PĂRINŢI ŞI COPII TALENTAŢI: Ştefan Bănică şi Ştefan Bănică jr.
Actor, cântăreţ, compozitor, textier şi orchestrator, Ştefan Bănică jr. a moştenit talentul artistic al tatălui său, marele actor al generaţiei de aur Ştefan Bănică, şi a urmat cariera acestuia, atât în actorie, cât şi în muzică.
Ştefan Bănică jr. s-a născut la 18 octombrie 1967, în Bucureşti. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale" în 1989, la clasa profesorului Ion Cojar.
A apărut în filme încă din perioada studiilor liceale - "Eroii nu au vârstă" (serial TV, regia M. Constantinescu, 1984), iar în perioada facultăţii a jucat în piese de teatru - "Drum spre adevăr" de N. Munteanu, regia Adriana Popovici (1987, Teatrul Studenţilor Casandra); "D'ale carnavalului" de I.L. Caragiale, regia Ion Cojar (1989, Teatrul Studenţilor Casandra); "Bună seara, d-le Wilde!" după Oscar Wilde, regia Ion Cojar (1989, Teatrul Studenţilor Casandra), şi în filmele "Liceenii" (regia Nicolae Corjos, 1986); "Extemporal la dirigenţie" (regia Nicolae Corjos, 1987); "O călătorie de neuitat" (serial TV, regia Geo Saizescu, 1988), precizează site-ul artistului, www.stefanbanicajr.ro.
În paralel, a început o bogată activitate concertistică, dar şi apariţiile în emisiuni muzicale sau de divertisment, atât la radio, cât şi în televiziune. Are 16 discuri de autor, toate bucurându-se de un mare succes. A susţinut mii de concerte în ţară, cele mai cunoscute fiind cele de Crăciun, toate sold-out, şi cele organizate în luna martie şi dedicate femeilor. De asemenea, a susţinut recitaluri la Festivalul Mamaia, ediţiile 1992, 2002, 2004, şi la Festivalul "Cerbul de Aur", ediţiile 1997, 2003, 2008.
Are o vastă activitate în teatru, film, radio şi televiziune. A fost actor al Teatrului "L.S. Bulandra" între anii 1990-2002, iar din 2002 este actor al Teatrului de Comedie. A colaborat la Teatrul Mic, Teatrul Odeon, Teatrul Naţional Bucureşti, Teatrul Metropolis. Dintre piesele de teatru în care a jucat amintim: "Maidanul cu dragoste", "Deşteptarea primăverii", "Visul unei nopţi de vară", "Poveste de iarnă", "Domnişoara Nastasia", "Black & White", "Hamlet", "A douăsprezecea noapte", "Chicago", "Revizorul", "Desculţ în parc", "Cui i-e frică de Virginia Woolf", "Pescăruşul", "Jake şi femeile lui".
A interpretat, în producţii de teatru TV, rolurile Algernon, în "Cadrilul" de E. Mirea & H. Mălineanu, regia Ion Cojar, regia TV Constantin Dicu, 1990; Frederick şi Horace, în "Invitaţie la castel" de Jean Anouilh, regia Cornel Todea, 1991; Cornelius, în "Negustorii ambulanţi" de M. Schisqal, regia Cornel Todea, 1996.
Din filmografia artistului mai amintim: "Liceenii rock'n roll" (1990), "Templul tăcerii" (1992), "Triunghiul morţii" (1998), "Sexi harem Ada-Kaleh" (1999), "Proprietari de stele" (1999), "Băieţi buni" (2005 - serial TV), "Maşini/Cars" (2006 - voce, versiunea în limba română), "A Beautiful Life" (2007), "Ho, ho, ho" (2009), precizează site-ul artistului.
Marele actor Ştefan Bănică s-a născut la 11 noiembrie 1933, în Călăraşi. După ce s-a mutat împreună cu familia în Bucureşti, a cântat în Corul de copii Radio şi a participat, tot la radio, la emisiuni dedicate copiilor. A absolvit Institutul de Teatru din Capitală în 1955, la clasa profesorului Alexandru Finţi, iar în timpul studenţiei făcea figuraţie la teatrele bucureştene. A jucat la Teatrul CFR - Giuleşti în piese precum "Băiat bun, dar cu lipsuri" de Nicuţă Tănase, "Escu" şi "Titanic Vals" de Tudor Muşatescu, în timp ce la Teatrul Regional Bucureşti l-a interpretat pe Mitică Popescu, din piesa cu acelaşi nume a lui Camil Petrescu.

