Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului (APNMM) din Tulcea a respins anul acesta patru cereri de înfiinţare a unor cariere de piatră din judeţ sau de extindere a exploatărilor existente şi consideră că reconfigurarea siturilor Natura 2000 declarate în urmă cu 17 ani ar fi o soluţie pentru gestionarea durabilă a resurselor minerale, iar activităţile din carierele din judeţ să poată contribui la dezvoltarea infrastructurii şi, implicit, a comunităţilor locale.

În acelaşi timp, preşedintele fundaţiei Eco Pontica, Florin Palade, compară exploatarea carierelor de piatră, activitate considerată de legiuitor drept una tradiţională, cu pescuitul cu dinamita în Delta Dunării şi susţine că necesitatea unui nou cadru legal care să asigure obiectivitatea studiilor de impact aferente activităţilor din cariere.

Directorul APNMM, Viorel Roşca, a declarat pentru AGERPRES că în repetate rânduri a propus Ministerului Mediului reconfigurarea siturilor Natura 2000, în condiţiile în care, încă de la declarare, în anul 2007, în ariile naturale protejate au fost incluse 13 cariere de piatră, pe care ulterior legiuitorul le-a declarat potenţial generatoare de impact asupra mediului şi le-a interzis funcţionarea.

"S-au declarat arii ca la Yalta. Din start au fost puse potenţiale conflicte dintre om şi situri Natura 2000 şi băgate sub preş. Există hotărâri de Consiliu Judeţean emise în octombrie şi decembrie 2007, care au declarat suprafeţe situri Natura 2000 de interes comunitar (SCI-uri) şi de interes avifaunistic (SPA). Au fost recunoscute, au fost o laudă a judeţului, iar acum au apărut solicitări de piatră. Unde sunt cele mai bune surse de granit, de şisturi, de roci cu duritate mare? În siturile Natura 2000. Este necesară o reconfigurare a acestora", a afirmat directorul APNMM.

Viorel Roşca a amintit că instituţia pe care o conduce administrează un parc naţional cu o suprafaţă de circa 11.200 de hectare, un sit Natura2000 de interes avifaunistic, Măcin-Niculiţel, cu o suprafaţă de circa 67.300 de hectare, precum şi un sit Natura 2000 de interes comunitar, cu o suprafaţă de 16.900 de hectare. Suprafeţele celor trei arii naturale se suprapun şi au un management diferit, dar practic cele trei arii naturale au o întindere totală de 68.715 hectare şi cuprind arii de la nordul judeţului până în zona complexului lagunar Razim-Sinoe.

"Trebuie reconfigurat terenul şi nu excluse suprafeţe. Slavă Domnului, şi judeţul Tulcea, şi alte judeţe, pentru că situaţia de la noi nu este unică în România, au zone cu elemente de biodiversitate unice la nivel european şi mondial", a mai spus directorul APNMM, Viorel Roşca.

Potrivit acestuia, niciuna din cererile înaintate până acum ministerului de resort pentru reconfigurarea siturilor Natura2000 nu a primit vreun răspuns concret, iar anul acesta instituţia pe care o conduce a respins patru cereri de înfiinţare a unor cariere de piatră din judeţ sau de extindere a exploatărilor existente, lucru care a nemulţumit firmele ce exploatează resursele minerale.

"Avem 920 de hectare de teren în intravilanul localităţilor care se suprapun cu SPA Măcin-Niculiţel. La Greci, Jijila, Valea Teilor, Alba, Cetăţuia, Tichileşti, sunt zone în intravilan unde oamenii trebuie să se supună regulamentului Natura 2000", a punctat directorul APNMM.

La rândul său, preşedintele fundaţiei Eco Pontica, Florin Palade, a comparat exploatarea carierelor de piatră cu pescuitul cu dinamita.

"Este o activitate tradiţională care nu se mai face cu unelte şi metode tradiţionale. Şi pescuitul în Delta Dunării este o activitate tradiţională, dar nu atunci când dai cu dinamita sau curent electric. Aşa este şi cu activităţile din carierele deschise", a afirmat preşedintele Palade.

În opinia lui, pentru protejarea habitatelor unice în Europa care există în zona administrată de APNMM, legiuitorul trebuie să întrerupă relaţia directă actuală dintre investitori şi firmele care fac studiile de impact asupra mediului a activităţilor de exploatare a carierelor de piatră.

"Soluţia ar fi ca studiile de impact să fie făcute pe bune, în mod profesionist, într-un alt cadru legal, astfel încât cel care face aceste studii de impact să nu aibă legătură directă cu investitorul. Nu există studiu de impact plătit de un investitor care să interzică activitatea economică. În alte state europene, există un sistem în care legătura dintre cele două părţi este întreruptă printr-o agenţie a statului, printr-un minister", a mai spus Palade.

Referindu-se la presiunea asupra resurselor minerale din judeţul Tulcea, preşedintele fundaţiei Eco Pontica a atras atenţia asupra impactului activităţilor umane asupra zonelor protejate.

"În Dobrogea, nu e ca în Carpaţi, unde sunt drumuri grele să ajungi cu camioanele în zone înalte de unde se extrage piatra. În Dobrogea, e foarte simplu, foarte ieftin şi la îndemână, dar trebuie să înţelegem că şi aici este o presiune antropică la fel de mare, dacă nu şi mai mare decât în restul României. În Dobrogea, sunt cele mai multe centrale eoliene, în Dobrogea e centrala atomoelectrică de la Cernavodă (judeţul Constanţa), în Dobrogea sunt cele mai extinse zone cu agricultură intensivă, în Dobrogea, sunt cele mai multe cariere. Parcă toată presiunea ar fi pe această zonă", a conchis preşedintele fundaţiei Eco Pontica, Florin Palade.

Potrivit organizaţiei neguvernamentale, circa 75% din suprafaţa judeţului Tulcea este cuprinsă în reţeaua Natura 2000.

Resursele naturale din nordul judeţului Tulcea, respectiv granitul din zona Munţilor Măcinului, a atras atenţia industriaşilor din Europa încă de la finele secolului al XIX-lea, piatra de aici fiind folosită, după unele surse, la realizarea unor monumente arhitecturale cunoscute în Europa. Până la căderea regimului comunist, Decembrie 1989, carierele de piatră au fost folosite de asemenea, iar de-a lungul timpului numărul firmelor care exploatau resursele minerale a fost de peste 40.

România a devenit membră a Uniunii Europene la data de 1 ianuarie 2007, iar în luna iunie a aceluiaşi an, a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă nr 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, prin care ţara noastră îşi asumă obligaţia de a gestiona durabil ariile naturale protejate. AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)