REPORTAJ/Mureş: Cinci tinere s-au întrecut în finala concursului 'Roman Boianciuc', menit să promoveze viorile făurite la Reghin
Cinci tinere din România şi din Cipru s-au întrecut în finala primului Concurs Naţional de Vioară cu Participare Internaţională "Roman Boianciuc", organizat la Reghin pentru promovarea viorilor făurite aici, locul I şi vioara de maestru revenindu-i Dorei Lăpuşte, studentă la Academia de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca.
Directorul Casei de Cultură din Reghin, Vasile Conţiu, gazda Concursului Naţional de Vioară cu Participare Internaţională "Roman Boianciuc", a declarat miercuri, pentru AGERPRES, că în finală s-au calificat cinci concurente, fiind departajate cu greu de juriu, iar Dora Lăpuşte a fost urmată în clasament de Maria Marica, de asemenea de la Academia de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca, pe locul III s-a clasat Florentina Stoica, elevă din Ploieşti, fiind acordate şi două menţiuni, pentru Annisia Iacovou din Cipru şi Theodora Ciurezu din Braşov.
Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES FOTO
Câştigătoarea concursului, Dora Lăpuşte, pe lângă premiul de 1.500 euro a ales astfel una dintre cele 11 viori de maestru expuse la Casa de Cultură din Reghin, evaluată la 5.000 euro, care purtau doar numere, nu şi numele lutierilor, astfel încât competitorii să nu fie influenţaţi în alegerea lor.
Vioara de maestru aleasă a purtat numărul 9, iar în final a aflat că aceasta este construită de unul dintre cei mai titraţi lutieri mureşeni, Francisc Gyorke, cel care, în anul 2012, a ocupat locul III la secţiunea contrabas a concursului de la Cremona.
Primele trei locuri au primit ca trofeu replica în miniatură a Monumentului Viorilor din municipiul Reghin, realizată chiar de sculptorul Barothi Adam, cel care a şi conceput monumentul în urmă cu aproape 20 de ani, înalt de peste 7,30 metri şi pentru care s-au folosit 660 de kilograme de bronz.
Juriul Concursului Naţional de Vioară cu Participare Internaţională "Roman Boianciuc" a fost alcătuit din personalităţi ale lumii muzicale naţionale şi internaţionale, precum doctor docent Kapás Géza la Academia de Muzică "Liszt Ferenc" Budapesta, Vasile Cazan, directorul Filarmonicii de Stat din Târgu Mureş, prof. univ. dr. Nicuşor Silaghi de la Academia de Muzică "Gheorghe Dima" Cluj-Napoca, maestrul Florin Ionescu Galaţi şi Vasile Conţiu, directorul Casei de Cultură Reghin.
"Nivelul concurenţilor a fost foarte bun pentru prima ediţie. Juriul a decis să trimită cinci concurenţi în finală, am avut câteva dezbateri serioase. Dacă am trimis cinci, înseamnă că şi al şansele a fost la diferenţă mică de punctaj. În concurs au fost numai fete", a declarat, pentru AGERPRES, profesor universitar doctor Nicuşor Silaghi de la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca.
Cât despre cele peste 50 de instrumente muzicale cu coarde şi arcuş - incluzând viori, viole, violoncele şi contrabaşi, inclusiv o serie de viori de colecţie aparţinând celui care a fondat prima fabrică de viori la Reghin, Roman Boianciuc, expuse în premieră de către Asociaţia Lutierilor din România, în expoziţia primului Concurs Naţional de Vioară cu Participare Internaţională "Roman Boianciuc' de la Reghin - profesorul Nicuşor Silaghi, cel care a testat fiecare instrument în parte, a spus că este încântat, fiind încântat de mare parte din exponate.
Foto:(c) Dorina Matiş/AGERPRES FOTO
"Unele instrumente impresionează prin calitatea sunetului, altele prin forţă, prin strălucire, unele răspund mai uşor, altele mai greu, fiecare are calităţi - am remarcat câteva, una a domnului Boinaciuc (violă din 1973, restaurată, n.r.), una a domnului Claudiu Mare, îmi place că întruneşte cele mai multe calităţi, are şi strălucire, are şi forţă şi răspunde uşor, deci din toate registrele satisface. Patru viole mi-au plăcut în mod deosebit. Mă bucur că Asociaţia Lutierilor din Români a salvat viola domnului Boianciuc pentru că am înţeles că era propusă la casare şi era păcat, e un gest foarte frumos. E ca şi cum ai salva viaţa cuiva şi care merită să trăiască fiindcă face bine celor din jur. Viorile sunt nu toate foarte echilibrate, însă eu am distins 3-4 dintre ele. Evident că toţi am vrea să avem instrumente de milioane de euro, dar avem viori care prin sunet, dacă nu acum, în viitor, vor fi comparabile cu viorile italiene. Sunt diferite, fiecare are calităţile ei, sunt lucrate foarte frumos, unele sunt remarcabile atât ca aspect, cât şi ca sunet. Sunt mulţumit de ce văd, cred că sunetul ar trebui să fie primordial. Eu aş lua cu mine vreo şase din expoziţie", a susţinut prof. univ. dr. Nicuşor Silaghi.
