Mihai Constantinescu, managerul ARTEXIM, instituţia care organizează Festivalul Internaţional "George Enescu", afirmă că munca de realizare a acestui eveniment în 2019 a fost obositoare, "cu foarte multe probleme", dar melomanii se vor bucura timp de trei săptămâni de muzică bună de toate genurile, de la clasică, la contemporană.

"Anul ăsta a fost greu, pentru că au fost foarte multe probleme. Peste tot. Relaţiile cu artiştii, relaţiile cu agenţiile, (...) relaţiile cu instituţiile de aici. A fost o muncă obositoare", spune Constantinescu, într-un interviu acordat AGERPRES.

Directorul ARTEXIM anunţă că la festival vin 34 de "nume noi". "Avem muzică electronică, avem muzică de film, avem simfonii concertante, avem muzică pentru instrumente mai ciudate. Sunt compozitori care sunt comisionaţi de mari orchestre ale lumii", susţine Mihai Constantinescu.

De asemenea, el se referă la organizarea ediţiei jubiliare din 2021 a Festivalului "George Enescu", ultima pe care o va coordona, şi vorbeşte despre perspectivele prezentării în programul acesteia a unei montări cu opera "Oedip".


AGERPRES: Deschideţi, în premieră, ediţia 2019 a Festivalului Enescu cu Filarmonica din Berlin, avându-l la pupitru pe dirijorul şi directorul artistic al acesteia, Kirill Petrenko. Urmează alte "nume grele" - Damrau, DiDonato, Villazon, Julia Fischer. E mult, e puţin?
 

Mihai Constantinescu: Ei vin să deschidă. Din păcate, nu ne-au dat drepturile nici de înregistrare, nici de televiziune. Asta e situaţia. Nu-i nici o supărare. Ne conformăm solicitării lor şi asta e. Au nişte reguli ale lor, le înţelegem, mai mult sau mai puţin. Asta e! Tocmai asta spuneam. Din 3.000 de artişti străini, 2.900 ne-au dat dreptul să filmăm şi 100 - cei 100 de membri ai Filarmonicii din Berlin - nu ne-au dat. E bine că au venit. Dacă-ţi aduci aminte, în 2001, când a fost Muti, cu Scala (dirijorul Riccardo Muti, cu Orchestra Del Teatro Alla Scala din Milano - n.r.), cu două zile înainte de venirea la Bucureşti, ne-a trimis o scrisoare, foarte frumos concepută, în care spunea că-i pare foarte rău că nu a înţeles Vox Maris (poemul simfonic Vox Maris de George Enescu - n.r. ) şi nu poate să-l facă. Şi era director Cristi Mandeal, tocmai venise şi Ioan Holender cu forţe proaspete adus de Guvern. Nu era director, dar era implicat cumva în organizare. Au sărit amândoi: "Să nu mai vină. Este un afront". Şi atunci le-am spus aşa: "Noi ne vom lăuda că a venit Scala din Milano cu Muti. Câţi vor şti peste 20 de ani că Muti a cântat sau n-a cântat Enescu? Dar vor şti că Muti a fost în România cu Scala din Milano". Că, după aceea, noi am avut o politică foarte dură cu orchestra Scala din Milano şi le-am spus "Domne, nu mai veniţi în ţară decât dacă veţi face un Enescu", asta e altceva. Şi acum vom spune la fel.

A venit Orchestra din Berlin, cu Kirill Petrenko, care tocmai a fost numit director al Filarmonicii şi concertul pe care l-a avut la Berlin îl fac acum la Salzburg, se duc apoi la Lucerna şi apoi vin la Bucureşti. Deci noi facem parte din cele patru oraşe în care concertează Orchestra Filarmonicii din Berlin. Asta trebuie să luăm noi.

AGERPRES: Ce alte premiere vom regăsi în programul festivalului?