Ştefan Bănică în piesa de teatru "D'ale carnavalului", alături de Octavian Cotescu şi Rodica Tapalagă, 1966.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / ARHIVA AGERPRES
Pe scena Teatrului Bulandra a fost Iordache din "D-ale carnavalului" şi Pristanda din "O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, a jucat în "Arsenic şi dantelă veche" de J. Kasserling, a fost Mişu Fetecan din "Nota zero la purtare" de Virgil Stoenescu şi Octavian Sava, conform site-ului cinemarx.ro.
Împreună cu Stela Popescu a interpretat roluri în spectacole de revistă şi divertisment, în duet. A jucat în piese pentru Teatrul Naţional Radiofonic, cum sunt: "Anecdota provincială", "Bărbierul din Sevilla", "Districtul celălalt", "Furtuna", "Mincinosul", "Poveste de carnaval", "Visul unei nopţi de iarnă" etc.
Filmografia sa cuprinde peste 20 de pelicule. Şi-a făcut debutul cinematografic în 1965, în filmul "Dincolo de barieră" (regia Francisc Munteanu). A mai jucat în: "Golgota" (1966) , "Împuşcături pe portativ" (1967), "Tunelul" (1967), "Vin cicliştii" (1968), "Zile de vară" (1968), "Brigada Diverse intră în acţiune" (1970), "Cântecele mării" (1971), "Brigada Diverse în alertă!" (1971), "Proprietarii" (1973), "Păcală" (1974), "Fair Play" (1977), "Cianura şi picătura de ploaie" (1978), "Septembrie" (1978), "Singur printre prieteni" (1979), "Nea Mărin miliardar" (1979), "De ce trag clopotele, Mitică?" (1982), "Harababura" (1990), "Cel mai iubit dintre pământeni" (1993).
Cântăreţ talentat, s-a remarcat datorită vocii, şarmului şi stilului inconfundabil de interpretare, piesele sale ("Îmi acordaţi un dans", "Cum am ajuns să te iubesc", "Gioconda se mărită", "Hai, coşar, coşar", "Astă seară mă fac praf" ş.a.) rămânând celebre. A interpretat romanţe şi cântece de petrecere şi a cântat în duet cu Ileana Sărăroiu, Gică Petrescu, Irina Loghin.
Ştefan Bănică a murit la 26 mai 1995.
La 12 noiembrie 2003, în centrul oraşului Călăraşi a fost dezvelit un bust al actorului, în prezenţa fiului său Ştefan Bănică Jr. De asemenea, la casa în care s-a născut celebrul actor a fost amplasată o placă comemorativă, iar o stradă din Călăraşi îi poartă numele.
Tot la Călăraşi s-a organizat Festivalul teatrelor de amatori "Ştefan Bănică". De Ziua Mondială a Teatrului din 2016, a primit postum o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului şi Placheta Oraşului Bucureşti, în semn de recunoaştere şi preţuire pentru întreaga sa activitate în domeniul teatrului şi filmului. AGERPRES (Documentare - Marina Bădulescu, editor: Doina Lecea, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 iunie
Ortodoxe Sf. Cuv. David din Tesalonic; Sf. Ier. Ioan, episcopul Goției Greco-catolice Sf. cuv. David din Tesalonic Romano-catolice Ss. Ioan și Paul, m.; Josemaria Escriva, pr. Sfântul Cuvios David este pomenit în calendarul creștin ortodox
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 iunie
Este a 177-a zi a anului 2026. Au mai rămas 188 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 33 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 18 h 24 m și apune la 02 h 28 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
A doua reuniune a Summitului Flancului Estic / Formatul Helsinki (Gdansk, 25 iunie)
A doua reuniune a Summitul Flancului Estic / Formatul Helsinki are loc la Gdansk, Polonia, în 25 iunie 2026. Agenda reuniunii se va concentra pe coordonarea între statele membre UE din imediata vecinătate a Federației Ruse, în vederea implementării Planului Readiness 2030 și a tuturor celorlalte instrumente europene destinate sporirii capacității de apărare
PERSONALITATEA ZILEI: Poeta austriacă Ingeborg Bachmann
Ingeborg Bachmann este considerată una dintre cele mai importante poete și prozatoare de limbă germană ale secolului XX. În opera sa, ea se concentrează cu predilecție asupra rolului femeilor într-o societate patriarhală, asupra consecințelor războiului și ale păcii, precum și asupra diversității suferinței umane individuale, notează site-ul Forumului Cultural Au