Dintre cele trei viori ale lui Roman Boinaciuc care au fost expuse la Reghin pe perioada concursului, una aparţine familiei lutierului, iar două au fost găsite între instrumentele propuse de casare la o filarmonică din ţară, fiind restaurate de către membrii Asociaţiei Lutierilor din România.
Expoziţia de la Reghin a fost realizată de cei 27 de membri ai Asociaţiei Lutierilor din România, care includ şi fabricile specializate, nu doar lutierii, şi au fost expuse 30 viori, 10 viole, 10 violoncele şi câţiva contrabaşi, plus o gamă de chitare şi mandoline aparţinând Hora Reghin.
Cât despre viorile lui Roman Boianciuc, construite în 1973, recuperate şi restaurate de Asociaţia Lutierilor din România, se doreşte ca acestea să rămână în patrimoniul asociaţiei, care se angajează ca în schimbul instrumentelor care erau pe punctul de a fi casate, să confecţioneze o violă nouă.
"Ne bucurăm că am reuşit să aducem în oraş viorile construite de maestrul Roman Boianciuc, le-am cules din diferite locuri din ţară, într-o stare destul de proastă, ne-am angajat să le reparăm şi să le aducem într-o stare de funcţionare. S-a şi cântat pe ele, părerile sunt bune şi ne bucurăm că am reuşit să le restaurăm, ne bucurăm că ne-au ieşit. Dacă concursul de interpretare se numeşte Roman Boianciuc, atunci şi noi ne-am simţit obligaţi să ne aducem aportul, pentru că ceea ce înseamnă construcţia de viori în Reghin a pornit de la domnul Roman Boianciuc. Atunci am venit cu partea noastră de expoziţie şi cu sprijin, în sensul că Marele Premiu este o vioară de maestru construită de unul dintre lutierii din Reghin. Au fost construite 11 viori de maestru, fiecare poartă un număr pentru a nu influenţa sau favoriza pe cineva, iar câştigătorul îşi alege singur vioara. Numele lutierului va fi dezvăluit după ce se va face alegerea instrumentului", a declarat preşedintele Asociaţiei Lutierilor din România, Claudiu Mare.
Pentru promovarea viorilor confecţionate la Reghin, oraş considerat Cremona României, organizatorul Festivalului Internaţional "Virginia Zeani", Marian Jurgiu, a iniţiat în premieră Concursul Naţional de Vioară cu Participare Internaţională "Roman Boianciuc", pentru violoniştii tineri cu vârste de până în 26 de ani, a cărui finală s-a încheiat în urmă cu o seară.
"Concursul s-a adresat tinerilor violonişti români şi străini, cu vârsta de până la 26 de ani (concurenţi născuţi nu mai devreme de anul 1993). După experienţa cu Festivalul Regal de Operă 'Virginia Zeani', care a devenit emblema culturală a judeţului Mureş, onorând cea mai mare voce a României şi una dintre cele mai mari din lume, în persoana Virginiei Zeani, iată că a venit vremea ca să dăm Reghinului locul pe care îl merită pe harta lumii, acela de 'Cremona' României, iar viorilor fabricate aici o valoare mult mai mare decât cea din prezent. Ne-ar plăcea ca într-o buna zi, peste ani, despre Cremona să se spună că este Reghinul Italiei. Am demarat astfel un alt proiect cultural complex prin care, pe de o parte, printr-un concurs internaţional de vioară am dorit să oferim o rampă de lansare pe marile scene ale lumii tinerilor violonişti, iar pe de altă parte, împreună cu lutierii din Reghin să dăm o valoare în plus viorilor confecţionate la Reghin", a declarat directorul general al Concursului Naţional de Vioară cu Participare Internaţională "Roman Boianciuc", Marian Jurgiu.
Concursul-festival a fost conceput ca având trei componente, una dintre acestea fiind cea de concurs, jurizat de un juriu internaţional, una de expoziţie de viori a lutierilor din Reghin şi una de concerte.
