ISTORIA SPORTULUI ROMÂNESC: Handbal

Handbalul este un joc sportiv relativ tânăr, care a apărut în Europa la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, în urma transformării unor jocuri cu specific popular larg răspândite şi unanim apreciate în acea vreme, potrivit ''Enciclopediei Educaţiei Fizice şi Sportului din România'' (vol. I, Bucureşti, 2002). În Cehia, handbalul este cunoscut încă din 1892, iar profesorul de educaţie fizică Vaclav Karas i-a dat, ulterior, în 1905, numele de "hazena". În Danemarca, din 1898, prof. Holger Nielsen a introdus în şcoli un joc numit "handbold". Însă, pentru că în 1897, în localitatea daneză Nyborg este atestată desfăşurarea primului meci de handbal jucat după reguli stricte, Federaţia Internaţională de Handbal (IHF), înfiinţată în 1928, stabileşte în acest an începutul epocii handbalului modern.
În România, primul meci de handbal a avut loc în 1922, fiind disputat în oraşul Sibiu, între două echipe de elevi. Jocul de handbal ajunsese pe malurile Cibinului adus de tineri care studiau în Germania sau în Austria. Handbalul începe să se răspândească treptat şi în alte oraşe din Transilvania, astfel că, în 1924, se înregistrează organizarea unor jocuri inter-oraşe, între echipele de elevi din Mediaş, Sighişoara, Bistriţa şi Braşov, oraşe unde asemenea întreceri continuă să se desfăşoare până în 1939. Timp de mai mulţi ani, handbalul românesc nu este condus de niciun for oficial. Abia în 1934, se înfiinţează o federaţie, care include handbalul alături de baschet şi de volei, menită să coordoneze activitatea desfăşurată de sportivii români pe plan intern, cât şi peste hotare. În curând, încep să ia naştere cluburi de handbal în centrele muncitoreşti Reşiţa şi Lugoj, ele jucând un rol important în ridicarea nivelului tehnic al acestui joc.
Meciul de handbal dintre selecţionatele Republicii Populare Române şi Republicii Cehoslovace, disputat pe Stadionul Republicii din Bucureşti (1951).
Foto: (c) ARHIVA ISTORICĂ AGERPRES
În anul 1936, handbalul se desprinde şi este creată o federaţie de sine stătătoare, dar activitatea acesteia în ceea ce priveşte echipele, formarea antrenorilor şi a arbitrilor, precum şi promovarea acestui sport în rândul unor categorii largi ale populaţiei a fost nesatisfăcătoare. În 1937, se organizează primul Campionat Naţional (CN) de handbal (pe mai multe serii). Handbalul românesc se afirmă şi pe plan internaţional, reuşind, prin rezultatele obţinute în perioada 1935-1940, să se claseze al cincilea în clasamentul mondial, precizează ''Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului''.
Meci de handbal în cadrul Festivalului Mondial al Tineretului între echipele Republicii Democrate Germane şi Republicii Populare Române, disputat pe stadionul '23 August' din Capitală (scor 6-3); aspect de la festivitatea de premiere (1953).
Foto: (c) ARHIVA ISTORICĂ AGERPRES
La primele întreceri olimpice de handbal, din 1936, de la Berlin, au participat şase ţări, România clasându-se pe locul V.
La a II-a ediţie a competiţiei mondiale (1956, Germania), echipa României devine campioană a lumii la handbal în 11. La a III-a ediţie a Campionatului Mondial (CM) din 1960, în Olanda, sportivele românce repetă performanţa, cucerind, pentru a două oară, titlul de campioane mondiale la handbal în 11 (după ce învinseseră, în finală, echipa Austriei cu 10-2).
Sosirea pe aeroport a echipei naţionale de handbal a României, după câştigarea celei de-a V-a ediţii a Campionatului Mondial de Handbal Masculin desfăşurat în Cehoslovacia (1964).
Foto: (c) ION DUMITRU / ARHIVA ISTORICĂ AGERPRES
La prima ediţie a CM feminin de handbal în 7, din Iugoslavia (1957), campioană a devenit echipa Cehoslovaciei, pentru ca, în 1962, la CM de la Bucureşti, echipa României să cucerească pentru a treia oară titlul suprem (primele două titluri fiind la handbal în 11). La acest palmares se mai adaugă şi un titlu de vicecampioană, realizat la CM din 1973. La CM de handbal masculin în 7 şi în 11, echipele României s-au "luptat" mereu pentru cucerirea primelor locuri ale podiumului de premiere. Astfel, la CM de handbal în 11, din 1959 (Austria), echipa română cucereşte medalia de argint, fiind învinsă cu 14-11 de Germania. La handbal în 7, reprezentativa masculină a României a cucerit titlul mondial în 1961 (Dortmund), 1964 (Praga), 1970 (Paris) şi 1974 (Berlin).
A XII-a ediţie a Trofeului Carpaţi la handbal masculin, desfăşurată la Galaţi. În imagine: handbalistul Gheorghe Gruia în atac (1971).
Foto: (c) CORNEL MOCANU / ARHIVA ISTORICĂ AGERPRES
Începând cu anul 1950, s-a trecut la organizarea campionatului republican sub forma unei Divizii A; ulterior, a fost înfiinţată şi Divizia B şi au fost organizate campionate regionale, precum şi Cupa României, la masculin şi feminin. Primele jocuri de handbal în 7 s-au desfăşurat la Timişoara, în 1950, iar în 1951 s-au organizat competiţii similare şi la Bucureşti.
În 1957, a avut loc primul Campionat Republican - de fapt, se desfăşurau, în paralel, campionatele de handbal în 11 şi, respectiv, în 7. Treptat, interesul pentru handbalul în 11 începe să scadă nu numai la noi în ţară, ci şi pe plan internaţional, întâlnirile devenind din ce în ce mai rare. Federaţia de resort se orientează şi, începând din anul 1962, modifică formula de disputare a campionatului naţional.
Din anul 1953, reprezentativele României încep să se impună prin rezultatele din ce în ce mai valoroase obţinute în întrecerile sportive internaţionale: la ediţiile CM de handbal în 11 şi 7 şi la Festivalurile Mondiale ale Tineretului şi Studenţilor de la Bucureşti, Varşovia şi Moscova, handbaliştii români ocupă locurile fruntaşe.
Meciul de handbal dintre Steaua Bucureşti şi SKA Minsk, din finala Cupei Campionilor Europeni (1989).
Foto: (c) MARIAN ILIE / ARHIVA FOTO AGERPRES
Site-ul Federaţiei Române de Handbal, http://frh.ro, notează că palmaresul la handbal al României din anul 1936 a fost de 47 medalii: 20 de aur, 11 de argint şi 16 de bronz.
La Campionatul Mondial, handbaliştii şi handbalistele din România au câştigat 17 medalii, din care 7 medalii de aur: 4 titluri la masculin în 1961 (R.F. Germania), 1964 (Cehoslovacia), 1970 (Franţa) şi 1974 (R.D. Germană); 3 titluri la feminin în 1956 (R.F. Germania, la handbal în 11), 1960 (Olanda, la handbal în 11) şi 1962 (România, handbal în 7). Băieţii au obţinut argintul în 1959 (Austria, la handbal în 11), iar fetele în 1973 (Iugoslavia) şi 2005 (Rusia). Câte două medalii de bronz au fost câştigate la masculin în 1967 (Suedia) şi 1990 (Cehoslovacia) şi la feminin în 2010 (Danemarca-Norvegia) şi în 2015 (Danemarca).
Patru medalii au fost luate de România la jocurile olimpice, toate la masculin: 1976 (Montreal, argint) şi 1972 (München), 1980 (Moscova) şi 1984 (Los Angeles), ultimele trei de bronz.
La competiţiile pentru tineret, au câştigat medalii numai fetele, şapte la număr (4 aur, 3 bronz): la campionatele mondiale (două aur, două bronz), campionate europene (două aur, una bronz).
Şi la juniori au obţinut medalii numai fetele: două de aur, două de argint, un bronz, la CM şi CE.
Au mai fost luate trofee la Campionatele Universitare - 17 medalii (7 aur, 5 argint şi 5 bronz), precum şi 24 de titluri de campioni balcanici la seniori şi tineret.
Mai multe echipe de club din România sunt câştigătoare de cupe europene, în număr de 20, din care cinci Cupa Campionilor (feminin - Ştiinţa Bucureşti, 1961 şi Rapid Bucureşti, 1964, masculin - Dinamo Bucureşti, 1965 şi Steaua Bucureşti 1968 şi 1977). Dintre echipele de club câştigătoare de cupe europene trebuie amintite: Chimistul Rm. Vâlcea, Ştiinţa Bacău, Silcotub Zalău, Universitatea REMIN Deva, Rulmentul Braşov, Oltchim Rm. Vâlcea, la feminin şi Minaur Baia Mare şi UCM Reşiţa, la masculin.
