ATUNCI ŞI ACUM: Parcul Regele Mihai I al României - Parcul Herăstrău
Parcul Regele Mihai I al României, cunoscut bucureştenilor şi nu numai, mai ales sub numele care l-a consacrat, şi anume Parcul Herăstrău, este parcul cel mai mare din Bucureşti, cu o suprafaţă de 110 hectare, fiind amenajat pe malurile lacului Herăstrău (74 hectare), care face parte din lanţul de lacuri antropice al râului Colentina. Situat în zona de nord a Capitalei, parcul se află în apropierea Şoselei Kiseleff, a Bulevardului Aviatorilor şi a Arcului de Triumf, potrivit https://www.arcgis.com/ şi lucrării "Dicţionarul monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti" (Editura Meronia, 2011).
Aceeaşi lucrare consemnează faptul că numele parcului, al lacului şi al străzii vine de la fierăstrăul de tăiat lemne (gater), existent cândva pe aceste locuri. Acesta era pus în funcţiune de apa Colentinei şi se afla lângă heleşteul cumpărat de domnul Şerban Cantacuzino (1678-1688) şi dăruit Mănăstirii Cotroceni. Având o vegetaţie bogată, începând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Herăstrăul a atras tot mai mulţi vizitatori, devenind loc preferat de odihnă şi plimbare. Acesta a fost motivul pentru care domnul Alexandru Ipsilanti (1774-1782) a construit, pe marginea bălţii, un chioşc pentru plimbările soţiei sale, doamna Ecaterina.
Poza 1 - Imagini de toamnă din Parcul Herăstrău, 1997/ PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică AGERPRES
Poza 2 - Imagine din Parcul Regele Mihai I al României, 2020/SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO
Abia după 1921, zona întinsă şi verde a intrat în atenţia administraţiei Capitalei, devenind Parcul Naţional Herăstrău. Primele lucrări de amenajare a parcului s-au desfăşurat între 1933-1939, când a fost asanată zona mlăştinoasă, formată în urma exploatării nisipului, şi a primit numele Parcul Naţional "Carol al II-lea". În 1951, parcul a fost extins, transformat şi reinaugurat în forma sa actuala. După instaurarea regimului comunist, denumirea parcului a fost schimbată în Parcul de cultură şi odihnă "I.V. Stalin", revenindu-se ulterior la denumirea iniţială.
Poza 1 - Imagini de toamnă - lacul şi Parcul Herăstrău, 1997/PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică AGERPRES AGERPRES
Poza 2 - Imagine din Parcul Regele Mihai I al României, 2020/SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO
Urmând planurile arhitecţilor Ernest Pinard, Friedrich Rebhuhn (peisagistul care a amenajat şi Grădina Cişmigiu) şi Octav Doicescu, a fost realizată compoziţia vegetală a parcului, dar au fost construite şi drumuri de acces, debarcadere şi restaurante. Parcul cuprinde o varietate de specii de arbori şi arbuşti foioşi (arţari, frasini, plopi, sălcii, tei), arbori răşinoşi şi plante decorative, precum ienuperi, buxus, tisă, forsiţia, spireea, lonicera (caprifoi, lonicera japonica). Aici se găsesc şi arbori protejaţi, precum stejarul plantat, în 1961, cu ocazia sărbătoririi centenarului naşterii scriitorului şi filosofului indian Rabindranath Tagore (1861-1941), şi cireşii din Grădina Japoneză, donaţi de împăratul Japoniei. În parc creşte, de asemenea, o varietate unică a salcâmului japonez, cu ramuri plângătoare şi frunze pătate cu alb, care a fost descris pentru prima dată, în 1960, de specialiştii din România, şi a primit numele de "Sophora japonica", potrivit https://cmpgb.ro/.