Marian Jurgiu a arătat că şi prin acest nou concurs internaţional se doreşte atât onorarea celei mai mari voci din lume, cea a Virginiei Zeani, născută la Solovăstru, în judeţul Mureş, cât şi a celui mai bun lemn de confecţionare a instrumentelor muzicale, care se găseşte pe Valea Gurghiului.
"Şi iată cum, la nici 10 kilometri distanţă, avem una din cele mai mari voci din lume şi cel mai bun lemn de confecţionare a instrumentelor, a viorii în special", a subliniat Jurgiu.
În etapa preliminară a competiţiei au fost evaluaţi concurenţii pe baza uni repertoriu ales de către ei, care a cuprins două părţi contrastante din cele "Şase Sonate şi Partite" de Johann Sebastian Bach, un studiu sau capriciu la alegere de Paganini, J.Dont, P.Gaviniés, H.Wieniawski etc..
În semifinală, cei admişi au prezentat o parte de concert cu cadenţă de W.A.Mozart (K.217, K.218, K.219) şi o piesă la alegere din cele trimise pe înregistrare în etapa preliminară. În finală, cei circa 30 de concurenţi admişi au prezentat o piesă romantică sau prima parte dintr-un concert romantic, cu acompaniament de pian.
Regulamentul concursului a prevăzut ca pe tot parcursul competiţiei repertoriul se execută după partitura originală sau în variante publicate şi autorizate de compozitor/editorul oficial, însă fără ca vreunul dintre competitori să aibă în faţă partitura.
Regretatul Roman Boianciuc este cel care a contribuit la înfiinţarea primei fabrici de viori din România, actuala "Hora" Reghin şi la formarea multor lutieri din ţara noastră, a fost laureat al Premiului de stat pentru lutierie şi a participat la concursurile internaţionale din Polonia şi Franţa din anii 1963 şi 1966. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Baletul 'Cenușăreasa' - în coregrafia lui Renato Zanella - premieră, pe 8 februarie, la Opera Națională București
Premiera de balet 'Cenușăreasa' de Serghei Prokofiev, o poveste despre puterea dragostei adevărate și triumful binelui, va fi prezentată, pe 8 februarie, de la ora 18,30, pe scena Operei Naționale București (ONB). Regia și coregrafia poartă semnătura lui Renato Zanella, iar la pupitrul dirijoral se va afla maestrul Daniel Jinga, inform
Neamț: Povestea tezarului de la Rădeni, care a stat 10 ani pe holurile unei școli, aurul fiind confundat cu alama
Artefacte din aur, vechi de aproape 3.000 de ani, parte a unui tezaur de mare valoare materială și de o valoare istorică inestimabilă, au stat zece ani pe holurile unei școli dintr-un sat, până când au fost remarcate de un specialist care a făcut demersuri pentru a fi introduse în patrimoniul național, susține dr. Vasile Diaconu, cercetător în
Vâlcea: Trilogia 'Cancerul, o poveste de dragoste', la Teatrul 'Anton Pann', de Ziua mondială de luptă împotriva cancerului
Teatrul 'Anton Pann' din Râmnicu Vâlcea va marca Ziua mondială de luptă împotriva cancerului de pe 4 februarie prin prezentarea a trei spectacole care își propun să sensibilizeze publicul față de experiențele și provocările celor care suferă de această boală și familiilor acestora. Trilogia, intitulată 'Canc
Arad: 21 de situri arheologice, identificate pe șantierul noii căi ferate
Arad, 30 ian /Agerpres/ - Mai multe descoperiri arheologice au avut loc în ultimul an pe șantierul noii căi ferate dintre Arad și Timișoara, unde au fost identificate 21 de situri, cel mai mare fiind în zona localității Vinga, unde ies la iveală urmele unei civilizații din epoca bronzului. Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a vizitat, joi, situl
Arad: Intotero spune că a 'rugat' Ministerul Finanțelor ca bugetul Culturii să fie măcar la nivelul din 2024
Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a declarat joi, în timpul unei vizite în județul Arad, că a 'rugat', în discuțiile de la Ministerul Finanțelor, ca bugetul instituției sale din acest an să fie cel puțin la nivelul celui de anul trecut și a spus că nu crede că la nivelul instituțiilor deconcentrate din subordine vor avea loc restructurări.
