Ingeborg Bachmann este considerată una dintre cele mai importante poete și prozatoare de limbă germană ale secolului XX. În opera sa, ea se concentrează cu predilecție asupra rolului femeilor într-o societate patriarhală, asupra consecințelor războiului și ale păcii, precum și asupra diversității suferinței umane individuale, notează site-ul Forumului Cultural Austriac din București, https://www.bmeia.gv.at/.

Afirmația sa din romanul 'Malina' - 'Vreau ca războiul să ia sfârșit' - ar putea reprezenta mottoul întregii sale opere. Poemele, piesele de teatru radiofonic, povestirile, romanele și studiile sale literar-teoretice reprezintă un vast corpus de scrieri împotriva războiului, sub cele mai variate genuri și forme stilistice, se arată pe site-ul https://www.editura-art.ro/.

Născută pe 25 iunie 1926 la Klagenfurt, în Austria, într-o familie de profesori, Ingeborg Bachmann își manifestă de timpuriu opoziția acerbă față de convingerile politice de extremă-dreapta ale tatălui, adversitate ce devine o constantă a operei sale.

După studii de filosofie, psihologie, germanistică și drept la Innsbruck, Graz și Viena, a obținut titlul de doctor cu o teză despre receptarea critică a lui Heidegger.

Întâlnirea, în 1948, și prietenia cu poetul originar din România, Paul Celan (evreu de limbă germană, născut la Cernăuți, în 1920, ai cărui părinți au murit într-un lagăr de exterminare nazist), au avut o influență hotărâtoare asupra vieții și a operei lui Bachmann, arată https://humanitas.ro/.

'Herzzeit' ('Timp al inimii') este un volum ce cuprinde corespondența dintre Bachmann-Celan, publicat în 2008, și care cartografiază una dintre cele mai dramatice povești de dragoste ale secolului trecut. A fost tradus în șaptesprezece limbi.

Volumul de versuri 'Die gestundete Zeit' ('Timp amânat') i-a adus în 1953, premiul uneia dintre cele mai importante grupări literare postbelice din Germania, 'Gruparea 47'.

În perioada 1953-1957, Ingeborg Bachmann a locuit la Roma, unde a scris al doilea volum de versuri, 'Die Anrufung des Großen Bären' ('Chemarea Marelui Urs', 1956).

Trecerea autoarei de la poezie la proză a fost marcată de volumul de povestiri 'Das dreißigste Jahr' ('Al treizecilea an', 1961).

O altă relație care și-a pus o amprentă puternică pe parcursul său literar a fost cea cu renumitul romancier și dramaturg elvețian Max Frisch (1911-1991), alături de care a locuit în perioada 1958-1962.

Spre sfârșitul anului 1965, aflată din nou la Roma, a scris, pe lângă librete de operă, romanul 'Malina' (1971; Humanitas Fiction - 2007, 2022) și culegerea de povestiri 'Simultan' (1972), care urmau să alcătuiască, împreună cu alte fragmente de proză, un ciclu epic intitulat 'Todesarten' ('Variațiunile morții').

Ingeborg Bachmann a primit Premiul pentru Literatură al orașului Bremen (1957), Premiul 'Georg Büchner' pentru Literatură (1964) și Marele Premiu de Stat al Austriei (1968).

A încetat din viață, la Roma, pe 17 octombrie 1973, în urma unui incendiu izbucnit în locuința sa, vastul ei proiect narativ rămânând nefinalizat.

În memoria scriitoarei se acordă anual, din 1977, la Klagenfurt, Premiul 'Ingeborg Bachmann', una dintre cele mai prestigioase distincții literare din spațiul de limbă germană.

Editura Humanitas Fiction a publicat, în 2017, antologia 'Voi, cuvinte. 101 poeme antume și postume', în traducerea Anei Mureșan și a Ramonei Trufin.

În perioada 18 septembrie - 13 octombrie 2024, Muzeul Național al Literaturii Române din Iași, împreună cu Forumul Cultural Austriac și Muzeul Național al Literaturii Române București au prezentat în premieră, la Iași, expoziția 'Scrieri antirăzboinice - Ingeborg Bachmann 1926-1973' și expoziția literară itinerantă cu un important succes internațional - 'Paul Celan - printre cuvinte/unter den Wörtern', un demers ce a pus în lumină contextul scrierilor celor doi autori și al legăturii lor de suflet, se mai arată pe https://www.bmeia.gv.at/.

Cele două expoziții documentare dedicate scriitorilor Ingeborg Bachmann - ce marchează în 2026 centenarul nașterii sale - și Paul Celan au fost organizate la Sfântu Gheorghe, în perioada 21 aprilie - 9 mai, în cadrul unui eveniment prezentat de Muzeul Național al Literaturii Române din București și Forumul Cultural Austriac, conform unui comunicat transmis AGERPRES. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.humanitas.ro