Forumul Global al Democraţiei Directe Moderne, cea mai mare conferinţă din lume dedicată democraţiei directe, se desfăşoară pentru prima dată în Europa de Est, la Bucureşti, în zilele de 15-18 mai 2024, cu scopul de a reafirma democraţia ca valoare fundamentală şi de a promova o democraţie mai inclusivă, conform site-ului https://www.democracy.community.

Anul acesta, Forumul Global va include şi evenimentul emblematic al ONG-ului Europuls, forumul EUROSFAT - forum anual dedicat dezbaterilor pe teme europene, notează https://europuls.ro/.

Tema centrală a reuniunii este conceptul de "încredere", considerându-se că încrederea în instituţii, mass-media şi cetăţeni este de o importanţă esenţială pentru democraţii. Tema este de interes, mai ales în contextul în care mai puţin de unul din patru români au încredere în guvernul lor, iar doar 12% au încredere în Parlament. În acelaşi timp, încrederea în suveranitatea populară şi într-o Europă paşnică se confruntă cu o provocare fără precedent din cauza războiului în curs din Ucraina, care afectează nu doar România, ci şi Moldova vecină şi întreaga regiune a Mării Negre, se mai arată pe https://www.democracy.community/.

Vor fi luate în discuţie subiecte-cheie precum participarea tinerilor în procesul decizional, democraţia directă şi participarea la deciziile UE, legătura dintre mass-media şi democraţie sau ramificaţiile războiului din Ucraina.

În zilele premergătoare Forumului vor avea loc tururi ghidate ale Bucureştiului (13 mai) şi Ploieştiului (14 mai).

La 15 mai, în prima zi a reuniunii, se va discuta, la Palatul Parlamentului, despre dezvoltarea României ca actor activ în UE, atât pe plan intern, cât şi transfrontalier, în prezenţa copreşedinţilor Global Forum, Tana Foarfa şi Caroline Vernaillen, primarului Bucureştiului, Nicuşor Dan, şi a rectorului Universităţii din Bucureşti, Marian Preda. Se va continua, între orele 15.00-16.30, cu discuţii despre nivelul democraţiei în lume, precum şi despre pericolele şi provocările la adresa democraţiei în an electoral, în prezenţa mai multor ambasadori şi a ministrului român de externe, Luminiţa Odobescu, informează https://www.democracy.community/.

Cea de-a doua zi a reuniunii, 16 mai, va debuta, la Teatrul de Revistă, din Calea Victoriei 33, cu conferinţă "Citizen assemblies: how their work fosters active citizenship and social cohesion", susţinută de directorul executiv al Institutului Berggruen, Marjan Ehsassi. Programul va continua cu discuţii despre dezvoltare şi coeziune regională cu fostul comisar european, Corina Creţu, şi secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Ovidiu Cîmpean. De asemenea, fosta coordonatoare a Memorialului fostului penitenciar comunist din Râmnicu Sărat, România, Adelina-Liana Ţînţariu, va susţine conferinţa "The path towards Democracy: Unveiling the wounds of Communism". Discuţiile vor continua cu panelul "Democracy as a mission, technology as a means - contemporary journalism around the world", la care vor contribui, între alţii, Joe Mathews, de la Institutul Berggruen, Vitalie Cojocari, de la Euronews Romania, Cristina Lupu, din partea Centrului pentru Jurnalism Independent etc. În aceeaşi zi, dar la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti, vor avea loc două discuţii academice pe temele "Constitution and direct democracy: the role of popular participation in constitution-writing" şi "Understanding trust and democracy through comparative historical analysis". Alte teme luate în discuţie la 16 mai, la Facultatea de Sociologie: "Storytelling: Democracy activism in non-democratic contexts; "Youth in the EU"; "Commonalities and differences in democratic evolution in Central and Eastern Europe"; "Media Business models in times of social media"; "Decision-making at the European Union level"; "Local direct democracy in Germany; "How civil society organizations respond to de-democratization and how successful they are in stopping it?"; "Clientelism in politics" etc.