Ministrul Culturii spune că trebuie îmbunătățită securitatea la scoaterea obiectelor de patrimoniu din țară
Ministrul Culturii, Natalia Intotero, afirmă că legislația trebuie îmbunătățită astfel încât obiectele de patrimoniu să fie în siguranță atunci când sunt scoase din țară la expoziții, arătând că și metodele de furt au evoluat de-a lungul anilor. Prezentă într-o vizită la un sit arheologic din zona Vinga, județul Arad,
Patriarhul Daniel, mesaj la slujba de înmormântare a Arhiepiscopului Anastasie al Albaniei
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a transmis, joi, un mesaj de condoleanțe la slujba de înmormântare a Arhiepiscopului Anastasie al Albaniei, care a murit săptămâna trecută la vârsta de 95 de ani, într-un spital din Atena, în urma complicațiilor survenite după ce contractase un virus. Potrivit PF Daniel, &I
Mureș: Premiera documentarului 'Bölöni - Povestea unei legende', programată în aprilie, la Budapesta
Premiera documentarului 'Bölöni - Povestea unei legende', în care se face un portret foarte detaliat despre viața fostului internațional român, Ladislau (László) Bölöni, este programată pentru luna aprilie, la Budapesta, a anunțat, joi, la Târgu Mureș, unul dintre regizorii peliculei, Szabó Attila.
Hunedoara: Muzeul Aurului Brad are asigurată pază umană doar pe un schimb; autoritățile cer sprijin
Muzeul Aurului din Brad, care găzduiește o importantă colecție de piese din aur nativ, are asigurată paza cu agenți doar pe un schimb, motiv pentru care primarul municipiului, Florin Cazacu, a solicitat joi, reprezentanților Companiei Minvest, care deține muzeul în patrimoniu, să găsească o soluție pentru remedierea acestei probleme. Discuția pe această
Comedia ''Punct. Și de la capăt'' cu Maia Morgenstern și Marius Bodochi - în premieră, pe 16 martie, la Teatrul Godot
Spectacolul 'Punct. Și de la capăt', o producție marca Teatru Total, cu Maia Morgenstern și Marius Bodochi, va fi prezentat în premieră, pe 16 martie, la Teatrul Godot, informează un comunicat transmis, joi, AGERPRES. Din distribuția spectacolului, o comedie modernă care atinge cu umor situații incomode ale societății actuale, fa
Iași: ''Bambi - Povestea pădurii'' - un nou spectacol pentru copii la Operă
Artiștii de la Opera Națională Română din Iași vor susține, pe 2 februarie, primul spectacol pentru copii din acest an, 'Bambi - Povestea Pădurii'. Managerul ONRI, Andrei Fermeșanu, declară că reprezentația 'Bambi - Povestea Pădurii' va putea fi urmărită de la ora 13,00 și de la ora 15,00. 'Evenimentul
Buzău/Incisiv de 1,2 metri al unui mamut lânos contemporan cu primii oameni moderni, descoperit într-o ravenă
Un incisiv superior aparținând unui mamut lânos, contemporan cu populațiile de homo sapiens, cu primii oameni moderni, a fost descoperit într-o ravenă din comuna Săpoca, o piesă unică prin dimensiune intrată în patrimoniul cultural național administrat de Muzeul Județean Buzău, reprezentând o raritate în zona de sud și sud-est a Ro
Evenimente liturgice prilejuite de aniversarea Centenarului Patriarhiei Române
Centenarul Patriarhiei Române va fi marcat printr-o serie evenimentele liturgice organizate pe 3 și 4 februarie, la Catedrala Patriarhală. Potrivit unui comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române transmis miercuri, pe 3 februarie, la ora 17,00, la Catedrala Patriarhală, după încheierea Vecerniei, se va săvârși
Covasna: Placă memorială dedicată lui Andre de Dienes, fotograful care a imortalizat celebre staruri americane
O placă memorială dedicată fostului fotograf Andre de Dienes, care a imortalizat de-a lungul carierei sale celebre staruri americane, va fi dezvelită pe 11 aprilie a.c, în orașul natal al acestuia, Târgu Secuiesc, a anunțat conducerea Centrului de Cultură al Județului Covasna. Directorul instituției, Imreh Istvan, a declarat pentru AGERPRES
Ioan-Aurel Pop: Iuliu Hossu - un mare patriot, un om între oameni, un far al Bisericii sale în clandestinitate
Cardinalul Iuliu Hossu a fost 'un mare patriot', 'un om între oameni', 'un far' al Bisericii sale în clandestinitate, a evidențiat, miercuri, președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, la o sesiune omagială dedicată inaugurării 'Anului Cardinal Iuliu Hossu'. 'Iuliu Hossu a fost un om &i