Viitorul accelerator de particule european FCC, mai mare, mai performant, dar și mai controversat
Proiectul viitorului accelerator de particule al CERN pariază pe faptul că dimensiunile mai mari ale instalației vor permite explorarea mai în profunzime a lumii particulelor cuantice pentru a înțelege mai bine tainele Universului, transmite marți AFP care citează un comunicat al CERN.
Un proiect pe termen lung cu un cost estimat la 15 miliarde de euro, FCC (Future Circular Collider) încă așteaptă decizii politice și finanțare pentru intrarea în funcțiune planificată la orizontul anilor 2040 și finalizarea până la sfârșitul secolului.
Actualul Large Hadron Collider (LHC) produce coliziuni între protoni - o particulă din nucleul atomic - și, de asemenea, ioni de plumb. Accelerați prin intermediul unor magneți superconductori într-un tunel subteran la viteze apropiate de cea a luminii, rezultatul coliziunilor lor este captat de detectoare care pot identifica particulele elementare de materie în încercarea de a face lumină asupra proprietăților lor, precum cele ale bosonului Higgs, considerat cheia de boltă a structurii fundamentale a materiei. Teoretizată în 1964, existența sa a fost dovedită datorită LHC-ului abia în 2012.
Dar dacă LHC dispune de un circuit de 27 de kilometri în care sunt accelerate particulele, proiectul noului FCC prevede un circuit de 90,7 km. Creșterea lungimii circuitului de peste 3 ori va avea ca rezultat un salt în energia de coliziune de până la 8 ori.
Viitorul accelerator de particule va fi dotat și cu senzori mai sensibili în căutarea unor noi particule încă necunoscute științei.
Provocarea la care încearcă să răspundă acest proiect este de a explica ce reprezintă 95% din energia și materia din Universul observabil (materia și energia întunecate), abundența materiei în comparație cu antimateria sau chiar masa neutrinului.
Proiectul este împărțit în două etape. Prima are în vedere desfășurarea de coliziuni electron-pozitron (particule ușoare) pentru a studia fizica bosonului Higgs, etapă anunțată pentru orizontul anului 2046. A doua etapă, ce urmează să înceapă din 2070, vizează ciocniri proton-proton, dedicată particulelor grele. Proiectul are o țintă record de energie de 100 TeV, unde actualul LHC atinge 13,6 TeV.
Acest proiectul gigantic prevede opt locații de suprafață, una în Elveția și șapte în Franța, care vor găzdui echipamentele științifice, amplasate de-a lungul acceleratorului.
Lucrările sunt programate să înceapă în 2033, cu un tunel cu diametrul de 5,5 metri care trece la 30 de metri sub albia Ronului, la cel puțin 100 de metri sub Lacul Geneva și până la 500 de metri sub platoul Borne din Prealpi.
Echipamentele științifice vor fi instalate începând din 2038, inclusiv pentru cele două experimente principale, cu detectoarele de particule amplasate în caverne care ajung la 66 de metri înălțime.
FCC este esențial pentru ca Europa să se mențină în frunte în domeniul fundamental al științei, în special în fața Chinei, a declarat Fabiola Gianotti, director general al CERN (Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară), care include 23 de țări europene și Israel, într-un interviu acordat AFP.
''Proiectul este pe drumul cel bun'' și ''nu am găsit obstacole tehnice până acum'', a explicat ea, cu ocazia publicării raportului de fezabilitate pentru FCC.
''Pentru a face progrese majore în încercarea sa de a înțelege originea Universului și rolul pe care bosonul Higgs îl joacă în primele sale momente (...), comunitatea științifică globală are nevoie de o mașină la fel de puternică și bogată în posibilități precum FCC'', a explicat Catherine Biscarat, de la Laboratoire des 2 Infinis de la Universitatea din Toulouse, pentru AFP.
Dar proiectul nu se bucură de aprobarea unanimă. Thierry Perrillat, un producător de lapte pentru celebra brânza Reblochon din La Roche-sur-Foron, Franța, acuză CERN că vrea să ia 5 hectare din ferma sa.
Costul financiar, ecologic și de exploatare este enorm. ''Ar fi mai bine să finanțăm proiecte științifice mai mici'', a declarat pentru AFP fizicianul Olivier Cepas de la Institutul Neel de la Universitatea din Grenoble.
Jean-Paul Burnet, șeful infrastructurii tehnice a FCC, asigură că proiectul a fost ''îmbunătățit pentru a-și reduce impactul asupra mediului'', în special prin reducerea numărului de amplasamente de suprafață de la 12 la 8.
Decizia statelor membre - luată de obicei prin consens - este așteptată în jurul anului 2028. Germania, cel mai mare contributor la bugetul CERN, și-a exprimat anul trecut rezerve cu privire la finanțare.
