Hidroelectrica are proiecte de retehnologizare şi modernizare în sumă de circa 3 miliarde de lei
Hidroelectrica are în plan, pentru perioada următoare, proiecte de retehnologizare şi modernizare cu o valoare estimată totală de circa trei miliarde de lei, acoperind capacităţi cu o putere instalată totală de 1.969,40 MW şi o producţie medie anuală de aproximativ 4.651 GWh/an, conform Strategiei investiţionale publicate de companie.
"Investiţiile în retehnologizare şi modernizare sunt abordate în funcţie de rentabilitatea fiecărui proiect în parte, cu respectarea Regulamentului de organizare a activităţii de mentenanţă din 18.10.2017 aprobat prin Ordinul ANRE nr. 96/2017, printr-o analiză corelată cu noile prevederi legislative aplicabile în domeniul energiei precum şi cu respectarea fermă a cerinţelor naţionale şi europene de mediu", se menţionează în strategie.
Prin retehnologizare se urmăreşte creşterea nivelului tehnologic al centralelor hidroelectrice şi îmbunătăţirea funcţionării acestora pe durata întregului ciclu de viaţă, prin implementarea soluţiilor tehnice de ultimă generaţie care să permită operarea de la distanţă, cu implicarea minimă a factorului uman.
În acest sens se vor lua măsuri pentru concentrarea activităţii pe retehnologizarea activelor cu cele mai mari rate ale rentabilităţii precum sunt hidrocentralele de la Stejaru, Vidraru, Mărişelu şi Râul Mare Retezat.
Astfel, la SH Bistriţa se are în vedere retehnologizarea CHE Dimitrie Leonida - Stejaru, comuna Pângăraţi, judeţul Neamţ, centrală hidroelectrică pusă în funcţiune în perioada 1960 - 1962, pentru un nou ciclu de funcţionare de minimum 30 de ani. Contractul, semnat în mai 2015, cu Asocierea Romelectro S.A. Bucureşti & Litostroj Power d.o.o. Slovenia este în derulare. Valoarea totală a investiţiei se ridică la 439,859 milioane de lei, fără TVA.
La SH Curtea de Argeş va fi retehnologizată Amenajarea Hidroenergetică Vidraru. Demersurile pentru obţinerea Avizului de Gospodărirea Apelor începute în 2016 sunt încă în derulare, Hidroelectrica fiind nevoită să obţină un nou Certificat de Urbanism. În luna octombrie 2019, APM a emis Decizia etapei de încadrare, unde se precizează că proiectul se supune evaluării impactului asupra mediului, se supune evaluării adecvate şi nu se supune evaluării impactului asupra corpurilor de apă. În acest sens S.P.E.E.H Hidroelectrica S.A. a achiziţionat serviciile de elaborare a documentaţiilor pentru obţinerea acordului de mediu, procedura pentru obţinerea avizului de mediu fiind în derulare la autorităţile competente.
Valoarea totală a investiţiei este de 529,956 milioane de lei fără TVA, iar data de finalizare a investiţiei este de circa 80 luni de la data semnării contractului şi obţinerii avizelor şi aprobărilor necesare.
Un alt proiect se derulează la SH Cluj, respectiv retehnologizarea C.H.E. Mărişelu. Centrala hidroelectrică Mărişelu, pusă în funcţiune în anul 1977, este o centrală
subterană de mare cădere, amplasată la circa 300 de metri amonte de confluenţa pârâului Leşu cu Someşul Cald, în zona ce separă Munţii Gilău de Munţii Vlădeasa, în amonte de municipiul Cluj-Napoca. De-a lungul a peste 42 de ani de exploatare, cele trei hidroagregate cu turbine Francis verticale din dotarea centralei au însumat un total de peste 252.211 ore de funcţionare (cu o medie anuală de aproximativ 6.005 ore de funcţionare).
În anul 2014, a fost elaborată documentaţia intitulată "Studiu de fezabilitate. Retehnologizare CHE Mărişelu - echipamente şi parte de construcţii. Documentaţie integrativă". Demersurile pentru obţinerea Avizului de Gospodărirea Apelor si Acordului de mediu au fost începute în 2019 şi sunt în derulare. Hidroelectrica a obţinut Certificatul de Urbanism. Valoarea totală a investiţiei este de 285,035 milioane de lei fără TVA. Data finalizării investiţiei este de circa 70 luni de la data semnării contractului şi obţinerii avizelor şi aprobărilor necesare.