Poza 1 - Imagini de toamnă din Parcul Herăstrău, 1997/PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică AGERPRES
Poza 2 - Imagine din Parcul Regele Mihai I al României, 2020/SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO
Malurile lacului Herăstrău au fost îndiguite pentru a preveni inundaţiile, iar ecluza, care face legătura cu lacul Floreasca, construită în perioada 1933-1936, a fost redeschisă în 2006. Aceasta permite călătoria cu vaporaşul din lacul Herăstrău în lacul Floreasca, dar are şi rol de golire a lacului Herăstrău, atunci când creşte nivelul apei din cauza ploilor.
Poza 1 - Peisaj de primăvară în parcul Herăstrău din Bucureşti (placă fotografică), 1958/Arhiva istorică AGERPRES
Poza 2 - Imagine din Parcul Regele Mihai I al României, 2020/SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO
Pe lângă vegetaţia luxuriantă, parcul oferă zone de agrement, cum ar fi Teatrul de vară, cafenele, cluburi, restaurante, pavilioane de expoziţii, parc de distracţii, cluburi sportive şi zone în care se pot practica fotbalul, roller-skating-ul şi tenisul. Lacul este, de asemenea, utilizat pentru sporturi nautice şi pescuit sportiv. În parc există mai multe locuri de joacă pentru copii, locuri amenajate pentru câini, un teren de minigolf, opt fântâni şi două bazine de apă, potrivit https://cmpgb.ro/.
Poza 1 - Lacul Herăstrău din Bucureşti (placă fotografică), 1957/Arhiva istorică AGERPRES
Poza 2 - Imagine din Parcul Regele Mihai I al României, 2020/SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO
Poza 1 - Plimbare cu vaporaşul, pe Lacul Herăstrău, 1949/AGERPRES FOTO/Arhiva istorică AGERPRES
Poza 2 - Imagine din Parcul Regele Mihai I al României, 2020/SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO
Dintre restaurante, cel mai vechi este restaurantul "Pescăruş" construit de arhitectul Horia Creangă (1892-1943) şi Haralamb Georgescu (1908-1977) şi dat în folosinţă în 1939. Până în 1970, când a fost introdusă încălzirea centrală, restaurantul era deschis doar vara, conform lucrării "Dicţionarul monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti" (Editura Meronia, 2011).
Poza 1 - Plimbare cu barca, pe Lacul Herăstrău, 1949/AGERPRES FOTO/Arhiva istorică AGERPRES
Poza 2 - Imagine din Parcul Regele Mihai I al României, 2020/SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO
În parcul Regele Mihai I al României se află o zonă rezidenţială specială reprezentată de Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", unul dintre primele muzee etnografice în aer liber din lume, care a luat naştere la iniţiativa cunoscutului sociolog Dimitrie Gusti (1888-1955) şi care a fost inaugurat la 10 mai 1936, în prezenţa regelui Carol al II-lea. Pentru a construi acest muzeu, casele au fost dezasamblate pe locul unde erau ridicate, bucată cu bucată, transportate cu trenul, căruţa sau cu barca până la Bucureşti, unde au fost asamblate la loc pe terenul muzeului. Cea mai veche casă expusă la Muzeul Satului a fost construită în secolul al XVII-lea, iar cea mai recentă aparţine secolului al XIX-lea. Muzeul găzduieşte numeroase evenimente şi expoziţii cu temă populară.
Poza 1 - Lacul Herăstrău din Bucureşti (placă fotografică), 1940/Arhiva istorică AGERPRES
Poza 2 - Imagine din Parcul Regele Mihai I al României, 2020/SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO
Lângă acest muzeu în aer liber se află Palatul Elisabeta, construit între 1935-1937 de arhitectul Corneliu M. Marcu (1909-1991), reşedinţă a principesei Elisabeta (1894-1956; principesă a Greciei, 1922-1923), fiica regelui Ferdinand I (1914-1927) şi a reginei Maria. În timpul regimului comunist a fost transformat în casă de oaspeţi. Între anii 2001-2017 a fost reşedinţa oficială a Familiei Regale a României, prin atribuirea lui în folosinţa regelui Mihai I (1921-2017), pe durata vieţii. Începând din 2020, Palatul Elisabeta este sediul Asociaţiei Casa Majestăţii Sale, organizaţie de utilitate publică, potrivit https://familiaregala.ro/.