Cutremure cu magnitudinea peste 6 pe Richter produse în lume (cronologie 2025-2026)
Cel puțin 32 de persoane și-au pierdut viața și alte peste 700 au fost rănite în urma a două seisme cu magnitudinea 7,2, respectiv 7,5, care au zguduit țara la 24 iunie 2026, transmit agențiile EFE și
25 iunie - Ziua internațională a navigatorului
Ziua internațională a navigatorului este marcată la 25 iunie, în fiecare an, cu scopul de a recunoaște contribuția marinarilor din întreaga lume la comerțul internațional pe mare, la economia mondială și la societatea civilă în ansamblu și își propune să atragă atenția globală asupra problemelor care le afectează munca și viața marinarilor.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 iunie
Ortodoxe Sf. Cuv. Mc. Fevronia; Sf. Mc. Orentie și frații săi; Sf. Mc. Livia Greco-catolice Sf. cuv. m. Febronia Romano-catolice Sf. Wilhelm, abate Sfânta Cuvioasă Muceniță Fevronia este pomenită în calendarul creștin ortodox în ziua
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 iunie
Este a 176-a zi a anului 2026. Au mai rămas 189 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 32 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 17 h 19 m și apune la 02 h 02 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI ȘI TRADIȚII POPULARE: Sânzienele sau Drăgaica (24 iunie)
Sărbători solstițiale, Sânzienele (Drăgaica) și Sânpetru sunt celebrate în tradiția popular de ziua nașterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul (24 iunie) și la praznicul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (29 iunie). În tradiția populară, ziua de Sânziene este respectată cu strictețe. Legat de acest moment există diverse obic
24 iunie - Ziua Universală a Iei
La 24 iunie, în fiecare an, începând din 2013, este sărbătorită Ziua Universală a Iei. Comunitatea online 'La Blouse Roumaine', fondată de Andreea Tănăsescu, propunea în 2012, ca ziua de 24 iunie, când are loc sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și cea străveche a Sânzienelor și Drăgaicei, să devină
24 iunie - Ziua Sătmarului
La 24 iunie, începând din acest an, este marcată Ziua Sătmarului, instituită prin Legea nr.59/2026. În 2025, deputații PNL Adrian Cozma și Gabriel Andronache au inițiat propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 24 iunie ca 'Ziua Sătmarului'. 'În toată Transilvania, această sărbătoare creștină este marcată într
24 iunie - Ziua internațională a femeilor în diplomație (ONU)
Ziua Internațională a femeilor în diplomație, celebrată la 24 iunie, reprezintă o ocazie de a evidenția rolul esențial al femeilor în construirea dialogului, a cooperării internaționale și a păcii. Prin promovarea participării egale a femeilor în diplomație, comunitatea internațională contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și la consol
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 iunie
Ortodoxe Nașterea Sf. Proroc Ioan Botezătorul (Sânzienele sau Drăgaica); Aducerea moaștelor Sf. Mare Mc. Ioan cel Nou de la Suceava; Sf. Ier. Niceta de Remesiana Greco-catolice Nașterea Sfântului Ioan Profetul, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului (Sânzienele) R
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 iunie
Este a 175-a zi a anului 2026. Au mai rămas 190 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 32 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 16 h 13 m și apune la 01 h 41 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Consultări președinte-partide în vederea desemnării premierului (cronologie și procedură)
Președintele Nicușor Dan a chemat partidele politice parlamentare la consultări la 23 iunie 2026, începând cu ora 13:00, în vederea desemnării unui nou prim-ministru, conform presidency.ro/. Noua rundă de consultări formale are loc după ce guvernul premierului desemnat Adrian Veștea a fost respins de Parlament la 22 iunie. Consultăril