Printre handbalistele din România care au scris istorie se numără: Irina Nagy (Climovschi), Aurelia Sălăgeanu (Szöke), Ana Stark (Stănişel), Maria Török-Duca, Edit Török-Matei, Simona Arghir-Sandu, Petruţa Baicoianu-Cojocaru, Maria Bosi-Igorov, Aurora Leonte-Niculescu, Iuliana Naco, Ileana Colesnicov, Cristina Neagu, Valentina Ardean-Elisei, Adriana Nechita, Paula Ungureanu, Aurelia Brădeanu, Cristina Vărzaru, Narcisa Lecuşeanu, Oana Manea, Luminiţa Huţupan-Dinu, Steluţa Lazăr, Carmen Amariei, Mariana Târcă, Valentina Cozma, Sorina Lefter, Crina Pintea etc.
Romania A a câştigat ediţia a 50-a a Trofeului Carpaţi la handbal feminin, după ce a învins, în finală, Romania B, cu scorul de 33-24 (21-12), în Sala Polivalentă ''Ioan Kunst-Ghermănescu'' din Bucureşti (2018).
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Handbaliştii români cei mai titraţi sunt următorii: Cornel Oţelea, Michael Redl, Aurel Bulgariu, Virgil Hnat, Petre Ivănescu, Gheorghe Covaci, Olimpiu Nodea, Mircea Costache I, Hans Moser, Mircea Costache II, Ion Popescu, Gheorghe Gruia, Cezar Nica, Cristian Gaţu, Valentin Samungi, Ghiţă Licu, Roland Günesch, Cornel Penu, István Orbán, Ştefan Birtalan, Gavril Kicsid, Adrian Cosma, Werner Stockl, Radu Voina, Mircea Grabovschi, Nicolae Munteanu, Alexander Fölker, Cezar Drăgăniţă, Vasile Stângă, Mircea Bedivan, Maricel Voinea, Alexandru Buligan, Gheorghe Covaciu, Dumitru Berbece, Robert Licu, Rudi Prisăcaru, Alexandru Dedu şi alţii.
Antrenorul Cornel Oţelea în anul 2008.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
La succesele handbalului românesc au pus umărul antrenorii: Hans Schuschnig, Gabriel Zugrăvescu, Niculae Nedeff, Oprea Vlase, Ioan Kunst-Ghermănescu, Eugen Trofin, Valentin Samungi, Ştefan Orban, Francisc Spier, Gheorghe Tadici, Dumitru Muşi, Lascăr Pană, Cezar Nica, Roland Günesch, Constantin Popescu Pilică, Dan Bălăşescu, Cornel Bădulescu, Bogdan Macovei, Radu Voina, Tomas Ryde şi Ambros Martín.
Ultima performanţă a handbalului românesc este locul IV la Campionatul European din Franţa 2018, obţinut de reprezentativa feminină. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega, Vlad Ruşeanu, editor: Andreea Onogea, editor online: Anda Badea)
Explicaţie foto din deschidere: Meciul de handbal feminin dintre SCM Craiova şi Corona Brasov (2018)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Muzicianul Eric Clapton
Muzicianul și chitaristul Eric Clapton s-a născut la 30 martie 1945, la Ripley, în Marea Britanie. A început studiile la 'Kingston College of Art', dar nu le-a finalizat. Pasionat de muzică și de chitară, a început să cânte alături de numeroase trupe britanice, printre care Roosters și Yardbirds, la cea de-a doua cântând cu Jimmy P
30 martie - Ziua internațională zero deșeuri (ONU)
La 30 martie 2025 este marcată Ziua internațională zero deșeuri, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, pentru reducerea practicilor de consum și de producție nesustenabile la nivel mondial, potrivit https://www.un.org. Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat, la 14 decembrie 2022, cu prilejul lucr
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 30 martie
Ortodoxe Sf. Cuv. Ioan Scărarul; Sf. Euvula, mama Sf. Pantelimon Duminica a 4-a din Post Greco-catolice Duminica 4 din Post. Sf. cuv. Ioan Scărarul Romano-catolice Duminica a 4-a din Postul Mare Ss. Ioan Climac (Scărarul), abate; Leonard Murialdo, pr.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 30 martie
Este a 89-a zi a anului 2025. Au mai rămas 276 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 00 m și apune la 19 h 41 m. Luna răsare la 07 h 18 m și apune la 21 h 20 m. Trecerea la ora de vară - ora 03 devine ora 04. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu)
CITATUL ZILEI
'Singurul mod de a-ți păstra sănătatea este să mănânci ceea ce nu vrei, să bei ceea ce nu-ți place și să faci ceea ce n-ai face.' - Mark Twain (sursa: https://www.viatasiopera.ro/)
FENOMENE ASTRONOMICE: Eclipsă parțială de Soare vizibilă de pe teritoriul României (29 martie)
La 29 martie 2025, Luna va acoperi o parte din discul solar în emisfera nordică, în cadrul unei eclipse parțiale de Soare de aproximativ patru ore, informează AFP. Fenomenul celest va începe la ora 08:50 GMT și se va încheia în jurul orei 12:43 GMT. 'Primii continentali care vor vedea eclipsa parțială vor fi locuitorii din Mau
DOCUMENTAR: Trecerea la ora oficială de vară
În noaptea de sâmbătă spre duminică, 29 spre 30 martie, ultima duminică a acestei luni calendaristice, ora 03.00 devine ora 04.00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (27), potrivit www.timeanddate.com.
