Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului şi Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, în parteneriat cu Comisia Naţională a României pentru UNESCO, au organizat luni conferinţa "Inteligenţa Artificială - etică şi drepturile omului".

Dezbaterile din cadrul conferinţei s-au axat pe teme esenţiale privind aplicarea drepturilor omului, cum ar fi asigurarea respectării valorilor fundamentale umane, a libertăţilor şi demnităţii fiecărui individ, transparenţa în dezvoltarea algoritmilor şi a sistemelor inteligenţei artificiale, evitarea impactului negativ asupra vieţii private, nediscriminarea şi dreptul la securitate, precum şi necesitatea unor standarde etice comune şi a colaborării internaţionale pentru prevenirea dezvoltării unor tehnologii cu repercusiuni negative la nivel global, se arată într-un comunicat transmis AGERPRES.

De asemenea, s-a discutat despre elaborarea de ghiduri care să asigure o dezvoltare şi implementare responsabilă a inteligenţei artificiale.

Conform sursei citate, s-a discutat despre cum poate fi asigurată transparenţa în procesul de luare a deciziilor al algoritmilor de IA, cine sunt responsabilii în cazul unei erori sau a unui prejudiciu cauzat de un sistem de IA, cum pot algoritmii de IA să afecteze drepturile fundamentale, cum ar fi drepturile la confidenţialitate şi liberă exprimare, care sunt consecinţele potenţiale ale unor sisteme de IA nesigure, cum influenţează IA locurile de muncă şi economia în general, cum putem asigura o tranziţie echitabilă şi inclusivă într-o lume în care IA devine tot mai prezentă, cum sunt protejate datele personale în era IA, etc.

Preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi din Senat, Remus Negoi, a subliniat rolul esenţial al dezbaterii privind dimensiunea etică a inteligenţei artificiale, mai exact menţionarea modalităţilor concrete care asigură "realizarea echilibrului necesar între drepturile fundamentale ale omului, precum viaţa privată şi dreptul la libertatea de exprimare, şi accesul la informaţie, luând în considerare şi alte valori importante, cum ar fi protecţia consumatorului, inovare şi libertate în afaceri".

La rândul său, preşedintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, deputatul Ana-Maria Cătăuţă, a precizat necesitatea reglementării legislative a inteligenţei artificiale.

"Inteligenţa artificială trebuie să fie legală, asigurând respectarea tuturor legilor şi a reglementărilor aplicabile. România merge cu paşi siguri către viitor, iar acest lucru se reflectă în numeroasele dezbateri publice intense şi în dorinţa tot mai evidentă de a promulga legi cu privire la inteligenţa artificială. Este un semn clar al angajamentului nostru faţă de inovaţie şi progres, arătând că suntem conştienţi de importanţa şi impactul pe care tehnologia AI îl are şi îl va avea asupra societăţii noastre. Doar aşa ne putem asigura că utilizarea inteligenţei artificiale în România este ghidată de politici solide, principii etice, de respectarea drepturilor omului, promovând în acelaşi timp inovaţia şi dezvoltarea sustenabilă", a spus ea.

Cătăuţă a făcut un apel la responsabilitate "în dezvoltarea şi utilizarea inteligenţei artificiale, asigurându-ne că viitorul acesteia serveşte omenirea şi respectă demnitatea fiecărei persoane, că este sigură, transparentă, nediscriminatorie, respectând în acelaşi timp şi legislaţia şi drepturile omului".

Ambasadorul Simona Miculescu, delegat permanent al României pe lângă UNESCO, a transmis, în cadrul conferinţei, că "asistăm la o revoluţie nu doar tehnologică, ci şi una antropologică, ce transformă în profunzime, zi de zi, viaţa a miliarde de oameni".

"Creşterea rapidă a tehnologiilor bazate pe utilizarea inteligenţei artificiale a creat, e adevărat, uriaşe posibilităţi în domeniile medicinei, economiei, apărării sau a securităţii şi, desigur, numeroase aplicaţii se regăsesc şi în domeniile de bază ale UNESCO, adică - educaţia, cultura, ştiinţa şi comunicarea. Asistăm la o revoluţie nu doar tehnologică, ci şi una antropologică, ce transformă în profunzime, zi de zi, viaţa a miliarde de oameni. Aceste schimbări ridică, însă, serioase întrebări etice legate de combaterea discriminărilor şi a stereotipurilor, inclusiv cele legate de gen, de fiabilitatea informaţiilor, de viaţa privată, protecţia datelor, ca şi de apărarea drepturilor omului", a subliniat Simona Miculescu. AGERPRES/(AS - autor: Sorinel Peneş, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO