fiind atrași de uniforme și de armele expuse, spre mirarea muzeografilor care constată că până și micuții de grădiniță recunosc imediat pușca de asalt AK-47, pe care o știu din jocurile video.

Instituția muzeală, singura de acest gen din țară, se află în Târgoviște, în apropierea Curții Domnești, în aceeași curte cu Muzeul de Istorie și Muzeul de Artă. Copiii care vin aici sunt încântați de uniformele de polițist, iar unii spun că vor să se facă polițiști când vor fi mari, ca să prindă infractori. Armele vechi, insignele, motocicleta de Poliție expusă aici, dar și cele câteva mașini de Poliție din diferite perioade, aflate în curtea muzeului, sunt alte exponate care atrag privirile celor mici.

'Băieții sunt atrași în general de arme și am rămas foarte uimită pentru că și copiii de grădiniță recunosc cea mai performantă armă de asalt din lume, e vorba de AK-47, am înțeles că din jocuri. Fetele sunt atrase mai mult de uniforme. Sunt mulți copii care vor să se facă polițiști, unii doar ca să se îmbrace în uniformă, alții ca să se joace cu armele, dar majoritatea ca să îi prindă pe infractori', a declarat pentru AGERPRES muzeograful Cristina Nica.

Vizitatorii Muzeului Poliției Române găsesc aici tot felul de obiecte datând de la începutul secolului al XIX-lea până în prezent: arme albe și de foc, uniforme, documente, medalii, insigne, fanioane, plachete. Cea mai veche uniformă este de la începutul secolului al XIX-lea, o uniformă de arnăut.

'Cea mai veche uniformă este deosebită pentru că pe ea se află și cele trei culori întâlnite abia mai târziu pe drapelul românesc. Cea mai importantă uniformă, din punctul meu de vedere, este însă o uniformă de comisar de poliție de perioada interbelică care se zice că ar fi aparținut marelui general Dumitru Ceacanica, considerat cel mai mare polițist criminalist de la noi din țară', spune Cristina Nica.

La muzeu sunt expuse și alte uniforme ale polițiștilor români, dar și alte agenților de poliție ale multor altor țări. Puteți găsi aici și uniforma primei femei ofițer de poliție din Târgoviște, Irina Atanasiu.

De asemenea sunt amenajate zone dedicate marilor polițiști criminaliști din România.

'Este zona dedicată generalul Ion Anghelescu, cel care a fost directorul Institutului de Criminalistică din București, doctor în criminalistică, autor a multor cărți și articole, atât în țară, cât și în străinătate, inventator. Multe dintre invențiile lui încă se folosesc de către criminaliștii din întreaga lume. Și este unul dintre primii polițiști români care a lucrat cu poligraful', povestește muzeograful.

Muzeul deține și obiecte confiscate de la infractori, care sunt prezentate publicului în expoziții temporare. Cele mai vechi arme din colecția muzeului sunt pistoale cu cremene, apoi pistoale capsiere folosite în perioada domnitorului Alexandru Ioan Cuza, revolvere cu butoiaș care au apărut începând cu perioada Războiului de Independență, apoi arme care se folosesc în prezent de oamenii legii.

Cum urci scările la etaj, vezi un panou pe care scrie 'Crimă'. Este o secțiune - poate mai puțin recomandată copiilor - unde sunt informații despre cel mai cunoscut criminal în serie din România, Ion Rîmaru.

'Acolo este expus cel mai cunoscut criminal în serie de la noi din țară, este vorba de Ion Rîmaru, cel care în perioada anilor șaptezeci ataca noaptea, de obicei când era vreme urâtă, pe ploaie sau furtună, femei care mergeau singure pe stradă. (...) În perioada respectivă s-au luat măsuri deosebite pentru prinderea lui, toți șoferii de taxi din București au fost înlocuiți cu polițiști sub acoperire, la fel în stațiile de tramvai, de autobuz. Seara erau astfel de polițiști chiar și în restaurante, baruri - studenți la școala de ofițeri și polițiști sub acoperire. Au fost chiar și femei-polițist care au jucat rolul momelii, dar el n-a fost prins așa, a fost prins pentru că la ultimul caz și a pierdut adeverința medicală', relatează muzeograful Cristina Nica.

Aceasta amintește cum a fost prins Rîmaru.

'Pe atunci doctorii scriau cu stiloul și din cauza sângelui și a zăpezii nu se mai vedeau datele scrise de doctor pe adeverința medicală pierdută de Rîmaru, dar se vedea că a fost tipărită de Spitalul Universitar din București, se mai vedeau două cifre din numărul de înregistrare și una dintre cifre nu era sigur că e 6 sau 8. În toate combinațiile de cele două cifre s-a ajuns la concluzia că este vorba de Ion Rîmaru, student la medicină veterinară. A fost prins, judecat, condamnat la moarte și executat prin împușcare. În acest caz avem un alt element inedit, s-a reușit realizarea unui portret robot după urma dinților, această urmă fiind prelevată după mușcătura făcută primei victime', precizează Cristina Nica.

Clădirea muzeului, ridicată la începutul secolului al XVIII-lea, are o mare valoare artistică și istorică, fiind refăcută în stil neoclasic între anii 1867 și 1893.

'Casa a fost construită inițial, mult mai devreme, în anul 1701, din inițiativa domnitorului Constantin Brâncoveanu pe locul alteia mai vechi care a aparținut lui Grama Stolnicul. Va fi numită 'Casa coconilor', adică a fiilor domnitorului', se arată pe site-ul Poliției Române.

De clădire se leagă și numele poetului Grigore Alexandrescu, despre care se crede că ar fi învățat la școala care a funcționat aici pe la 1800. Construcția a avut, în timp, diverse funcționalități și a suferit unele modificări. Beciul, având o structură specifică epocii brâncovenești, s-a păstrat intact în forma din timpul domnitorului.

Edificiul a rămas, o vreme, în paragină și necesită și acum lucrări de renovare, dar cei de la muzeu speră să intre într-un amplu program de reabilitare - și ar fi semnale în acest sens - pentru ca unicul muzeu al Poliției din țară să aibă un sediu pe măsură. AGERPRES/(AS - redactor: Cornelia Dumitru, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Andreea Lăzăroiu)