Economia românească se confruntă cu o diminuare alarmantă a capacității de absorbție a forței de muncă și o creștere a numărului de persoane active care au migrat în alte țări pentru un loc de muncă, afirmă economistul și sociologul Ciprian Bădescu, cercetător în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române.

Potrivit acestuia, din 2010, conform bazei de date utilizate, până în 2023, sumele trimise în țară de românii plecați la muncă în străinătate au crescut de 15,6 ori, de la 641 de milioane de euro, la circa 10 miliarde de euro. Chiar dacă și sumele trimise din România de migranții străini care lucrează în țara noastră au crescut de la circa 88 milioane de euro, în 2010, la 1,4 miliarde euro, în 2023, creșterea decalajului dintre remitențele de intrare și remitențele de ieșire arată că economia românească se confruntă cu o diminuare alarmantă a atractivității ocupaționale pentru forța de muncă internă și externă, comparativ cu alte țări.

'Pentru a ne da seama de puterea reală a economiilor naționale, putem apela la un indice specific pe care l-am construit în cadrul unei cercetări sub auspiciile ICCV - Academia Română, dedicată migranților români din Marea Britanie și din lume. Acest indice măsoară dinamica în timp (din 2010 până în 2023) a diferenței dintre câți bani intră în țară de la migranții români pentru muncă (remitențe de intrare) și câți ies din țară (de la migranții străini care lucrează în țară, deci remitențele de ieșire). Ca să ne facem o idee, ne-am referit la dinamica remitențelor de intrare în ultimii 14 ani. Dacă în 2010 intrau în țară sume care atingeau 641 de milioane de euro, în 2023 sumele provenite de la migranții români au atins circa 10 miliarde de euro. Remitențele de ieșire atingeau, în 2010, circa 88 milioane de euro, iar în 2023 atingeau peste 1,4 miliarde de euro. În valori absolute această creștere indică creșterea puterii de atracție a economiei românești, în context regional și internațional. Diferența dintre cei doi parametri, însă, este cea semnificativă. Abia aceasta măsoară puterea de atracție ocupațională reală a economiilor naționale, atractivitatea economică a unei țări pentru forța de muncă', a declarat Ciprian Bădescu pentru AGERPRES.

Cercetătorul ICCV afirmă că, în 2010, această diferență era de 553 de milioane, iar în 2023 diferența era de aproape 9 miliarde euro, ceea ce arată că economia românească se confruntă cu o diminuare alarmantă a atractivității ocupaționale pentru forța de muncă internă și externă, comparativ cu alte țări.

Indicele de atractivitate a unei economii este o mărire comparativă și este calculat de obicei ca o medie ponderată a trei indicatori: accesibilitate, abundența de forță de muncă și calificarea populației, ceea ce ar putea face o economie mai atractivă pentru investitorii privați. Cauzele diferențierii indicelui de atractivitate a economiei românești față de alte economii europene sunt legate de decalajul puterii de cumpărate, al puterii de compensare prin beneficii sociale (sistemul de asistență socială), al nivelurilor de impozitare, fiind influențat și de politicile de susținere a antreprenoriatului și de predictibilitatea regimului fiscal etc. În perioada 2010-2023, România a coborât pe ultimul loc pe scara atractivității economiilor din Europa Centrală și Est.

'Rata de creștere a acestui indice, care, subliniez, măsoară declinul puterii de atracție ocupațională a economiei românești, a fost de circa 1600%, adică o descreștere medie anuală a atractivității cu 123%. Iată că puterea economiei scade, atractivitatea scade, crește numărul migranților pentru muncă și odată cu acestea survine declinul populației, îmbătrânirea accelerată și k explozivă a morbidității și deci a bolilor bătrâneții', arată cercetătorul.

Astfel, susține Bădescu, pe termen lung apare fenomenul depopulării și al dispariției satelor - 'satele care mor'.

'România se confruntă cu fenomenul amenințărilor suprapuse sau aliniate, cum le denumește echipa de cercetare a Institutului de Sociologie al Academiei Române în lucrarea 'Doljul social - spațiul rural și mic urban' pe tema declinului demografic, îmbătrânirii și migrației. La pierderea de populație prin efectul mortalității, al declinului fertilității/ natalității și al migrației se adaugă și un declin al stării de sănătate a populației, mai ales din mediul rural, corelativ cu o îmbătrânire accelerată (foarte puternică în ruralul doljean). Pe acest fond,fvs Consiliul județean Dolj a lansat inițiativa creării centrelor comunitare integrate diseminate în rural pentru a facilita accesul sătenilor la serviciile de sănătate și deopotrivă la alte servicii, cum ar fi, de pildă, cele sociale sau juridice', mai spune cercetătorul ICCV.

Ciprian Bădescu a înființat recent Global Development Center din Manchester, o inițiativă de susținere a studiilor asupra migranților sezonieri din Great Manchester.

'În Manchester este un număr destul de mare de români, cel mai mare după grupul polonez, ceea ce ridică două chestiuni urgente: problema specifică a migranților (chestiuni legate de integrare etc.) și chestiunea copiilor de români emigranți care se confruntă cu riscul uitării limbii române. La aceasta se adaugă și problema migranților sezonieri de care nu se ocupă nimeni de acasă. Pentru familiile acestora sunt binevenite inițiative ca cea din județul Dolj privind crearea centrelor comunitare integrate pentru copiii cu părinți plecați sau pentru persoanele îmbătrânite și singure, cu probleme de sănătate etc. Această inițiativă a fost extinsă și în alte județe pentru susținerea comunităților de rromi, de pildă, iar în Dolj această chestiune se adaugă celei a comunităților marginale definitorii pentru satele îmbătrânite, depopulate, unele deja la pragul dispariției (chestiunea gravă a satelor care mor)', mai spune Bădescu.

Crearea centrele comunitare integrate este și în atenția Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, care a anunțat, în februarie 2025, că dă startul proiectului ''Furnizarea de servicii integrate în comunitățile rurale'', cel mai mare proiect de incluziune socială finanțat cu bani europeni, care va sprijini peste 450.000 de persoane vulnerabile din mediul rural.

Proiectul vizează 2.000 de localități rurale și va asigura acces la servicii sociale, educație, sănătate și sprijin comunitar pentru peste 450.000 de persoane vulnerabile - copii, vârstnici, persoane cu dizabilități, familii aflate în dificultate. Proiectul ar presupune investiții de 815 milioane de euro pentru servicii sociale integrate, cabinete medicale mobile și centre de asistență comunitară, mese calde pentru copiii din familii vulnerabile; sprijin pentru obținerea actelor de identitate și reparații locuințe; 10.000 de specialiști din domeniul social, educațional și medical, formați pentru a îmbunătăți serviciile locale. AGERPRES/(AS - redactor: Maria Mitrică, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ada Vîlceanu)