DOCUMENTAR: 105 ani de la fondarea Academiei de Studii Economice

Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti, prima instituţie românească de învăţământ economic superior, a fost înfiinţată la 6 aprilie 1913, sub titulatura Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti (AISCI), prin Decretul Regal nr. 2978, publicat, ca lege, în Monitorul Oficial nr. 12 din 13 aprilie 1913.
Potrivit site-ului www.100.ase.ro, necesitatea înfiinţării învăţământului superior în România a fost susţinută de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care, într-un mesaj din decembrie 1859, arăta: "Starea de azi a Romîniei şi viitorul ei cer numaidecât o facultate de ştiinţă economică şi administrativă, precum şi o facultate de ştiinţă agronomică, industrială şi comercială". Cu toate că Legea P. P. Carp, din anul 1893, privitoare la reorganizarea învăţământului comercial, nu a prevăzut înfiinţarea învăţământului superior de specialitate, în programa facultăţilor de drept s-au introdus discipline din domeniul economic.
La 22 octombrie 1912, s-a constituit o comisie, condusă de Nicolae D. Xenopol (fratele istoricului A.D. Xenopol), ministrul Industriei şi Comerţului, care să pregătească proiectul de lege pentru înfiinţarea unei Academii Comerciale. Din comisie făceau parte: Stanislas Cihoschi, profesor la Şcoala de Ştiinţe de Stat, considerat unul dintre iniţiatorii legii, Ion Răducanu, M. Brătilă, directorul Şcoalei Superioare de Comerţ din Bucureşti, G.I. Juvara, directorul Comerţului din Ministerul Comerţului şi Industriei, D. Hagi-Teodoru, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti, Ch.D. Stoicovici, secretarul Camerei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti, D. Comşa, fost director la Banca Naţională, A. Blank, directorul Băncii Marmorosch Blank, Gh. Taşcă, Mirinescu, secretarul general al Ministerului Industriei şi Comerţului, D.R. Ioaniţescu, Anton Davidoglu şi alţii.
La 20 februarie 1913, Senatul României a dezbătut şi adoptat proiectul de Lege pentru înfiinţarea Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, iar la 20 martie 1913 proiectul a fost adoptat şi de Camera Deputaţilor. La 3 aprilie 1913, Senatul a aprobat definitiv, cu anumite modificări făcute de Camera Deputaţilor, Legea de înfiinţare a Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale. Instituţia a fost subordonată Ministerului Industriei şi Comerţului.
La 6 aprilie 1913, devenită ziua oficială a ASE, Regele Carol I al României a promulgat Legea de înfiinţare a instituţiei economice de învăţământ, prin Decretul Regal nr. 2978, care a fost publicată, la 13 aprilie 1913, în Monitorul Oficial nr. 12.
La 1 septembrie 1913, în Monitorul Oficial nr. 128, a fost publicat primul Regulament pentru organizarea şi administrarea AISCI. Din iunie până în noiembrie 1913, au fost angajaţi profesorii necesari desfăşurării cursurilor primului an de studiu. La 1 noiembrie 1913, au fost inaugurate cursurile la AISCI, cu cei 698 de studenţi înscrişi. Şedinţa festivă de deschidere a avut loc la Amfiteatrul Clădirii din Calea Victoriei, cuvântul de deschidere revenindu-i primului Rector, prof.dr. Anton Davidoglu.
Din 1913 şi până în 1926, AISCI a funcţionat într-un spaţiu închiriat situat pe Calea Victoriei, la nr. 102, în apropierea Bibliotecii Centrale Universitare. Actualul Palat al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, situat în Piaţa Romană nr. 6 şi Căderea Bastiliei nr. 2-10, a fost construit în trei etape.
În 1917, din cauza Primului Război Mondial, cursurile au fost întrerupte, iar între 1917 şi 1918, o parte dintre studenţi şi profesori s-au refugiat la Iaşi. Grupul profesorilor era format din Stanislas Cihoski, Spiridon Iacobescu, Vasile Stoicovici, Gheorghe Arghirescu şi I.G. Diamandescu.
În 1920, are loc deschiderea primului cămin studenţesc al AISCI, în clădirea din strada Cuza Vodă nr. 100, clădirea intrând în proprietatea AISCI la 29 martie 1926.
