Misiunea lunară chineză care s-a încheiat marţi a demonstrat capabilităţile ştiinţifice ale gigantului asiatic şi a declanşat, de asemenea, un torent de dezinformare care îl vizează pe rivalul său american, un semn al rivalităţii acerbe care există între cele două ţări în sectorul spaţial, informează AFP.

China a sărbătorit marţi revenirea pe Terra a sondei sale Chang'e-6, care avea la bord primele eşantioane prelevate vreodată de pe faţa nevăzută a Lunii, o misiune ce a fost considerată "un succes complet" de agenţia spaţială chineză.

Acea misiune, una dintre cele mai ambiţioase realizate vreodată de China în spaţiu, a reînviat totodată mai vechi teorii ale conspiraţiei despre alunizările din timpul misiunilor lunare Apollo ale NASA, agenţia spaţială americană.

Divizia de investigaţii online din cadrul AFP a analizat o serie de conţinuturi publicate pe reţelele de socializare chineze. Unele dintre ele sugerează că Apollo 11, misiunea istorică ce i-a permis, în 1969, primului om să păşească pe Lună, a fost regizată.

Cercetătorii se tem că aceste informaţii false ar putea să alimenteze sentimentul anti-american în China, o ţară care doreşte să se afle la conducerea cursei din sectorul spaţial, în faţa Statelor Unite.

Un alt exemplu de dezinformare care circulă în ţara asiatică: atunci când drapelul chinez a fost înfipt în scoarţa selenară şi imaginea a fost difuzată de agenţia spaţială naţională, mai mulţi utilizatori ai reţelei de socializare X au comparat-o cu o fotografie realizată de astronautul american Harrison Schmitt pe Lună în 1972 şi au sugerat că imaginea americanilor a fost trucată.

Aceşti internauţi au argumentat că drapelul american a fost fotografiat "în timp ce plutea" în vânt - un lucru imposibil pe satelitul natural al Terrei -, în timp ce NASA a explicat că a folosit o bară orizontală pentru a îl menţine drept.

"Există în mod incontestabil o rivalitate între Statele Unite şi China în domeniul spaţial, iar orice formă de dezinformare cu privire la activităţile uneia sau celeilalte ţări reprezintă un motiv de îngrijorare", a subliniat cercetătoarea Saadia M. Pekkanen, de la Universitatea din Washington.

"Sentiment anti-american"

Astfel de mesaje au suscitat un val de comentarii pe reţeaua de socializare chineză Weibo după ce un utilizator cu peste 13 milioane de abonaţi a afirmat că fotografiile menţionate sunt dovezi ale faptului că "americanii nu au ajuns pe Lună".

Alţi internauţi au preluat subiectul şi au distribuit o fotografie a membrilor trupei rock germane Rammstein, îmbrăcaţi în costume de astronauţi şi fără cască, alături de un mesaj sarcastic: "Acum credeţi că alunizarea americană a fost reală".

AFP nu a putut să stabilească dacă aceste informaţii false au fost răspândite cu ajutorul autorităţilor chineze, însă rapiditatea cu care ele s-au propagat pe reţelele de socializare, puternic controlate în această ţară, i-a făcut pe analişti să îşi pună multe întrebări.

"Beijingul lasă uneori sentimentul anti-american şi informaţiile false să se răspândească pe internetul chinezesc cu scopul de a permite o supapă pentru tensiunile interne şi de a modela opinia publică chineză", a subliniat Isaac Stone Fish, directorul general de la Strategy Risks.

China şi-a dezvoltat considerabil programele spaţiale în ultimii 30 de ani, alocând miliarde de euro în acest sector pentru a-i prinde din urmă pe liderii din domeniu - Statele Unite, Rusia şi Uniunea Europeană.

Gigantul asiatic speră să lanseze prima sa misiune cu echipaj uman spre Lună până în anul 2030. De asemenea, China intenţionează să construiască o bază lunară. La rândul său, Washingtonul intenţionează să trimită din nou astronauţi americani pe Lună până în 2026 prin intermediul misiunii Artemis 3.

"Răspândirea unei minciuni"

Această campanie de dezinformare, care vizează inducerea unui sentiment de neîncredere prin reluarea unor mai vechi teorii ale conspiraţiei, este o tactică frecvent utilizată în China.

"Există o mare comunitate online care este bucuroasă să vorbească despre teorii ale conspiraţiei cu privire la alunizări", a subliniat Darren Linvill, de la Universitatea Clemson.

"Dacă această comunitate poate fi exploatată pentru a răspândi o minciună care pune China într-o lumină mai favorabilă, atunci cu atât mai bine pentru China", a continuat el.

În China, alunizarea sondei Chang'e-6 a entuziasmat presa naţională, care a elogiat această performanţă, criticând în acelaşi timp Statele Unite.

Pentru cotidianul Global Times, o publicaţie cu un pronunţat caracter naţionalist, misiunea spaţială chineză a demonstrat "atitudinea deschisă şi incluzivă a Chinei faţă de cooperarea internaţională", spre deosebire de Statele Unite, care sunt mai degrabă "ocupate să trâmbiţeze (existenţa unei) 'ameninţări chineze' într-o aşa-numită cursă pentru cucerirea spaţiului". AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)