Mihai Constantinescu: Avem 14 titluri de opere, din care 10 sunt noi, necântate în România. Avem "Die Frau Ohne Schatten", de Strauss, cu Orchestra Radio Berlin, "Peter Grimes", de Britten - Orchestra Naţională Radio, "Moses and Aaron", de Schoenberg, în interpretarea Filarmonicii George Enescu, pe care le facem, la Sala Palatului, cu proiecţii. La Ateneul Român avem 11 opere, unele mai cântate, altele nu, toate în variante concertante, cu sau fără proiecţii. Noutatea este aici prin număr.

Pe de altă parte, avem 34 de nume noi care vin în festival, inclusiv Petrenko, inclusiv Fischer, numele pe care le-ai spus, Villazon, şi alţii. Avem formaţii noi, este o continuare a acelei idei a Muzicii Contemporane.

AGERPRES: Da, Muzica Secolului XXI. Cum aţi ajuns la această decizie? Actualul director artistic al festivalului, Vladimir Jurowski, a avut un cuvânt de spus în acest sens?

Mihai Constantinescu: A fost ideea lui Jurowski şi el a spus aşa: "Atâta timp cât soliştii epocilor Beethoven, Schumann, Brahms, Mahler cântau muzica timpului lor, este datoria noastră să cântăm şi muzica compozitorilor contemporani". Ei trăiesc şi îi aducem la Bucureşti şi avem ocazia să vorbim. Avem Forumul Internaţional al Compozitorilor, aflat la a doua ediţie, condus tematic de Dan Dediu.

AGERPRES: Care crezi că va fi răspunsul publicului românesc?

Mihai Constantinescu: Eu sper că şi dacă am avea cu 10% mai mult public decât în ediţia trecută este mare lucru. Publicul român este prost învăţat pentru că i s-a dat muzică contemporană proastă. Asta nu înseamnă că toată muzica contemporană a fost proastă, ci modul în care a fost dată şi muzica unora care nu este reprezentativă epocii noastre i-a făcut pe mulţi să zică "A, nu, nu-mi place muzica contemporană". Ori ceea ce vrem noi să facem prin această serie este să oferim publicului cât mai multe genuri de muzică contemporană. Şi el să spună: "Genul ăsta îmi place". Deci trebuie să vedem de ce la noi nu sunt, dacă la ei sunt ovaţionaţi? E ignoranţă sau ei sunt slabi sau nu i-am înţeles noi? Criticii de specialitate, cei care se ocupă de muzică, de ce se întâmplă în lumea muzicală, sunt foarte interesaţi de aceste lucruri. Nu îi interesează că vine Filarmonica din Paris să cânte la Bucureşti. Filarmonica din Paris cântă oriunde, nu e o noutate, dar faptul că noi adunăm compozitorii aceştia în acest forum, în această secţiune specială, e mult mai interesant. Ei despre asta vorbesc, nu despre faptul că va veni Evgeny Kissin să cânte sau Mariss Janson să dirijeze. Pentru ei este, cum să spun, o mâncare zilnică, pentru noi, într-adevăr, este ceva mai special.

AGERPRES: Vin mulţi critici?

Mihai Constantinescu: Ne vin peste 50 de ziarişti străini. Inclusiv grupa de la Euronews, care va face patru zile de comentarii şi documentare din ţară. Aşteptăm să vedem cum va ieşi înregistrarea de la Trinitas, ca să dăm mai departe celor de la Mezzo, care s-au declarat interesaţi, dar vor să vadă calitatea înregistrării.

AGERPRES: Lucraţi cu Trinitas TV şi nu cu TVR? De ce?

Mihai Constantinescu: Lucrăm cu Trinitas şi chiar îmi pare foarte bine. Noi dăm aceste concerte şi TVR, deci şi TVR transmite. Gratis se dau aceste concerte. Oferta umană, tehnica pe care ne-a oferit-o Trinitas a fost superioară. Şi eu zic că aşa trebuie să luăm această colaborare cu Trinitas şi nu o chestie că a pierdut Televiziunea Română sau a câştigat Trinitas. Trinitas face investiţii ca să poată să facă această filmare şi e foarte bine pentru că au trimis echipe în străinătate, vin cu nişte echipamente foarte interesante. Este la marele top această transmisie. Şi cred că din toată treaba asta are de câştigat şi Televiziunea Naţională care va prezenta festivalul.

