MESERII UITATE Căutătorii de aur din Munţii Apuseni - între istorie şi o nouă formă de turism
Delimitat imaginar între localităţile Deva, Brad, Baia de Arieş şi Zlatna, ''Patrulaterul aurifer'' este o zonă din Munţii Apuseni vestită prin zăcămintele de minereu aurifer. Numai de la Mina Gura Barza, situată în apropierea municipiului Brad, s-a calculat că s-ar fi extras circa 1% din tot aurul din lume.
Din păcate, minele de aur, cum este şi cea de la Gura Barza, s-au închis rând pe rând. Foştii mineri au ieşit la pensie sau au plecat spre alte locuri unde puteau să-şi câştige traiul zilnic mai uşor. Alţii, pentru care pasiunea şi dragostea de locurile minunate ale Apusenilor au depăşit greutăţile zilnice, au încercat şi altceva.
Foto: (c) SORIN BLADA / AGERPRES FOTO
Inginerul geolog Georgeta Dulgheru este o prezenţă cunoscută în zonă. A lucrat timp de 15 ani la mină, iar din anul 2006, când exploatarea aurului a încetat, a fost nevoită să ia viaţa în piept. Cu ajutorul autorităţilor locale din comuna Buceş, a reuşit să pună pe picioare un proiect dedicat celor pasionaţi de căutarea aurului.
"Casa căutătorului de aur", din satul Stănija, este locul în care îşi petrece o mare parte din timp pentru că acolo, pe Valea Maliţei, munceşte să dezvolte un alt concept de turism, strâns legat de tradiţia zonei.
Foto: (c) SORIN BLADA / AGERPRES FOTO
A învăţat să caute aur aluvionar, pe râurile din vecinătate, ajutată de o legendă vie a satului, Ioan Cătălina, meşter în mânuirea şaitrocului - o unealtă asemănătoare cu o lopată în formă de evantai, care permite decantarea nisipului şi, cu puţină şansă, a unui grăunte mic, strălucitor. "Poate fi aur, dar poate fi şi 'aurul prostului', o formă de pirită care se confundată uşor cu preţiosul metal", ne spune inginerul geolog.
Cât aur putea găsi un căutător care folosea şaitrocul? "Depindea de noroc, puteau să muncească mult într-o zi şi să nu găsească nimic sau, cu puţin noroc, puteau găsi câteva grame, în câteva ore. Până la urmă era vorba de locul ales şi de flerul aurarului, ca în orice meserie, ca orice meşteşugar. Pe la jumătatea secolului trecut, căutătorii de aur mergeau peste deal, la Abrud, şi duceau ceea ce au scos, iar la schimb primeau produse pentru familie, alimente", răspunde Georgeta Dulgheru.
Împreună cu Ioan Cătălina, ajuns acum la 85 de ani, sunt singurii oameni din zonă care mai ştiu meşteşugul căutării aurului cu şaitrocul. O perioadă au avut permisiunea legală de a căuta aur într-o zonă de pe Valea Maliţei, însă licenţa a expirat în vara anului 2018, iar reînnoirea acesteia necesită timp şi bani. Tot atunci a demontat şi jgheabul pe care îl amenajase acolo, deoarece trebuia să aducă locul la starea iniţială.
Foto: (c) SORIN BLADA / AGERPRES FOTO
Chiar şi aşa, nu a renunţat la ideea de a promova o meserie a cărei vechime depăşeşte 2.000 de ani. În vremurile de acum nu mai este rentabil să cauţi aur pe cursurile de apă, dar vechiul meşteşug poate fi aducător de bunăstare. Sunt oameni dispuşi să-şi petreacă vacanţa în aer liber, pasionaţi de lucruri noi şi pentru care căutarea aurului aluvionar poate fi o aventură demnă de ţinut minte.
Aşa s-a născut conceptul "Casei căutătorului de aur" de la Stănija, un proiect care îşi propune să aducă turişti pe Valea Maliţei, să le arate o galerie de mină din care s-a extras minereul aurifer sau cum se căuta aurul cu şaitrocul. Proiectul a fost accesat de Primăria comunei Buceş şi are deja o vechime de cinci ani.
Foto: (c) SORIN BLADA / AGERPRES FOTO
În curtea casei, Georgeta Dulgheru a amenajat un loc cu exponate de minereuri care pot fi găsite în zonă, cu uneltele folosite de aurari şi în care le propune turiştilor demonstraţii despre cum se lucra odinioară pe văile din apropiere.