Dar raportul CERN este liniștitor. Purtătorul de cuvânt al său, Arnaud Marsollier, dă asigurări că între 70% și 80% din costuri ''ar putea fi luate din bugetul'' organizației.
În regiune, organizațiile de mediu sunt îngrijorate. Într-un raport, asociația de mediu Noe21 a denunțat proiectul ca fiind ''excesiv'', subliniind ''consumul faraonic de energie electrică'', impactul asupra climei și costul acestuia, precum și dimensiunea proiectului și deșeurile ce vor rezulta.
''Nu avem nimic împotriva CERN. Au mașini extraordinare, dar nu trebuie să se permită orice'', a declarat pentru AFP autorul raportului, inginerul Jean-Bernard Billeter.
Colectivul franco-elvețian CO-CERNes, ai cărui membri includ WWF și Greenpeace, a lansat o petiție împotriva acestui proiect gigantic pentru a denunța efectele sale asupra mediului, bugetelor și regiunii. Se organizează sesiuni de informare, cum ar fi recent la Marcellaz, lângă unul dintre cele opt situri de suprafață. Locuitorii sunt deosebit de îngrijorați de faptul că amenajările de suprafață din Franța trebuie construite într-o zonă care este deja ''complet saturată'', a declarat pentru AFP unul dintre organizatori, Thierry Lemmel. El a denunțat ''proiectul faraonic'' al CERN, deși consideră că ''progresul este necesar''.
Aproximativ o sută de oameni au venit la Marcellaz. Inclusiv Kevin Mugnier, care a auzit despre proiect cu puțin timp înainte printr-o rudă: ''Am fost puțin uluit'', explică el, spunând că se teme că terenurile oamenilor din zonă vor fi rechiziționate.
În Ferney-Voltaire, una dintre cele șapte locații de suprafață din partea franceză, primarul Daniel Raphoz s-a declarat ''mai degrabă în favoarea instalației'', dacă este o situație ''win-win'', subliniind efectele pozitive asupra ocupării forței de muncă și asupra energiei: ''energia degajată de la CERN va fi folosită pentru a încălzi orașul''. El a mai averizat: dacă nu se face aici, ''se va întâmpla în China'' și ar fi ''din nou un declin al Europei''. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Gabriela Badea)
* Sursa foto: home.cern
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
VIDEO Incendii în Israel: Franța 'solidară' își oferă sprijinul (Macron)
Președintele Emmanuel Macron și-a exprimat joi solidaritatea Franței cu Israelul și a oferit un 'sprijin material' țării în care se confruntă cu mai multe incendii devastatoare care amenință Ierusalimul, notează AFP. 'Solidaritate deplină cu poporul israelian care se confruntă cu incendii teribile',
Un studiu solicită ca exercițiile fizice să fie prescrise în paralel cu tratamentul împotriva cancerului
Un nou studiu sugerează că medicii ar trebui să prescrie exerciții fizice pentru pacienții care urmează un tratament împotriva cancerului pentru a-i ajuta să contracareze efectele secundare ale tratamentelor medicamentoase, informează DPA. Activitatea fizică în timpul tratamentului poate să stimuleze, de asemenea, bunăstarea mental
China: Cei trei astronauți din misiunea spațială Shenzhou-19 au revenit cu bine pe Terra
Trei astronauți chinezi au revenit cu bine pe Terra miercuri, după șase luni petrecute la bordul stației spațiale Tiangong ('Palatul celest'), potrivit presei de stat chineze, marcând astfel o nouă etapă în afirmarea Chinei ca o putere spațială, informează AFP. Capsula spațială care i-a transportat pe cei trei astronauți, p
Eșec pentru racheta Alpha a companiei Firefly; satelitul Lockheed aflat la bord a ajuns în ocean
Racheta Alpha a companiei Firefly Aerospace a suferit marți o problemă tehnică, în timpul celui de-al șaselea zbor al său, ceea ce a condus la prăbușirea în Oceanul Pacific a unui satelit Lockheed Martin pe care urma să îl plaseze pe orbită, transmite Reuters. La aproximativ două minute după decolarea de la Baza din Vandenber
Meta lansează o aplicație distinctă de AI generativă, Meta AI
Meta a anunțat marți lansarea Meta AI, un asistent personal bazat pe inteligență artificială generativă (AI), o aplicație separată de platformele sale de socializare Facebook și Instagram, transmite AFP. Acest pas o pune în concurență directă cu ChatGPT și Gemini. Compania cu sediul în Menlo Park, California, a chelt
Satelitul european Biomass a fost plasat cu succes pe orbită
Racheta Vega C ce a fost lansată marți, la ora locală 06:15 (09:15 GMT) de la portul spațial european Kourou din Guyana Franceză, a plasat cu succes pe orbită satelitul Biomass, noua misiune a Agenției Spațiale Europene (ESA) pentru studierea pădurilor, transmite AFP. Satelitul a fost eliberat pe orbită la o altitudine de 666 km la 57 de minut
Racheta Vega C decolează cu misiunea de a plasa pe orbită satelitul Biomass pentru studierea pădurilor
O rachetă Vega C a decolat marți de la portul spațial european Kourou din Guyana Franceză pentru a plasa pe orbită satelitul Biomass, noua misiune a Agenției Spațiale Europene (ESA) pentru studierea pădurilor, transmite EFE. Racheta și-a început zborul la ora locală 06:15 (09:15 GMT) pentru a plasa pe orbită satelitul, la o altitudine de
China amână revenirea pe Pământ a capsulei cu echipaj uman Shenzhou-19 din cauza vremii nefavorabile
China a amânat revenirea pe Pământ a capsulei spațiale Shenzhou-19, programată inițial pentru marți, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile de la locul de aterizare, în regiunea Dongfeng din Mongolia Interioară, în nordul Chinei, a anunțat Agenția spațială chineză pentru misiuni cu echipaj uman, transmite Xinhua.