La SH Haţeg, Hidroelectrica intenţionează retehnologizarea CHE Râul Mare Retezat. Centrala hidroelectrică subterană Râul Mare Retezat este o uzină de derivaţie, de mare cădere, cu acumulare multianuală, echipată cu două hidroagregate verticale cu turbină hidraulică, cu o putere instalată de 335MW şi o energie medie anuală de 605 GWh (conform proiectului iniţial). CHE Râul Mare Retezat a fost pusă în funcţiune în perioada mai-decembrie 1986. Necesitatea retehnologizării UHE Râul Mare Retezat se fundamentează atât pe deficienţele de proiectare şi execuţie a echipamentelor, cât şi pe uzură fizică şi morală a echipamentelor din instalaţii şi a instalaţiilor în întregul lor. Din cauza problemelor tehnice semnalate la generatoare, puterea activă de funcţionare este limitată la maxim 110 MW şi minim 90 MW la HA1 şi la maxim
100 MW şi minim 80 MW la HA2.
Această situaţie a condus la funcţionarea turbinelor într-o zonă nefavorabilă a caracteristicii H-Q, având drept consecinţă limitarea puterii la circa 60% din puterea nominală (200 MW/centrala faţă de 335 MW/ centrală), adică o reducere a puterii instalate pe centrală cu 135 MW.
Valoarea totală a investiţiei este de 417,284 milioane de lei fără TVA iar data finalizării investiţiei este de circa 72 luni de la data semnării contractului şi obţinerii avizelor şi aprobărilor necesare.
Investiţii de retehnologizare sunt avute în vedere şi la SH Râmnicu Vâlcea, la CHE Brădişor, o centrală subterană prevăzută cu două hidroagregate. Amenajarea Brădişor face parte din schema de amenajare complexă a râului Lotru.
CHE Brădişor este constituită ca unitate dispecerizabilă în cadrul SEN. De asemenea, Amenajarea Brădişor are rol de apărare împotriva inundaţiilor, participând la tranzitarea viiturilor importante de pe Lotru prin turbinarea până la cca. 100 mc/s. Barajul şi acumularea Brădişor sunt amplasate în bazinul hidrografic Lotru, la 6 km în aval de localitatea Malaia şi 17 km în amonte de localitatea Brezoi. Acumularea asigură alimentarea cu apă a municipiului Râmnicu Vâlcea şi a altor localităţi din
judeţul Vâlcea.
Valoare totală investiţiei în retehnologizare se ridică la 167,859 milioane de lei fără TVA, iar data de finalizare este de 56 de luni de la obţinerea tuturor avizelor şi aprobărilor necesare.
Pentru CHE Râul Mare Retezat, CHE Brădişor, staţiile de pompare energetică de mare putere Petrimanu, Jidoaia şi Lotru Aval-UHE Dorin Pavel sunt contractate studiile de fezabilitate. Pentru aceste proiecte au fost începute şi procedurile pentru obţinerea avizelor de mediu şi gospodărire a apelor.
Hidroelectrica îşi propune şi continuarea şi finalizarea contractelor de lucrări pentru: modernizarea hidroagregatelor SH Râmnicu Vâlcea -Modernizare HA2 CHE Dăeşti, contract atribuit Hidroserv SA în derulare, cu finalizare în 2021 şi o valoare de 24,851 milioane de lei fără TVA; modernizare HA1 din CHE Slatina centrala hidroelectrică, contractul de execuţie lucrări fiind în derulare, cu finalizare 2020 şi o valoare de 25,694 milioane de lei fără TVA.
