Copenhaga, 16 ian /Agerpres/ - Arheologii danezi au descoperit un depozit unic de mici 'pietre solare' reprezentând steaua aflată în centrul Sistemului Solar, despre care cred că au fost utilizate pentru a alunga blestemul unei schimbări climatice majore apărute în urma unei erupții vulcanice, informează AFP.

În urmă cu aproape 5.000 de ani, o comunitate mică umană de pe insula daneză Bornholm, în Marea Baltică, a depus mai multe sute de pietre gravate în câteva gropi.

Această artă miniaturală, comună mai degrabă regiunilor aflate mult mai la sud de Peninsula Iberică, era foarte rar practicată în nord-vestul Europei în Neolitic.

Ea se limitează acolo mai ales la 'forme pur geometrice (...), fără reprezentări de oameni, animale sau alte lucruri și fără reprezentări ale Soarelui', a declarat Rune Iversen, profesor de arheologie la Universitatea Copenhaga.

Însă, după primele descoperiri făcute în Bornholm, arheologii au dezgropat între anii 2013 și 2018 o adevărată comoară în situl Vasagard.

'O exprimare masivă a artei vizuale care descrie Soarele', a rezumat profesorul Iversen, autorul principal al studiului publicat joi în revista Antiquity.

O populație umană s-a stabilit la Vasagard în anul 3400 î.e.n., într-un sit dublu, separat de un râu. Situl era înzestrat cu gropi, comune multor situri europene din Neolitic, 'tipic interpretate ca fiind locuri de reunire a comunității (...) și găzduind în mod frecvent depozite sau ofrande', a precizat profesorul Iversen.

Iar acolo, 'ca și cum cineva ar fi plantat semințe în sol', oamenii au depus pe fundul unui șanț, pe un pat pavat, sute de pietre gravate. Acestea erau în cea mai mare parte gravate cu motive care simbolizează Soarele și tipuri de plante.

Fasonate din piatră de șist, 'pietrele solare' au formă circulară. Încăpând în palma unei mâini, unele au un motiv de bază, sumar, în timp ce la altele acesta este mai elaborat. Iar altele sunt uzate, 'ca și cum ar fi fost frecate cu degetele'.

Ipoteza unei erupții cataclismice

Aspectul cel mai surprinzător este acela că depozitul a fost făcut în aceeași perioadă, în jurul anului 2900 î.e.n. Însă de ce la acea dată?

Climatologii de la Institutul Niels Bohr din Copenhaga le-au propus arheologilor o pistă de cercetare. Cea a unei erupții cataclismice, care ar fi perturbat clima, atenuând suficient de mult razele Soarelui pentru a afecta recoltele.

Ei au identificat urmele unui astfel de eveniment, survenit puțin înaintea anului 2900 î.e.n., în ghețurile din Groenlanda și Antarctica.

Apoi, profesorul Iversen și echipa lui au apelat la ajutorul biologilor de la Universitatea Hohenheim din Germania. Analiza lor efectuată asupra unor fosile de arbori ce datau din acea perioadă a arătat că acei copaci au trecut prin înghețuri timp de mai mulți ani în timpul perioadelor lor de creștere.

Totul indică 'o mare erupție care a afectat o mare parte a emisferei nordice', potrivit profesorului Iversen. Și, în primul rând, o regiune daneză care nu ducea lipsă de apă, dar pentru care Soarele ar fi fost vital, în special pentru 'o comunitate agricolă primitivă'.

Atunci, locuitorii sitului ar fi putut să depună în sol acele pietre solare și pe cele reprezentând plante pentru a alunga acea soartă nefavorabilă. 'În speranța de a obține întoarcerea Soarelui pe cer sau poate ca semn de gratitudine dacă acesta a reapărut după doi sau trei ani', presupune profesorul Iversen.

În orice caz, după acea depozitare, gropile au fost acoperite, situl înconjurat de palisade din lemn și echipat cu 'case de cult' ridicate cu ajutorul unor stâlpi înfipți în sol.

Arheologii își imaginează că situl, deși și-a schimbat forma, a putut să își păstreze funcția de spațiu de reunire a comunității de pe insulă.

Noua epocă de atunci era cea a unui declin al Neoliticului, marcat de o scădere a populației, epidemii de ciumă și reîmpăduriri. Totul s-a petrecut înainte de sosirea populațiilor care veneau din stepele Asiei, detectabile din punct de vedere genetic în Bornholm în jurul anului 2600 î.e.n.

Profesorul Iversen se întreabă dacă nu cumva erupția vulcanică, ale cărei consecințe au putut afecta insula, ar fi contribuit, de asemenea, la deplasare acelor populații spre vest. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Simona Tatu, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: .livescience.com