Șefa Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, Cătălina Macovei, a apreciat că 'Dicționarul graficienilor din spațiul românesc, secolul al XIX-lea', avându-l coordonator pe Adrian-Silvan Ionescu, este o lucrare de referință, care reprezintă un instrument de lucru foarte bun pentru cei care se ocupă de grafica românească din perioada amintită.

Realizată de un colectiv al Institutului de Istoria Artei 'G. Oprescu' format din Eduard Andrei, Virginia Barbu, Olivia Nițiș, Raluca Partenie și Corina Teacă, coordonat de directorul instituției, Adrian-Silvan Ionescu, cartea a fost lansată, joi seară, la Jockey Club din Capitală.

'Dicționarul este o continuare, dacă vreți, a istoriilor graficii apărute anterior, mai întâi a lui George Oprescu, volumul 1/1942 și 2/1945, în care se referă istoricul la un dicționar al artiștilor, mai ales din punct de vedere al gravurilor pe care ei le au făcut, apoi este teza de doctorat a Doinei Pungă, o carte foarte serioasă, dar care este axată pe tehnici de gravură, pe ateliere și tipografii. Deci lucrarea coordonată de Adrian-Silvan Ionescu este un instrument de lucru foarte bun pentru cei care se ocupă de grafica românească din secolul XIX-lea', a declarat, pentru AGERPRES, Cătălina Macovei.

Ea a precizat că spre deosebire de aceste două lucrări, 'dicționarul scos de Institutul de Istoria Artei, cu colectivul care a muncit foarte mult, se axează pe spațiul românesc'.

'Adică au introdus și artiști de origine străină, care au trecut pe la noi și au surprins în lucrările lor - gravuri sau desene - anumite tipologii, anumite peisaje exotice pentru ei, sau artiști care chiar s-au așezat aici. (...) În dicționar se regăsesc și o serie de desene nepublicate. Poate dacă autorii ar fi întrebat, noi avem aceste desene, foarte interesante, mai ales peisaje din Transilvania. Dar acest dicționar se oprește nu doar asupra lucrărilor de gravură, de stampă, ci se referă și la desenele artiștilor respectivi, la partea artistică a artiștilor despre care se vorbește în acest dicționar. Este o muncă titanică, după părerea mea, foarte bine documentată și cu bibliografie și sunt menționate și expozițiile în care au apărut aceste lucrări. Din păcate, dată fiind lipsa de bani, ilustrația este alb-negru, ceea ce văduvește dicționarul', a mai spus Cătălina Macovei.

În cele 356 de pagini, așa cum mărturisește și Adrian-Silvan Ionescu în Predoslovia de la dicționar, autorii se ocupă 'exclusiv de artiștii activi pe teritoriul Valahiei și al Moldovei, apoi al Vechiului Regat, fie ei autohtoni, fie alogeni - locuind tot timpul în țară sau petrecând o perioadă mai lungă sau mai scurtă pe la noi, precum Henri de Mondonville și Barabas Miklos, sau artiștii călători Auguste Raffet, Michel Bouquet, Charles Doussault, Auguste Lancelot, Theodore Valerio, ori reporterii de război de la 1877 și mulți alții'.

'Se vor găsi referiri și la artiști transilvăneni sau central și vest europeni, care au tratat subiecte românești. Am decis să acoperim în acest volum secolul al XIX-lea 'cel lung', acela care începe cu Revoluția Franceză și se încheie cu Războiul cel Mare. De aceea, se vor găsi în aceste pagini artiști născuți în ultimii ani ai Secolului Luminilor alături de alții născuți prin 1880 -1890, aceștia din urmă afirmați în primele decade ale secolului XX, dar care, unii dintre ei, au expirat tineri, fără a-și putea desăvârși opera; sau alții care au trăit până în anii 1950 - 1960, dar nu au părăsit sintaxa plastică a veacului anterior. Astfel, artiștii au fost selectați în conformitate cu stilul de lucru', mai arată Adrian-Silvan Ionescu.

Lucrarea 'Dicționarul graficienilor din spațiul românesc, secolul al XIX-lea' a apărut, în acest an, la Editura Vremea. AGERPRES / (A, AS - redactor: Daniel Popescu, Marius Frățilă, editor online: Simona Aruştei)