De asemenea, vor fi contractate noi lucrări de modernizare a hidroagregatelor şi instalaţiilor electrice şi mecanice auxiliare la: SH Bistriţa - Modernizare CHE Vaduri, Staţia 110kV şi echipamente mecanice şi electrice centrală şi baraj, cu o valoare a investiţiei de 36,089 milioane de lei fără TVA şi termen de finalizare de 24 luni de la data semnării contractului şi obţinerii avizelor şi aprobărilor necesare; SH Cluj - Lucrări de nivel 4 (LN4) şi modernizări la HA2 din CHE Remeţi, inclusiv a Staţiei
electrice de 110 kV, instalaţiilor generale aferente centralei, nodului de presiune şi Barajului Drăgan. Etapa 1 + Etapa 2, cu o valoare totală a investiţiei de 51,3 milioane de lei fără TVA şi termen de finalizare de 36 luni de la data semnării contractului şi obţinerii avizelor şi aprobărilor necesare.
Vor fi promovate şi lucrările de modernizare/retehnologizare pentru centralele hidroelectrice la care acţiunile uzuale de mentenanţă nu mai pot contracara efectul uzurii fizice şi morale. Pentru CHE Pângăraţi, CHE Piatra Neamţ, CHE de pe canalul Bistriţa (CHE Vânători, CHE Roznov, CHE Zăneşti şi CHE Costişa), CHE pe sectorul Oeşti-Noapteş, puse în funcţiune între anii 1963-1981, au fost aprobate Notele Conceptuale şi sunt în curs de derulare proceduri de achiziţii pentru servicii de
expertizare în baza cărora vor fi contractate Studiile de Fezabilitate. Este în curs de elaborare procedura de achiziţie în vederea contractării şi finalizării acestor studii, însoţite şi de avizele şi acordurile prevăzute în certificatele de urbanism, după care se vor demara procedurile de achiziţie lucrări.
Compania energetică are în vedere şi continuarea şi finalizarea contractelor de lucrări de modernizare la staţiile electrice 110kV având durata de viaţă depăşită din staţiile de pompare energetică de mare putere Petrimanu, Jidoaia, şi Lotru Aval, la staţia de 110kV CHE Brădişor, la staţiile 110 kV CHE Oieşti, CHE Clăbucet, la
staţiile de 110kV aferente CHE Olt Superior.
O altă direcţie importantă vizează proiecte noi în domeniul IT pentru dezvoltarea infrastructurii existente şi digitalizarea centralelor hidraulice prin aplicarea noilor tehnologii apărute şi în linie cu politicile energetice elaborate de Uniunea Europeană. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
ONRC: 7.274 de firme și PFA au intrat în insolvență în 2024
Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență anul trecut a fost de 7.274, în creștere cu 9,38% față de 2023, când au fost înregistrate 6.650 de insolvențe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe firme și
VIDEO INTERVIU/Boloș:Dacă nu sunt îndeplinite jaloanele cu probleme din Cererea de plată 3 riscăm să pierdem 1,76 miliarde euro
România riscă să piardă 1,76 miliarde euro dacă nu sunt îndeplinite jaloanele cu probleme din Cererea de plată 3, din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, ceea ce înseamnă că va rămâne cu 'o brumă de bani', în contextul în care valoarea netă a întregii cereri este de două miliarde de lei, a declarat, &
Opt din zece beneficiari ai tichetelor de masă au o stabilitate financiară îmbunătățită (studiu)
Peste trei sferturi dintre utilizatorii tichetelor de masă (78%) raportează o stabilitate financiară îmbunătățită, în timp ce 63% dintre beneficiarii tichetelor sociale declară o reducere a stresului financiar, arată rezultatele unui studiu de specialitate, publicat vineri. Potrivit cercetării YouGov Shopper Intelligence, ambele ti
Viitorul sistemului de pensii din România trebuie să fie construit pe echitate, sustenabilitate și performanță (studiu)
Viitorul sistemului de pensii din România trebuie să fie construit pe trei componente esențiale: echitate, sustenabilitate și performanță, în condițiile în care estimările arăta că România, similar cu restul Uniunii Europene, va avea o populație mai puțin numeroasă și mai în vârstă în viitor, arată un studiu lansat de Asociaț
ANOFM: 182 de locuri de muncă în UE prin intermediul EURES România
Angajatorii europeni oferă, prin intermediul EURES România, 182 de locuri de muncă, informează vineri Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Locurile de muncă sunt în: Germania - 50 de posturi (sudor MAG, electrician, lucrător ajutor la prelucrarea metalelor, operator stivuitor, muncitor în producție); Ita
INS: Creștere cu 2,9% a numărului de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale în 2024
Numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale a crescut cu 2,9% în 2024 față de anul 2023, la 35.667, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit sursei citate, creșteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (+441 autorizații),
Proiect buget/ANI, Ministerul Energiei și Ministerul Mediului, cele mai mari creșteri ale creditelor bugetare
Agenția Națională de Integritate, Ministerul Energiei și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au prevăzută cea mai mare creștere a creditelor bugetare în 2025, în timp ce scăderile cele mai semnificative sunt propuse pentru Autoritatea Electorală Permanentă, Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Afacerilor Externe, conform proiectulu
Proiect buget/Capitalul social al CEC Bank și cel al Exim Banca Românească vor fi majorate anul acesta
Capitalul social al CEC Bank și cel al Exim Banca Românească vor fi majorate anul acesta cu 1 miliard de lei și, respectiv, 1,25 miliarde de lei, potrivit proiectului de buget de stat aferent anului 2025, publicat joi noaptea. Astfel, Ministerul Finanțelor, în calitate de reprezentant al statului, ca unic acționar, este mandatat să
UPDATE Proiect buget/Venituri de 154,84 miliarde lei pentru sistemul public de pensii în 2025
Veniturile bugetare totale estimate pentru asigurările sociale de stat se ridică la 155,110 miliarde de lei, din care 154,84 miliarde de lei (99,8%) reprezintă bugetul sistemului public de pensii și 270,681 milioane de lei suma aferentă sistemului asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale (0,2%), conform proiectului bugetului asigurărilor sociale de
Ministerul Energiei și Ministerul Muncii au alocați în buget câte 1, 5 miliarde de lei pentru compensarea facturilor de energie (proiect)
Ministerul Energiei are prevăzuți în buget 1,5 miliarde de lei pentru plata cererilor de decontări acordate furnizorilor de energie în baza schemei de plafonare-compensare, o sumă similară fiind alocată și în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, potrivit proiectului de buget aferent anului 2025, publicat joi s
Nivelul accizelor la benzină, motorină și alte produse energetice va fi actualizat în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2025
Nivelul accizelor la o serie produse energetice, precum benzine, motorine, gaz lichefiat, cărbune și electricitate, va fi actualizat în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2025, se arată în Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2025 și proiecția acesteia pe anii 2026-2028, publicat joi în dezbatere de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
Plafonul datoriei publice - 58,5% din PIB în acest an (proiect)
Plafonul datoriei publice, conform metodologiei Uniunii Europene, pentru sfârșitul anului 2025 este de 58,5% din PIB, în timp ce soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, este de minus 7% anul acesta și de minus 6,4% în 2026, potrivit proiectului de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați &ici
Președintele ARA: Companiile de apă, având o cifră de afaceri de 1 miliard de euro, au investiții de șase miliarde de euro
Cifra de afaceri a companiilor de apă este de circa un miliard de euro, iar acestea au investiții de șase miliarde de euro, adică de cinci-șase ori cifra lor de afaceri, a declarat, joi seara, Ilie Vlaicu, președintele Asociației Române a Apei, la 'Gala Excelenței în industria Apei'. 'Am zis că noi în industria ap
Ministerul Finanțelor a publicat bugetul pentru acest an; creșterea economică 2,5%, deficit 7,04%
Ministerul Finanțelor a publicat joi noaptea proiectul de buget pentru acest an, construit pe o creștere economică de 2,5%, ceea ce duce valoarea Produsului Intern Brut la 1.912 miliarde de lei prețuri curente. Inflația medie anuală pe care a fost calculat bugetul este de 4,4%. Deficitul bugetar este estimat la 7,04% din PIB.
Proiectul de buget pentru 2025 prevede o creștere de venituri de 50 de miliarde de lei, care permite încadrarea în deficitul de 7% (ministru)
Proiectul de buget pentru 2025 prevede o creștere de venituri de 50 de miliarde de lei față de 2024, sumă care permite încadrarea în deficitul de 7% din PIB, a anunțat joi seara, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'În buget avem o creștere de venituri față de 2024 de 50 de miliarde de lei și este exact suma de care