Parcul cuprinde zona ExpoFlora, cu o suprafaţă de 15 ha, în care decorurile florale pline de culoare se schimbă odată cu sosirea fiecărui nou anotimp.
Poza 1 - Parcul Herăstrău din Bucureşti (placă fotografică), 1954/Arhiva istorică AGERPRES
Poza 2 - Imagine din Parcul Regele Mihai I al României, 2020/SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO
Aproape de intrarea dinspre Şoseaua Kiseleff se află o clădire care înainte de 1990 aparţinea de Întreprinderea de Târguri şi Expoziţii (actualul Romexpo) şi care se numea Pavilionul H, conform https://www.romexpo.ro/. Acesta a fost construit în perioada 1949-1953 după proiectul semnat de arhitecţii Gustav Gusti, Harry Stern şi Ascanio Damian şi de inginerul E. Ţiţariu, conform site-ului http://www.inforom-cultural.ro/. După 1990, acest spaţiu a fost amenajat ca suprafaţă de vânzare subîmpărţită şi închiriată pentru diferite firme de comerţ. În 2014, spaţiul a fost reamenajat, aici deschizându-se cea mai mare berărie din Europa.
Poza 1 - Pavilionul Expoziţional H din Parcul Herăstrău (placă fotografică), 1957/Arhiva istorică AGERPRES
Poza 2 - Imagine din Parcul Regele Mihai I al României, 2020/SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO
Unul dintre cele mai frumoase locuri este Insula Trandafirilor, care a fost concepută în aşa fel încât oferă o deschidere spre Muzeul Satului şi o alta către restul parcului şi cuprinde, după denumirea sa, trandafiri de nenumărate feluri ce înfloresc într-o varietate de culori din iunie până toamna târziu. Din 2009 în această zonă au fost aduse păsări exotice deosebite: păuni, lebede, raţe Carolina, gâşte Călifar albe şi roşii, gâşte de Nil, raţe cu ciuf, gâşte canadiene cu gât roşu, gâşte Magellan şi raţe Mandarin.
Poza 1 - Grup de fete în parcul Herăstrău din Bucureşti (placă fotografică), 1953/Arhiva istorică AGERPRES
Poza 2 - Imagine din Parcul Regele Mihai I al României, 2020/SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO
În 1998, a fost amenajată Grădina Japoneză cu sprijinul Ambasadei Japoniei în România şi al Fundaţiei Comemorative a Expoziţiei Mondiale Japoneze. Grădina japoneză a trecut printr-un proces de reamenajare şi revitalizare, lucrările încheindu-se în primăvara anului 2018. În fiecare anotimp, arţarii japonezi, azaleele, pinii şi cireşii japonezi creează un peisaj deosebit, prin multitudinea de culori a frunzelor şi florilor decorative.