AGERPRES: Enescu în festival?

Mihai Constantinescu: Mult Enescu în festival. Pentru că e normal să fie aşa. Pot să spun că ultimele ediţii au fost toate cu peste 30 de lucrări de George Enescu. Nu acest lucru este important, ci cine le cântă şi că le vor cânta sau le-au cântat şi înainte şi după festival. Deci nu că vin să cânte aici în România, l-au cântat şi apoi uită de el. Ci că-mi cântă lucrări de Enescu. Aceasta e cel mai important. A fost un obiectiv încă de la început, de a include cât mai mult Enescu în repertoriu. De exemplu, Simfonia a treia, pe care o cântă Radio Berlin, va fi cântată după aceea pentru prima dată şi la Berlin, va fi cântată la Florenţa şi după aceea în festival, se cântă la Liege, se cântă la Dresda. Mai avem în Canada nişte concerte, care sunt dedicate tot lui Enescu şi cred că aici este marele câştig, că muzica lui a intrat deja într-un circuit normal, nu mai trebuie să ne rugăm foarte mult de ei.

AGERPRES: Ce a însemnat toată această muncă de organizare a festivalului? A fost greu, a fost uşor?

Mihai Constantinescu: Anul ăsta a fost greu, pentru că au fost foarte multe probleme. Peste tot. Relaţiile cu artiştii, relaţiile cu agenţiile, cum să spun, relaţiile cu instituţiile de aici. A fost o muncă obositoare, până să stai şi să-l convingi pe fiecare să vină, să aprobe... S-a schimbat toată lumea artiştilor. Cu cerinţe, cu modificări, cu tot felul de solicitări din acestea: "Vreau să vin cu avionul ăla", "Vreau să primesc asta", "Nu mi-a convenit camera că nu are nu ştiu câţi metri pătraţi", "La hotel vreau asta". Înţeleg că sunt nume foarte mari, dar în momentul în care ai 3.000 de oameni, 3.000 de străini, nu poţi să satisfaci 3.000 de cerinţe. N-ai cum, n-ai timp să satisfaci.

Încă o chestie care, tot aşa, e foarte solicitantă este problema cursului valutar. 90% din contractele noastre sunt pe valută şi la noi avem un curs la semnarea contractului şi am ajuns în momentul ăsta la o diferenţă care înseamnă în bani peste un milion şi jumătate, două milioane de lei, din cursul valutar. Pentru că nu este cursul afişat la bancă, ci cursul de fixing, care este mai mare decât cursul de bancă. Şi toate lucrurile acestea nu poţi să le prevezi. Nu ştiu ce-o să fie acum, după problemele acestea care sunt la Guvern. Poate să crească iarăşi. Şi atunci ce faci? Pe străin nu-l interesează. El spune: 'Mi-ai zis atâţia euro. Treaba ta, dacă ajungi la 5 lei, sau la 3 lei. Eu tot banii ăştia ţi-i cer'.

AGERPRES: Şi, pentru că vorbeai de greutăţi. A existat, la un moment dat, anul acesta "o sincopă", să spunem, în colaborarea cu MCIN în ceea ce priveşte alocarea bugetară. Ştiu că eşti duşmanul declarat al sintagmei "se poate şi aşa". S-a rezolvat?