Data de 18 aprilie 1924 consemnează primul doctor al AISCI în persoana lui Iosif Gârbacea, iar în 15 ianuarie 1927, în clădirea din strada Cuza Vodă nr. 100, se deschide prima cantină studenţească a instituţiei.
În 1926 a fost dat în folosinţă Palatul Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale - Corpul 1, construit între anii 1924-1926, în Piaţa Lascăr Catargiu, astăzi Piaţa Romană, şi pe strada Cometa (actuala stradă Căderea Bastiliei). Între anii 1932-1933, în Aula Magna a Palatului a fost realizată celebra frescă a Ceciliei Cuţescu-Storck, "Istoria comerţului românesc" (sau "Istoria negoţului românesc"). În 1935, a fost inaugurată "Clădirea Bibliotecii" - Corpul 2, pe strada Cometa, în continuarea aripii Corpului 1. În 1940 a fost dată în folosinţă "Clădirea Muzeului Comercial şi Biroului Comercial" (Corpul 3).
La 15 decembrie 1931, este angajat la AISCI profesorul Nicolae Iorga la Catedra de Istorie Generală cu dezvoltări asupra Istoriei Contemporane şi Istoriei Diplomatice (pe 4 noiembrie 1931 este recomandat de Ion Răducanu în Consiliul profesoral, Decretul Regal de numire nr. 62 este din 8 ianuarie 1932, care îl titularizează din 15 decembrie 1931), potrivit www.100.ase.ro.
Din 1 ianuarie 1935, are loc trecerea AISCI din subordinea Ministerului Comerţului şi Industriei în cea a Ministerului Instrucţiunii Publice.
La 27 noiembrie 1940, sunt asasinaţi de către legionari profesorii Virgil Traian N. Madgearu (în pădurea Snagov) şi Nicolae Iorga (în pădurea Strejnic - Ploieşti), menţionează site-ul citat anterior.
În aprilie 1944, sunt întrerupte studiile din cauza celui de-al Doilea Război Mondial; studenţii sunt evacuaţi din cămine. În luna iunie a aceluiaşi an, are loc evacuarea bunurilor, arhivei şi altor documente ale AISCI, împreună cu unii funcţionari, din sediul de la Bucureşti la Şcoala din comuna Ciulniţa, judeţul Muscel. La 30 septembrie 1944, este închis dispensarul studenţesc din strada N. Filipescu nr. 8 (actualmente Tudor Arghezi nr. 6 ). Clădirea a fost preluată de Comandamentul armatei URSS.
La 7 august 1947, intră în vigoare Legea 299/1947 de fuzionare a Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale cu Academia de Studii Cooperatiste. AISCI îşi schimbă numele în Academia de Ştiinţe Comerciale şi Cooperatiste. Noua structură are două facultăţi: Ştiinţe comerciale şi Ştiinţe cooperatiste. Durata studiilor era de patru ani.
La 2 august 1948, are loc Reforma învăţământului, concretizată prin apariţia Decretului 175 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române. Academia de Ştiinţe Comerciale şi Cooperatiste (fosta AISCI) şi-a schimbat, prin Decretul 175/1948, numele în Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare (ISEP). ISEP avea următoarele facultăţi: Economie generală (4 ani), Planificare şi administraţie economică (3 ani), Finanţe (3 ani). ISEP pierde dreptul de organizare a doctoratului.
În 1950, ISEP a recăpătat dreptul de a acorda titlul de doctor în ştiinţe, adoptând modelul sovietic de organizare. Persoanele care urmau pregătirea doctorală se numeau aspiranzi, iar cei care îşi finalizau cu succes teza deveneau candidaţi în ştiinţe. În 1952, ISEP capătă numele V.I. Lenin, notează www.100.ase.ro.
Foto: (c) AGERPRES FOTO - Clădirea Institutului de Ştiinţe Economice şi Planificare V.I. Lenin (1950), actuala clădire a ASE din Bucureşti (placă fotografică)
În anul 1957, durata studiilor la zi a devenit cinci ani, pentru toate facultăţile.
