După ce a intrat în istorie anul trecut devenind prima firmă privată care a plasat un vehicul spațial pe Lună, compania americană Intuitive Machines speră să repete această performanță joi, la doar câteva zile după alunizarea reușită a unui alt robot american, informează AFP.

Sonda ei spațială, Athena, va încerca astăzi începând de la ora 17:32 GMT să realizeze o coborâre lentă și controlată pe suprafața Lunii.

Această performanță a fost reușită duminică de o altă companie americană, Firefly Aerospace, cu sediul în Texas, demonstrând actuala accelerare a explorării spațiale, pe fondul utilizării în creștere a industriei private.

Înainte ca Intuitive Machines să plaseze, în februarie 2024, robotul său Odysseus pe Lună, doar câteva țări, începând cu Uniunea Sovietică în 1966, reușiseră acest lucru.

Totuși, Odysseus a suferit avarii în urma alunizării, din cauza defectării sistemului său de navigație, care l-a făcut să se apropie prea repede de scoarța lunară.

După o serie de ajustări, compania americană dorește să realizeze de această dată o alunizare perfect controlată în proximitatea polului sudic al Lunii, o regiune de mare interes întrucât acolo există apă sub formă de gheață. Dacă va reuși, ea va fi prima care se va apropia atât de mult de acest obiectiv.

'Science-fiction'

'Această misiune pare desprinsă direct din unul dintre filmele noastre de science-fiction preferate', a declarat Nicky Fox, o directoare de la NASA, în timpul lansării sondei, săptămâna trecută.

Agenția spațială americană a ales în urmă cu mai mulți ani să încredințeze sectorului privat sarcina de a trimite echipamente și tehnologii pe Lună, pentru a reduce costul misiunilor și a le accelera ritmul.

Cu o înălțime de peste patru metri, aproximativ cât o girafă adultă, sonda Athena este echipată cu mai multe instrumente științifice destinate în special forării scoarței selenare și căutării de apă și de alte resurse.

Ea transportă, de asemenea, un mic robot denumit Grace - în onoarea matematicienei americane Grace Hopper -, capabil să execute salturi și să exploreze zone în care accesul este dificil.

Un alt dispozitiv de la bordul sondei Athena va testa instalarea unei rețele celulare 4G. Toate aceste experimente sunt menite să aprofundeze cunoștințele științifice și să pregătească terenul pentru viitoarele misiuni cu echipaj uman, în cadrul Artemis, programul emblematic al NASA.

Echipele de cercetători vor trebui să realizeze aceste 'experimente și demonstrații tehnologice timp de aproximativ 10 zile înainte ca noaptea lunară să se instaleze la polul sudic al Lunii, făcând ca Athena să devină inutilizabilă', au precizat reprezentanții companiei Intuitive Machines.

Ambiții spațiale

Dar, mai întâi de toate, Intuitive Machines va trebui să reușească alunizarea fără probleme a modulului său de asolizare, o manevră extrem de complexă din cauza absenței atmosferei, un detaliu care face inoperabilă utilizarea unor parașute.

În plus, zona de alunizare este situată într-un teren muntos, la circa 160 de kilometri distanță de polul sudic lunar.

În 2023, sonda indiană Chandrayaan-3 a devenit prima din lume care a asolizat în acea regiune, la aproximativ 600 de kilometri de polul sudic al Lunii.

Această nouă tentativă americană survine într-o perioadă în care incertitudinile ce planează asupra programului Artemis continuă să crească după ce președintele Donald Trump s-a declarat sceptic în privința utilității programelor ce vizează revenirea astronauților pe Lună înainte să călătorească spre planeta Marte.

Președintele republican a repetat marți seară în fața Congresului din Washington dorința sa ca Statele Unite să plaseze drapelul american pe 'Planeta Roșie'.

Programul Artemis, care a acumulat mai multe întârzieri și complicații tehnice și bugetare, are ca obiectiv stabilirea unei prezențe umane durabile pe Lună, în timp ce alte țări, începând cu China, o mare putere rivală a Statelor Unite, doresc la rândul lor să trimită oameni pe Lună și să construiască acolo o bază spațială în următorii ani sau în următorul deceniu. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor: Simona Tatu, editor online: Ady Ivaşcu)