Mihai Constantinescu: Da. În sfârşit avem banii, dar până să-i obţinem a fost.... Din luna aprilie, când s-a dat bugetul (pentru Festivalul Enescu - n.r.) pentru că, de fiecare dată trebuia să mă duc cu bugetul să explic: "Stai aşa, că nu cerem banii pentru noi". Noi am cerut banii atât cât ne-am angajat. Avem 13 milioane pe care trebuie să le-aducem noi, deci asta înseamnă că venim cu peste 25% din buget, pentru că acesta este angajamentul nostru care înseamnă bilete, sponsori şi aşa mai departe. Dar dacă nu venea suma asta de la Guvern... Şi din punctul ăsta de vedere - poate să m-acuze oricine şi oricând - îi mulţumesc prim-ministrului, pentru că, până la urmă, prim-ministrul a fost cel care a zis: "Da, trebuie!". Eu am ajuns acolo pentru că erau doar promisiuni. Am luat legătura şi cu domnul Gigel Ştirbu, preşedintele Comisiei de cultură a Camerei Deputaţilor. Greutatea a fost că a trebuit să ajungi foarte sus ca să obţii aprobările, când înainte le obţineai de la nivel mult mai jos. Toată lumea înţelegea şi nu era o problemă, ca să spună: 'Da, poftim banii'. Şi asta a fost obositor.

AGERPRES: S-a schimbat ceva în acustica Sălii Mari a Palatului?

Mihai Constantinescu: Deocamdată este cea pe care-o ştim de 60 de ani. Şi asta spune multe. Nimeni nu a avut dorinţa politică să intre în sală s-o refacă. Din 2003, niciunul n-a vrut. Singurul care a încercat să mişte ceva a fost domnul Romaşcanu. Singurul care a vrut să ia sala de la RA-APPS s-o aducă la minister şi s-o refacă. Şi găsise şi fonduri şi tot. Şi, până la urmă, a rămas în continuare acolo. Şi cu toată bunăvoinţa pe care o au unii de-acolo, nu poţi să faci nimic. Au schimbat aerul condiţionat şi mobilierul. Foarte frumos, dar e, cum să spun, pui doi centimetri de maglavais pe o faţă de babă. Tot babă e. N-ai ce să-i faci. Şi aici la fel. Poţi să pui şi rimel şi pudră, tot sala aia e. Este foarte complicat. Este un proiect de care nimeni nu vrea să se apuce. În primul rând, cineva trebuie să taie coada, cum se spune, şi să zică: "Domne, 18 luni, sau doi ani nu mai intră nimeni în sală". Şi atunci se face ceva. Dacă nu, rămânem aşa.

AGERPRES: Revenind la muzică, dacă ar fi să recomanzi un spectacol sau mai multe, ce le-ai spune melomanilor? Ce ar alege Mihai Constantinescu?

Mihai Constantinescu: Nu, nu, nu....Toată lumea mă întreabă dacă îmi place un spectacol. Ştii de ce nu vreau? Pentru că este ca şi cum ai cere unui tată, care are mai mulţi copii, să spună pe cine iubeşte mai mult. Nu! Sunt atât de diverse spectacolele şi numele importante şi tot, că nu pot să spun că un recital e mai bun decât un concert sau orchestra aia e mai bună decât cealaltă. Nu! E de văzut şi, după aceea, fiecare îşi face un ranking şi spune: "Uite, asta mi-a plăcut, dar asta nu mi-a plăcut" sau "Aşteptările au fost la ăsta, dar nu a fost chiar aşa".

AGERPRES: Ai afirmat că ediţia 2021 a festivalului va fi specială pentru că este a XXV-a. Care sunt prezenţele notabile pe care te bazezi până în prezent?

Mihai Constantinescu: Cu ajutorul lui Dumnezeu şi a celui care ne va da banii - cine va fi nu ştim - pentru că e a XXV-a ediţie, vrem să fie de patru săptămâni. Ca număr, concertele nu vor fi atât de multe, pentru că încercăm ca pe acelea de la Sala Radio, de muzică contemporană, să le punem în programul obişnuit al concertelor, să intre la ora 16,30 şi lumea, în momentul în care şi-a luat abonamentul pentru că vrea să-l vadă pe X, Y, Z, să vină şi la un concert de muzică contemporană. (...) Vin orchestre multe. Asta este important. Acum suntem în discuţie să vedem şi ce solişti vin şi ce programe vor fi. Vor fi, tot aşa, două opere în concert. Sunt marile orchestre care vin, deci, din punctul acesta de vedere, nu vom avea standardul mai jos.