CITATUL ZILEI
'Sfiiciunea a murit când s-au născut hainele.' - Mark Twain, 'Urmând ecuatorul' (MAXIME ȘI CUGETÃRI din folclorul și literatura AMERICANÃ, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1974).
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 29 martie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Marcu, episcopul Aretuselor, și Chiril diaconul; Sf. Mc. Iona și Varahisie; Sf. Ier. Diadoh, episcopul Foticeei Greco-catolice Sf. m. Marcu al Aretusei; diac. Ciril și cei împreună cu el Romano-catolice Sf. Eustasie, ep.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 29 martie
Este a 88-a zi a anului 2025. Au mai rămas 277 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 02 m și apune la 18 h 39 m. Luna răsare la 05 h 56 m și apune la 18 h 56 m. Eclipsă de Parțială de Soare - vizibilă în România 10 h 50 m - 14 h 43 m. Vizibilă în nord-vestul Africii, Europa și
Săptămâna europeană 24-28 martie 2025
Comisia Europeană a anunțat în noua sa strategie de pregătire pentru crize și amenințări că Uniunea Europeană se pregătește pentru riscuri, precum dezastre naturale, atacuri cibernetice și crize geopolitice, inclusiv posibilitatea unei agresiuni armate împotriva țărilor membre. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, la un summit la Paris,
Retrospectiva evenimentelor interne 24-28 martie 2025
Evaluarea preliminară pozitivă a Comisiei Europene cu privire la jalonul-cheie din cea de-a treia cerere de plată a României din Mecanismul de redresare și reziliență, amânarea programului american Visa Waiver pentru România, summitul liderilor ECR - Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni de la Cluj-Napoca, depunerea moțiunilor simple împo
PERSONALITATEA ZILEI: Scrimera Laura Badea Cârlescu, campioană olimpică, mondială și europeană la proba de floretă
Laura Badea Cârlescu este prima campioană olimpică din istoria sportului romanesc la floretă feminin individual, performanță reușită la Jocurile Olimpice de la Atlanta din 1996. A participat la patru ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice și a urcat de trei ori pe podiumul olimpic - de două ori la Atlanta (a cucerit medalia de aur la floretă individual și medalia de
DOCUMENTAR: Tenismenul elvețian Stanislas Wawrinka împlinește 40 de ani (28 martie)
Jucătorul profesionist de tenis Stanislas (Stan) Wawrinka s-a născut la 28 martie 1985, la Lausanne, Elveția, potrivit atptour.com. Cea mai mare performanță a sa este câștigarea medaliei de aur în proba de dublu la Jocurile Olimpice de vară din 2008 - Beijing (China) împreună cu compatr
FRAGMENT DE ISTORIE: 95 de ani de la redenumirea Constantinopol și Angora în Istanbul, respectiv Ankara (28 martie 1930)
În urma înfrângerii Imperiului Otoman în Primul Război Mondial, capitala otomană Constantinopol (astăzi Istanbul) și o mare parte din Anatolia au fost ocupate de Aliați. Ca răspuns, liderul mișcării naționaliste turce, Mustafa Kemal Atatürk, a stabilit sediul mișcării sale de rezistență în Angora (astăzi Ankara) în 1920. După câ