"Se pot caza aici turiştii interesaţi de frumuseţile zonei. Chiar dacă acum nu se mai poate merge pe Valea Maliţei, demonstraţiile despre cum se căuta aurul aluvionar se pot face la 'Casa căutătorului de aur'. În timp, aici am mai dezvoltat o colecţie mică de flori de mină specifice zonei, unelte de minerit, bibliografie. Nu lipsesc legendele zonei sau produsele locale. Apoi, domnul Ioan Cătălina, o legendă a locurilor, ne spune despre cum se căuta aurul acum mai bine de 50 de ani, când a învăţat de la bunicul lui. Nu pleacă nimeni fără să fi învăţat ceva şi toată lumea pleacă mulţumită", spune inginerul geolog.
Experienţa anilor trecuţi şi întâlnirile pe care le-a avut cu oameni din diverse colţuri ale lumii i-au oferit Georgetei Dulgheru şi ideile prin care meşteşugul căutării aurului poate fi continuat într-o formă adaptată zilelor noastre.
Foto: (c) SORIN BLADA / AGERPRES FOTO
"Nu ar fi rău să existe şi în România permisiunea de căutare a aurului aluvionar ca un hobby. Ar fi o premieră la noi. Este un fel de activitate pe care şi-ar dori-o atât românii, cât şi străinii, din ceea ce am constatat de-a lungul anilor. Străinii vin chiar cu lecţia învăţată, pentru că în alte ţări se poate, cum este Spania, Elveţia, Germania, Belgia, Olanda şi în SUA. Este o formulă care presupune o înscriere în acest circuit la un for local unde anunţă ce vor să facă şi plătesc o taxă care le permite să umble pe vale pentru un timp sau pentru o anumită suprafaţă. Dacă găsesc aur, să existe o formă prin care să se poată justifica şi să anunţe ca vor face cu el. Ar fi un fel de turism minier, care să includă şi această ramură", este de părere interlocutoarea noastră.
Pentru acest lucru ar trebui ca noul concept să fie preluat într-o formă legală pentru ca ideea să aducă profit ulterior, iar inginerul geolog şi-a arătat disponibilitatea de a colabora pentru acest proiect. Este o meserie care poate aduce beneficii oamenilor din aceste zone, în special tinerilor care şi-ar găsi de lucru fără să mai fie nevoiţi să plece de acasă.
Foto: (c) SORIN BLADA / AGERPRES FOTO
"Este o meserie care nu ar putea fi uitată dacă noi am reuşi să o transformăm într-un hobby la care ar adera o mulţime de amatori. Acum este greu să fie dusă mai departe pentru că teorie putem face, dar, pe teren, practică nu putem face în mod legal", a conchis Georgeta Dulgheru. AGERPRES / (A, AS - autor: Sorin Blada, editor: Marius Frăţilă, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
REPORTAJ Covasna: 'Transhumanță' digitală - stâna Borta din Munții Vrancei, salvată prin tehnologia 3D
Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe a lansat joi, în premieră națională, un proiect de digitalizare a patrimoniului pastoral prin reconstituirea 3D a unei stâne tradiționale din Munții Vrancei. Reprezentanții muzeului au precizat că data aleasă pentru lansarea proiectului nu este întâmplătoare, ziu
Furnizarea apei calde - sistată în mai multe zone din Capitală pentru reabilitarea sistemului de termoficare
Furnizarea apei calde va fi sistată în mai multe zone din Capitală pentru lucrări de reabilitare a sistemului de termoficare, care vizează schimbarea conductelor vechi de 50 - 60 de ani. 'Continuăm lucrările de modernizare a rețelei de termoficare. Am atras fonduri europene și e important să respectăm termenele de implementare, pentru a nu pierde fin
Guvern: Platformă destinată pasagerilor, cu informații privind călătoriile, serviciile disponibile în aeroporturi și procedurile de securitate
Guvernul a adoptat joi o hotărâre care prevede realizarea unei platforme digitale cu informații relevante pentru pasageri, referitoare la călătorii, serviciile disponibile în aeroporturi și procedurile de securitate. Executivul a aprobat nota de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea proiectului, evaluat la 169 milioane de lei, finanțare
Prahova: Gura Vadului a devenit prima localitate oenoturistică din România
Comuna prahoveană Gura Vadului a devenit prima localitate oenoturistică din România, autoritățile arătând joi, în cadrul evenimentului de inaugurare, că acesta este un pas către dezvoltarea și promovarea zonei prin valorificarea potențialului regiunii. 'Oenoturism înseamnă turism viticol, înseamnă degustări de vinuri, vizite &
Tulcea: Peste 9 tone de unelte de pescuit ilegale, distruse de Administrația Deltei Dunării