Un an mai târziu, în anul 1958, Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare şi-a schimbat denumirea în Institutul de Ştiinţe Economice (ISE). ISE avea următoarele facultăţi: Economie generală, Finanţe-credit şi evidenţă contabilă, Comerţ.
În 1967, Institutul de Ştiinţe Economice şi-a schimbat denumirea în Academia de Studii Economice (ASE). ASE avea următoarele facultăţi: Economia producţiei, Calcul economic şi cibernetică economică (nou înfiinţată), Comerţ (cu o nouă secţie: Economia comerţului exterior), Finanţe, Contabilitate, Economie generală.
În anul 1969, sunt construite căminele C1 şi C2 din Compexul Agronomie; are loc dotarea Centrului de Calcul Economic şi Cibernetică Economică cu primul calculator de mare putere din România - IBM 360.
În 1975, sistemul doctoratului s-a închis şi a devenit atent controlat de organele de partid. Au fost ani mulţi în care nu s-a organizat concurs de admitere. Atunci când a existat, s-a cerut avizul de partid pe dosarul candidatului.
În primul an de după evenimentele din decembrie 1989, are loc reorganizarea structurii învăţământului din ASE. În 1990, în semestrul al II-lea au funcţionat următoarele facultăţi: Comerţ, Cibernetică, statistică şi informatică economică, Economia industriei, construcţiilor şi transporturilor, Economia producţiei agricole şi alimentare, Finanţe, bănci, contabilitate. Are loc, în acelaşi an, o nouă organizare a ASE, pe următoarele facultăţi: Management, Finanţe, bănci şi contabilitate, Comerţ, Cibernetică, statistică şi informatică economică, Economia producţiei agricole şi alimentare. Durata studiilor era de cinci ani (la zi) şi de şase ani (la seral şi fără frecvenţă). S-a înfiinţat Departamentul de ştiinţe economice, cu două specializări cu predare integrală în limbile franceză, respectiv engleză. Departamentul s-a transformat în Departamentul Internaţional de Studii Internaţionale şi, apoi, în Facultatea de Studii Economice în limbi străine.
În anul 1993, are loc o nouă organizare a învăţământului de lungă durată din ASE. S-au reînfiinţat facultăţile de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori şi Gestiune şi Contabilitate, prin divizarea Facultăţii de Finanţe, Bănci şi Contabilitate; Facultatea de Economia producţiei agricole şi alimentare şi-a schimbat numele în Economia şi gestiunea producţiei agricole şi alimentare. ASE a admis studenţi la taxă, în plus faţă de cei finanţaţi de la bugetul de stat.
După un an, în 1994, se introduc studiile aprofundate (un an, după licenţă), începând cu anul universitar 1994-1995.
În 1997, ASE a devenit Instituţie Organizatoare de Doctorat (IOD). Programul de pregătire doctorală era format din două etape: programul de pregătire generală şi etapa de elaborare a tezei. În luna decembrie a aceluiaşi an, este finalizată construcţia "Pasului Bran", pasarela dintre clădirea Ion N. Angelescu şi Mihai Eminescu.
La 26 martie 2013, preşedintele Traian Băsescu a conferit Ordinul "Meritul pentru Învăţământ" - în grad de Comandor Academiei de Studii Economice din Bucureşti "cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înfiinţare, pentru profesionalismul de excepţie şi abnegaţia manifestate de cadrele didactice în procesul de afirmare şi dezvoltare a învăţământului, ştiinţei şi culturii economice din România".
