Expoziția ''Mărțișorul - Povestea unei tradiții vii: De la Regina Maria la inima fiecăruia'', care își propune să aducă la lumină istoria, simbolurile și poveștile care fac din mărțișor un element esențial al identității noastre culturale, s-a deschis, miercuri, în Sala Acvariu a Muzeului Național al Țăranului Român.

''Este extrem extrem de important pentru noi toți, ca cetățeni, ca țară, ca parte din diversitatea Uniunii Europene, să nu uităm niciodată să ne promovăm și să ne apreciem tradițiile, valorile și tot ceea ce ne definește ca popor. (...) Dragi prieteni, avem comori pe care nu ni le imaginăm că le avem, în comparație cu celelalte națiuni. Să știm, pe de o parte, să protejăm tot ceea ce înseamnă cultură, identitate, tradiții, valori, dar și să le promovăm și să le arătăm lumii întregi. Și într-o societate în care pacea nu ar trebui să fie o opțiune, este foarte important să unim prin cultură'', a declarat secretarul de stat în Ministerul Culturii Diana-Ștefana Baciuna.

Ea și-a exprimat speranța ca în următorii ani expoziția să poată fi vernisată și la Vila Regală de la Mamaia, care este, începând cu decembrie anul trecut, în patrimoniul Ministerului Culturii.

Despre semnificația și tradiția Mărțișorului a vorbit Narcisa Alexandra Știucă de la Universitatea București.

''Cred că încă nu am studiat suficient această tradiție, ne grăbim să afirmăm diverse lucruri, dar ea are o mare importanță socială și culturală, are o mare importanță pentru armonizarea noastră. Evident că plasându-se și la început de primăvară, de vechiul an agrar - anul nou agrar era pe 1 martie - este un moment de bucurie, dar și unul în care ne verificăm sentimentele, le confruntăm și sigur că, dacă avem afinități, vom pune mărțișorul într-o cutie și îl vom păstra precum păstrau finii bănuțul de la de la nașii de botez'', a explicat profesoara.

O colecție rară de mărțișoare regale, din metal, realizate de mari gravori ai Casei Regale a României, provenind din colecția personală a lui Anghel Georgian, dăruite și purtate în cercurile nobiliare și regale de-a lungul secolelor, reprezintă unul dintre cele mai valoroase puncte ale expoziției de la Muzeul Țăranului.

Un exponat special este cel mai vechi mărțișor cunoscut din România, datat 1 martie 1872, care reflectă începuturile documentate ale tradiției de a dărui mărțișoare în formele pe care le cunoaștem în prezent.

O secțiune specială a expoziției este dedicată Reginei Maria, simbol al iubirii pentru poporul și tradițiile românești. În cadrul evenimentului, o formație de muzică tradițională a susținut un microrecital.

Expoziția, curatoriată de Cristina Mavrodin Pastramă, va putea fi vizitată până pe 23 martie, de marți până duminică, între orele 10:00 și 18:00. Lunea este închisă.

Potrivit lui Anghel Georgian, expoziții similare, reunind piese din colecția sa, vor fi deschise miercuri la Palatul Principilor Transilvaniei de la Alba Iulia și la Muzeul de Artă Populară și din Constanța.

Mărțișorul reprezintă mai mult decât un mic simbol al primăverii, constituindu-se într-un semn al speranței, iubirii și al renașterii, împletind în firele sale roșii și albe o tradiție care a traversat secole. Recunoscut în 2017 ca Patrimoniu UNESCO, mărțișorul aduce oamenii împreună, fie prin gestul simplu al dăruirii, fie prin poveștile care îl însoțesc. AGERPRES/(A, AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)