Reprezentanți ai instituțiilor cu competențe în domeniul valorificării bunurilor intrate în proprietatea statului au distrus 9,5 tone de unelte de pescuit ilegale descoperite abandonate sau confiscate de la diferite persoane din Delta Dunării. Potrivit unui anunț al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) făcut public joi, pe pag
Timiș/Primăria Timișoara preia Casa de rugăciuni adiacentă Sinagogii Fabric, pentru punerea în valoare a ansamblului istoric
Primăria Municipiului Timișoara (PMT) extinde proiectul de refuncționalizare a Sinagogii din Fabric, prin preluarea Casei de rugăciuni adiacente și a curții aferente acesteia, astfel încât întregul ansamblu istoric să poată fi pus în valoare. Acest demers este rezultatul dialogului constant dintre Municipalitate și Fede
Brăila: Amendă de 160.000 de lei aplicată de ITM unui restaurant; trei persoane, fără contract de muncă
O amendă de 160.000 de lei a fost aplicată de Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila unui restaurant din municipiu, în urma depistării unor cazuri de muncă nedeclarată și a altor nereguli. Potrivit informațiilor transmise joi, pentru AGERPRES, de inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire, în urma unui control efectuat în
Vaslui: Peste 800 de detectoare de fum și de monoxid de carbon, montate în cadrul campaniei 'Detector pentru viață'
Peste 800 de detectoare de fum și de monoxid de carbon au fost montate în locuințe din 20 de comune ale județului Vaslui în cadrul campaniei naționale 'Detector pentru viață', derulată de DSU și IGSU. Potrivit reprezentanților Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Vaslui, la edițiile din 2024 și și 2025 au fost i
Tulcea: Proiect româno-ucrainean în domeniul sanitar-veterinar
Medici veterinari din România și Ucraina au participat, miercuri, la o instruire organizată, în format hibrid, în satul Murighiol, județul Tulcea, în cadrul proiectului 'Dezvoltarea sistemelor de screening și monitorizare pentru bolile emergente și prevenirea epidemiilor transfrontaliere în contextul actual'.
Ziua Forțelor Terestre/Ceremonii la monumentele eroilor, expoziții de armament, standuri de promovare a carierei militare
Ziua Forțelor Terestre va fi marcată joi prin ceremonii militare la monumentele închinate eroilor, competiții sportive și aplicativ-militare, dar și prin expoziții de armament. În fiecare an, la 23 aprilie, se sărbătorește Ziua Forțelor Terestre, în aceeași zi în care este prăznuit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, P
Custodele Coroanei primeşte Ordinul Național Legiunea de Onoare, în grad de Ofițer, din partea Franței
Custodele Coroanei, Margareta, va găzdui, joi, Seara Palatului Elisabeta dedicată Republicii Franceze, prilej cu care Majestății Sale îi va fi conferit Ordinul Național Legiunea de Onoare, în grad de Ofițer. Evenimentul va cuprinde ceremonia de decorare în Sala Regilor și un dineu oficial în Sufrageria Mare a palatului,
#AnulNadia Hunedoara: Gimnastele campioane, prezente la gala 'Nadia 10-Perfecțiunea inspiră' de la Deva
Cele mai cunoscute campioane la gimnastică, din România, au fost prezente, miercuri seara, la gala 'Nadia 10 - Perfecțiunea inspiră', ce a fost organizată la sala sporturilor din Deva pentru a celebra cinci decenii de la momentul în care Nadia Comăneci a obținut prima notă de 10 din istoria gimnasticii mondiale. Tribunele sălii sporturilor
Vaslui: Linia feroviară Cantemir - Fălciu, testată oficial după ce mai mulți ani a fost inactivă
Segmentul feroviar Cantemir - Fălciu, care face legătura între Republica Moldova și România, a fost testat oficial, miercuri, în prezența autorităților din cele două țări, după ce în ultimii ani linia a fost suspendată. Cu o lungime de aproximativ patru kilometri, linia a fost verificată în condiții reale de circulație, în u
Sibiu: Asociația Comunelor din România a preluat președinția NALAS
Asociația Comunelor din România (ACOR) a preluat, miercuri, președinția rotativă a Rețelei Asociațiilor Autorităților Locale din Europa de Sud-Est (NALAS), pentru un an, informează un comunicat de presă. 'Preluarea președinției NALAS de către ACOR reprezintă o responsabilitate majoră și o oportunitate de a întări vocea comunităților locale din
Alba: Organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, interzise în municipiul Sebeș
Municipiul Sebeș este prima localitate mare din județul Alba în care, prin hotărârea Consiliului Local, s-a dispus interzicerea organizării și exploatării jocurilor de noroc. În cadrul ședinței de îndată convocată miercuri a fost adoptat, în unanimitate de cei 19 consilieri prezenți, proiectul privind interzicerea organizării și e