AGERPRES: Oedip?

Mihai Constantinescu: Suntem în discuţii să vedem dacă luăm pe cel pe care l-a făcut Salzburg, dacă ne înţelegem cu ei, sau pe cel din Olanda, care, după aceea, trebuie să plece la Helsinki. Însă, pentru Oedip, nu pot eu singur să negociez, ci este o problemă care ţine şi de Opera Naţională Bucureşti. Cine va fi director sau directorul actual - să se termine festivalul şi vom discuta - împreună să hotărâm pentru că este păcat să iei o operă de nu ştiu unde, cu costume, cu regie şi să o faci o singură dată. De exemplu, montarea din Olanda, care pleacă la Helsinki, puteau să ne-o dea pentru patru luni, dar aici nu pot eu să decid, dacă Opera va fi sau nu interesată. Poate, cu ocazia celei de-a XXV-a ediţii, vrea să facă un Oedip nou. De-asta spun că este o problemă care depinde exclusiv de operă.

AGERPRES: Coordonezi de 30 de ani organizarea Festivalului şi Concursului Internaţional "George Enescu", mai precis din 1991, dar ţi-ai anunţat deja retragerea "la pensie", după ediţia jubiliară. Vei rămâne departe de festival sau îţi vei ajuta colegii şi după acest pas?

Mihai Constantinescu: Nu depinde de mine. Eu de pensionat, trebuie să mă pensionez. Trebuie văzut cine va veni, ce se va dori din festival, poate cel care va veni va dori altceva. Oricum şi pentru Jurowski ediţia din 2021 va fi ultima ca director artistic. Poate sunt alte gânduri, alte idei. Am şi eu ideile mele, dacă cineva vrea să mă asculte, foarte bine, dacă nu, asta este. Dar au fost 30 de ani obositori. Am pregătit oameni care au plecat în străinătate, pregătesc şi acum o garnitură. Să vedem. Dar, aşa cum am spus, nu depinde de mine. Eu sunt o rotiţă care se învârte, dar cel care pune în priză toată chestia asta bineînţeles că este Ministerul Culturii, Guvernul. Nu sunt eu cel care decide.

AGERPRES: Momente mai faste sau dimpotrivă, în aceşti 30 de ani obositori?

Mihai Constantinescu: Totdeauna au fost şi vor fi. Asta e munca. E masca de spectacol pe care totdeauna trebuie s-o ai zâmbitoare, dar după aceea, ce se poate întâmpla.... Cum s-a întâmplat şi în ediţia trecută - că unul nu mai vine, că altul s-a îmbolnăvit, că trebuie să-l înlocuieşti. Asta e! Trebuie să ţii bugetul în mână, trebuie să ţii oamenii-n mână, atâtea lucruri. E greu, nu e uşor. Da, e o chestie frumoasă. Treaba frumoasă este în momentul în care îi vezi pe ei pe scenă şi vezi reacţia publicului. Este extraordinar. Atunci este momentul frumos. Dar până să ajungi să-i aduci pe scenă şi după ce pleacă de pe scenă, trebuie să faci deconturile....

AGERPRES: Deci nu-ţi ajunge doar dragostea pentru muzică?

Mihai Constantinescu: Nu, nu. N-ai cum. Nu poţi. Numai din dragoste pentru muzică, te duci la concert, nu organizezi concerte.

AGERPRES: Ce le-ai spune melomanilor care vor păşi în sălile de concert ale festivalului?

Mihai Constantinescu: Să se bucure de fiecare minut, de fiecare secundă de muzică, pentru că o să fie muzică bună, multă. Să mulţumească celor care au făcut posibilă organizarea, celor care au dat banii, celor care au ajutat şi să fie fericiţi de cele trei săptămâni pe care le petrec acum. Şi să se roage să continuăm, pentru că e un lucru pe care l-am dobândit cu greu şi e păcat acum să dăm cu piciorul în el. AGERPRES/(A - autor: Daniel Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ada Vîlceanu)