La intrarea dinspre Piaţa Charles de Gaulle, se află Aleea Cariatidelor, un grup statuar alcătuit din 20 de statui din compozit, aşezate pe socluri din beton. Acest concept a fost creat, în 1939, de sculptorul Constantin Baraschi, şi este alcătuit din 20 de statui ce reprezintă ţărănci cu ulcioare pe cap din Muscel şi Mehedinţi. Ansamblul a fost reconstituit de către sculptorul Ionel Stoicescu la aproximativ 50 de ani după ce statuile originale au fost distruse, potrivit site-ului Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, https://ampt.ro/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactori Arhiva Foto: Mihaela Tufega, Vlad Ruşeanu, Elena Bălan; editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Săptămâna europeană 21-25 aprilie 2025
Comisia Europeană a anunțat sancțiuni financiare împotriva companiilor americane Apple și Meta pentru încălcări ale legislației europene privind concurența. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că Executivul Comunitar va prezenta în următoarele două săptămâni o foaie de parcurs cu măsuri menite să elimine complet importurile
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Muzeul Național al Țăranului Român va fi redeschis din data de 25 aprilie, după un îndelungat șantier de consolidare, început în 2016, și după o vreme necesară primenirii, a informat instituția muzeală, într-un comunicat transmis AGERPRES. 'Am (re)așezat obiectele în locurile lor (pe care le-au părăsit
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la Conferința de la San Francisco, crearea ONU (25 aprilie - 26 iunie 1945)
Organizarea postbelică a lumii a început încă de la 21 august 1941, când președintele american Franklin Delano Roosevelt a prezentat în fața Congresului Carta Atlanticului, document care viza, printre altele, crearea unei asociații generale de națiuni care să ofere garanții pentru independența politică și integritatea teritorială a statelor mari și mi
DOCUMENTAR: Actorul Al Pacino împlinește 85 de ani (25 aprilie)
Actorul Al Pacino s-a născut la 25 aprilie 1940 în Bronx, un cartier al New Yorkului. A fost crescut de bunici, care l-au dus la cinema de când era mic. La 17 ani a început să se întrețină singur, lucrând ca vânzător, poștaș, lucrător de farmacie, portar, administrator de bloc. A început să joace teatru ca amator, a scris cuplete pen
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută drept Conferința Națiunilor Unite. La 25 aprilie 1945, delegații din cincizeci de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. Polonia nu a trimis un reprezentant deoarece componența noului său guvern nu a fost anunțată decât prea târziu pentru
Evenimentul East European Comic Con (25-27 aprilie)
În intervalul 25-27 aprilie 2025, are loc, la complexul Romexpo din București, evenimentul East European Comic Con (EECC), dedicat iubitorilor de filme, seriale, jocuri video, cosplay, benzi desenate și nu numai, potrivit comic-con.ro. Lista actorilor care sunt invitați speciali la această ediție cuprinde
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată, anual, la 25 aprilie, potrivit who.int. A fost adoptată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a evidenția progresele care au fost realizate în prevenirea și controlul malariei, dar și pentru a accelera lupta împotriva acestei boli. T
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie. La această dat, în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand, act ce a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Mitropolitul primat Calinic Miclescu (1875-1886)
Calinic Miclescu a fost Mitropolit al Moldovei între anii 1865-1875 și apoi Mitropolit primat între 1875-1886. S-a născut la data de 16 aprilie 1822, în Suceava, în familia marelui logofăt Scarlat Miclescu și a soției acestuia Maria (născută Beldiman), primind la botez numele Constantin. A intrat în monahism la Huși, la 18 iunie 1
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)
Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuar
CITATUL ZILEI
'Ca să fii orbit cu privire la alții, demult trebuie să nu te fi văzut nici pe tine.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu; Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. În vin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2025. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 04 h 55 m și apune la 17 h 24 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Elisabeta Polihroniade, mare maestră internațională a șahului
Elisabeta Polihroniade, legendă a șahului românesc, s-a născut la București, în ziua de 24 aprilie 1935. Licențiată a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, Elisabeta Polihroniade este singura româncă ce deține zece medalii olimpice cucerite la Olimpiadele de Șah, individual sau cu echipa, potrivit 'Enciclopediei
24 aprilie - Ziua mondială a protecției animalelor de laborator
La 24 aprilie este marcată anual Ziua mondială a protecției animalelor de laborator, o zi ce comemorează și evidențiază suferința animalelor din laboratoarele din întreaga lume. Pe lângă expunerea tratamentului la care sunt supuse aceste animale, această zi reprezintă o oportunitate de a arăta că există o cale mai bună, de a evidenția metodele științifice avansat