În prezent, Academia de Studii Economice este cea mai importantă instituţie de învăţământ economic superior din România, scopul fundamental constituindu-l pregătirea viitorilor specialişti în economie şi administraţie publică. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Doina Lecea, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Cea de-a XXIV-a ediție a Galei Premiilor Radio România Cultural
În ziua de 16 aprilie 2025, este programată cea de-a XXIV-a ediție a Galei Premiilor Radio România Cultural. Evenimentul este prezentat de actorul Denis Hanganu, are loc la Sala Radio și începe la ora 19.00, potrivit radioromaniacultural.ro. Cu acest prilej, personalități a că
CITATUL ZILEI
'Fericirea personală a noastră depinde întotdeauna de fericirea generală. Tot așa și mântuirea noastră depinde totdeauna de raportul dintre noi și semenii noștri, de cât de bine le-am făcut, câtă dragoste le-am arătat.' - Episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Miercuri (Denie); Sf. Mc. fecioare Agapia, Irina și Hionia Greco-catolice Sf. m. Agapia, Irina și Hionia; Sf. Bernadeta Soubirous Romano-catolice Ss. Bernadeta Soubirous, fc.; Benedict Iosif Labre În
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 aprilie
Este a 106-a zi a anului 2025. Au mai rămas 259 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 30 m și apune la 20 h 02 m. Luna răsare la 24 h 00 m și apune la 07 h 39 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița britanică Emma Watson
Actrița Emma Charlotte Duerre Watson, faimoasă pentru roluri precum Hermione Granger din seria ''Harry Potter'' și Belle din 'Beauty and the Beast', s-a născut la 15 aprilie 1990, la Paris, potrivit imdb.com. La vârsta de doar 6 ani, Emma a decis că vrea să devină actriță. S-a mu
DOCUMENTAR: Philippe, regele Belgiei, împlinește 65 de ani (15 aprilie)
Rege al Belgiei (din iulie 2013), Philippe s-a născut la Bruxelles, la 15 aprilie 1960, fiind fiul cel mare al regelui Albert al II-lea și al reginei Paola, potrivit https://www.monarchie.be/. Prințul nu a fost educat de profesori particulari, ci a urmat școli pri
Forumul de securitate cibernetică de la Taipei (15-17 aprilie 2025)
La 15 aprilie 2025, începe la Taipei, în Taiwan, timp de trei zile, unul dintre cele mai importante evenimente din Asia dedicate securității cibernetice, o amplă platformă de relaționare pentru companii și actori importanți, lideri și profesioniști din acest domeniu, potrivit https://cybersec.ithome.c
Festivalul Primăverii de la Bourges, Franța
Festivalul Primăverii de la Bourges - Le Printemps de Bourges - este unul dintre cele mai vechi și mai respectate festivaluri de muzică din Franța. Ediția din 2025 se desfășoară în perioada 15-20 aprilie, menționează site-ul oficial al festivalului www.printemps-bourges.com. Festivalul este
CITATUL ZILEI
'Soarele se oglindește în apa cea limpede și cerul în inima curată.' - Sfântul Nicolae Velimirovici (Predică la Buna Vestire - https://www.crestinortodox.ro)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 15 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Marți (Denie); Sf. Ap. Aristarh, Pud și Trofim; Sf. Mc. Crescent Greco-catolice Sf. m. Crescent Romano-catolice Sf. Damian de Veuster, pr. În Sfânta și Marea Marți textele principale din Sf&acir
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 aprilie
Este a 105-a zi a anului 2025. Au mai rămas 260 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 32 m și apune la 20 h 00 m. Luna răsare la 22 h 54 m și apune la 07 h 11 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea)
Printre cele mai grave accidente de tramvai produse în perioada 2019-2025 (cronologie)
La 14 aprilie 2025, circulația tramvaielor de pe liniile 1, 10, 19, 23 și 27 este blocată din cauza unui tramvai al liniei 19 care a deraiat în jurul orei 17:35, în intersecția Bulevardului Camil
A murit marele scriitor latino-amercian Mario Vargas Llosa (fișă biografică)
Scriitorul peruan Mario Vargas Llosa, laureat al premiului Nobel pentru Literatură în 2010, a încetat din viață la 13 aprilie, la Lima, la vârsta de 89 de ani, marcând finalul un
CITATUL ZILEI
'Timpul este scump ca și sufletul. Ai pierdut timpul, ai pierdut sufletul! Că eu dacă n-aș fi economisit bine timpul și n-aș fi trăit cu program, nimic n-aș fi făcut în viață.' - Protosinghelul Nicodim Măndiță ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzută și îngrijită de Arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea S
Consiliul Afaceri Externe al UE din 14 aprilie 2025
Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE) are loc la 14 aprilie 2025, la Luxemburg, pe ordinea de zi aflându-se teme precum: războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, relațiile UE-Africa sau Balcanii de Vest, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/. Cons