La 17 mai, la Teatrul de Revistă, Forumul va debuta cu panelul "EU Enlargement: A story about togetherness", susţinut de Victor Chirilă, ambasadorul Republicii Moldova în România şi va continua cu panelul Eurosfat "Future of Europe". În paralel, la Facultatea de Sociologie va avea loc discuţia "Strong institutions: Advancing and Assisting Direct Democracy from electoral bodies' Perspectives", la care vor lua cuvântul preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, precum şi reprezentanţi ai organismelor electorale similare din Bosnia şi Herţegovina, Republica Moldova şi Mexic. Tot la Facultatea de Sociologie, se va desfăşura discuţia "How can direct democracy be implemented in national constitutions?", la care vor lua cuvântul Sergiu Mişcoiu, din partea Universităţii Babeş-Bolyai din România şi David Altman de la Universitatea Catolică din Chile. Alte conferinţe desfăşurate în 17 mai, la Facultatea de Sociologie: EUROSFAT Panel: "Regional Cooperation"; "The current state of participation and direct democracy in the EU"; "The mechanism of a participation network: from establishment to management"; "The myth of Princess Europe"; "European Democracy - #UseYourVote" etc.

În 18 mai, în cea de-a patra zi a Forumului, Alina Mungiu Pippidi va susţine, la Facultatea de Sociologie din Bucureşti, workshopul "After the end of history: the EU Eastern enlargement revisited". De asemenea, are loc lansarea Raportului global anual privind democraţia directă, mai informează site-ul https://www.democracy.community/.

Conceptul de democraţie directă desemnează forme de participare directă a cetăţenilor la luarea deciziilor, spre deosebire de democraţia indirectă sau reprezentativă, în care deciziile sunt luate prin intermediul reprezentanţilor aleşi. Democraţiile directe pot funcţiona printr-o adunare a cetăţenilor sau prin referendumuri şi iniţiative în care cetăţenii votează pe probleme şi nu pentru candidaţi sau partide. În democraţiile contemporane, democraţia directă constă, cel mai adesea, în instituţii specifice de luare a deciziilor în cadrul unui sistem mai larg de democraţie reprezentativă.

Democraţia participativă este un concept complementar, utilizat pentru a evidenţia că interesele şi nevoile cetăţenilor ar trebui să fie în centrul oricărui proces de luare a deciziilor politice la toate nivelurile diferite de guvernare. Exemple de modalităţi directe de implicare a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor sunt informarea, consultarea, dialogul, parteneriatul etc, conform https://www.coe.int/.

***
În 2023, Forumul Global al Democraţiei Directe a avut loc în Mexico City, în perioada 1-4 martie, punându-se accent pe capacitatea instituţiilor independente, centrate pe oameni, în protejarea şi extinderea democraţiei în naţiunile din America Latină. S-a încercat să se răspundă la întrebarea "De ce tip de protecţie şi asistenţă are nevoie democraţia, în forma sa cea mai directă, pentru a supravieţui şi a prospera?", notează site-ul https://www.democracy.community/.

Forumul Global al Democraţiei Directe Moderne este o conferinţă care atrage anual peste 500 de participanţi din peste 60 de ţări şi este organizat de asociaţii ale societăţii civile în parteneriat cu instituţii locale. Ediţia de anul aceasta de la Bucureşti este găzduită de Europuls - Centrul de Expertiză Europeană, Democracy International, Primăria Municipiului Bucureşti, Universitatea din Bucureşti şi Swiss Democracy Foundation, se arată într-un comunicat al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (FJSC) a Universităţii din Bucureşti.

Forumul a fost lansat în 2008, de jurnalistul californian Joe Mathews şi jurnalistul suedez Bruno Kaufmann, fiind în prezent coordonat de un consorţiu internaţional coordonat de Democracy International. Forumul este întotdeauna co-organizat de o entitate de la nivel local, din statul care găzduieşte evenimentul în anul respectiv, scrie https://www.democracy-international.org/. În lansarea forumului, s-a plecat de la observaţia că există o tendinţă de democratizare directă a lumii, din ce în ce mai multe comunităţi politice - la toate nivelurile, de la local la regional, naţional şi transnaţional - recunoscând drepturile cetăţenilor de a lua decizii direct, prin instrumente precum iniţiative şi referendumuri. Potrivit Direct Democracy Navigator, o bază de date dezvoltată şi întreţinută de Fundaţia Elveţiană pentru Democraţie şi Democracy International în colaborare cu cercetători academicieni, existau, la nivelul anului 2019, peste 1700 de drepturi democratice directe consacrate în constituţiile şi legile a 113 ţări, scrie site-ul https://www.democracy.community/. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: unibuc.ro