Amazon a lansat primii sateliți din constelația sa Kuiper
Compania Amazon, deținută de miliardarul Jeff Bezos, a lansat luni seară primii sateliți din constelația sa Kuiper, care își propune să ofere servicii de internet de mare viteză din spațiu și să concureze cu rețeaua Starlink a unui alt multimiliardar, Elon Musk, informează AFP. Cu câțiva ani întârziere față de rivalul său, gigantul amer
Compania Amazon pregătește lansarea primilor săi sateliți din constelația de comunicații Kuiper
Compania Amazon, deținută de miliardarul Jeff Bezos, se pregătește să lanseze luni primii sateliți din constelația sa de comunicații Kuiper, care promite să ofere o conexiune la internet de foarte mare viteză și să concureze cu rețeaua gigantică Starlink a companiei rivale SpaceX, deținută de Elon Musk, transmite AFP. Cu câțiva ani mai t
SpaceX a încheiat cu succes cea de-a 250-a lansare pentru dezvoltarea constelației Starlink
SpaceX a încheiat cu succes duminică seară cea de-a 250-a lansare de sateliți pe orbită pentru dezvoltarea constelației Starlink, transmite luni Space.com. O rachetă Falcon 9 a transportat pe orbită 23 de sateliți Starlink. Racheta a fost lansată de la baza spațială Cape Canaveral, din Florida, duminică la ora locală 22:09 (luni 02:09 GM
Vara lui 2024, cea mai caldă pe care a cunoscut-o Laponia în ultimii 2.000 de ani
Vara anului 2024 a fost cea mai caldă înregistrată în Laponia, regiune care acoperă nordul Finlandei, Norvegiei și Suediei, în ultimii 2.000 de ani, a indicat Institutul meteorologic finlandez, care a explicat luni pentru AFP că fenomenul este cauzat de încălzirea climei. 'Temperatura medie a verii trecute în
VIDEO Ecuador: Cel puțin 20 de răniți și pagube materiale după un seism cu magnitudinea 6,3
Un cutremur cu magnitudinea 6,3 grade s-a produs vineri în provincia Esmeraldas, nord-vestul Ecuadorului, cel puțin 20 de persoane fiind rănite și peste 100 de locuințe distruse, potrivit unui bilanț publicat vineri de autorități, relatează AFP și Reuters. Cutremurul s-a produs la o adâncime de 35 de kilometri, în jurul orei
Cel mai mare telescop solar din lume, dotat cu un nou instrument pentru observații de detaliu
Performanțele Telescopului Solar Daniel K. Inouye, amplasat pe vârful unui munte de pe insula hawaiană Maui, și deja cunoscut pentru capacitatea sa de a obține imagini de mare detaliu ale suprafeței solare, au fost îmbunătățite prin adăugarea unui nou instrument, Visible Tunable Filtergraph (VTF), transmite vineri agenția WAM. Acest observa
Turcia/ Cutremur cu magnitudinea 4,5, fără răniți sau pagube materiale
Un cutremur cu magnitudinea 4,5 s-a produs în provincia turcă Kutahya, la aproximativ 350 km sud de Istanbul, vineri, la două zile după un puternic seism, cu magnitudinea 6,2. Nu au fost înregistrate persoane rănite sau pagube materiale, însă cutremurul de vineri a stârnit îngrijorare în rândul locuitorilor, transmit agențiil