Conferința de presă susținută de Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, la Palatul Cotroceni

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a susținut miercuri, 21 mai 2025, o conferință de presă la Palatul Cotroceni.

Vă prezentăm în continuare transcrierea conferinței de presă:

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan:

Bună ziua! Mai sunt câteva zile până când acest scurt mandat de Președinte interimar se va încheia, mâine împlinindu-se 100 de zile din data de 12 ianuarie, de când am avut onoarea să preiau această responsabilitate. Fiind deci o conferință de presă de final, aș trece în revistă câteva aspecte mai importante, urmând să vă stau la dispoziție pentru întrebări.

Acest mandat a fost preluat în condiții dificile, dacă vă aduceți aminte, cu o cotă scăzută de încredere în instituție. Veneam după anularea alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului trecut, într-un climat de tensiuni sociale, iar mandatul a fost derulat tot în condiții destul de dificile - o autoritate scăzută, așa cum știți, pe care o are un Președinte interimar, pentru că nu are milioanele de voturi în spate și durata de mandat; de asemenea, într-o perioadă de precampanie și campanie electorală, în care orice faci, lucrurile sunt interpretate într-o cheie electorală; în condiții de turbulențe în politica internațională, pe care le știți, de la războiul din Ucraina, de la dialogul inconstant între Statele Unite și Uniunea Europeană, tarife, alte abordări - și toată această situație ne-a pus în conjunctura de a ne adapta, în primul rând, în permanent, și, sigur, de a face tot ceea ce a fost posibil pentru a onora această responsabilitate.

Și două domenii au fost importante, care, sigur, reprezintă și principalele responsabilități ale Președintelui României, cele care țin de politica externă și de apărare. Aici, împreună cu colegii care sunt de față, am avut în vedere ancorarea acestor două domenii pe doi piloni.

Pilonul apartenenței noastre la Uniunea Europeană, care înseamnă pentru noi condiții pentru prosperitate, înseamnă valori, înseamnă fonduri europene, înseamnă dezvoltare.

Al doilea pilon a fost apartenența la NATO și relația cu Statele Unite la Americii, pentru că NATO este o entitate eficientă și respectată cât timp principala forță militară care asigură funcționarea NATO și capacitatea de reacție este prezentă și își menține toate angajamentele și, deci, consolidarea relațiilor cu Statele Unite și Parteneriatul Strategic au fost al doilea pilon important.

Toate întâlnirile care au avut loc, toate participările la Summituri, întâlniri bilaterale, primiri de ambasadori, poziționările noastre externe, au urmărit acești doi piloni. Am avut poziții clare, am avut poziții constante în toată această perioadă, atât în ceea ce privește războiul din Ucraina, unde am susținut o pace justă și respectarea dreptului internațional, lucru care este și în interesul țării noastre. În ceea ce privește Republica Moldova, am susținut în permanență parteneriatul cu această țară-soră pentru noi, și am făcut tot ceea ce a fost posibil pentru a întări relațiile de colaborare din toate punctele de vedere.

De asemenea, pozițiile României în cadrul Uniunii Europene, al Consiliului European, au fost predictibile, au fost convergente cu Guvernul României și, în felul acesta, cred că am contribuit în această scurtă perioadă la consolidarea unei imagini de stat și de țară pe care te poți baza, o țară predictibilă și o țară sigură.

În toată această perioadă, așa cum știți, au fost discuții foarte importante legate de domeniul apărării, care au însemnat consolidarea Flancului de Est al NATO, întărirea industriei naționale de apărare, integrarea acesteia în lanțurile valorice ale industriei militare europene și, sigur, accesarea fondurilor europene care ne sunt puse la dispoziție prin programele pentru apărare. Și a fost un capitol important, pe care l-am derulat împreună cu reprezentanții Ministerului Apărării, ai Ministerului Economiei și ai Guvernului.

O altă direcție importantă a fost cea legată de stabilitatea politică internă și de dialogul instituțional. Colaborarea cu Guvernul în această perioadă a fost o prioritate pentru că, în condiții de deficit bugetar mare, instabilitatea politică înseamnă complicații și mai mari.

Și, dacă am făcut ceva, cred că această stabilitate a contribuit la derularea unor procese normale și a fost o direcție importantă și se cuvine să mulțumesc Guvernului României, fostului premier Marcel Ciolacu, dar și tuturor miniștrilor pentru această colaborare pe care am avut-o, care a însemnat că, în materie de poziționări externe, pe componentele de energie, de competitivitate, am avut poziții elaborate și toate angajamentele pe care ni le-am luat au fost respectate și direcțiile au fost stabilite împreună cu Guvernul.

O componentă importantă, poate una dintre cele mai importante în această perioadă legată de dialogul instituțional și de stabilitate, a însemnat organizarea în bune condiții a alegerilor prezidențiale. Și vreau să mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în organizarea acestor alegeri, de la cei care au fost prezenți în secțiile de votare, de la reprezentanții Ministerului de Interne care au asigurat securitatea votului, siguranța urmelor și așa mai departe, protecția secțiilor de votare și a cetățenilor, până la celelalte instituții, Serviciul de Telecomunicații Specială, Biroul Electoral Central și așa mai departe, care au avut un rol important, și consider că am avut niște alegeri desfășurate în bune condiții, în condiții de dezbateri politice, în condiții de libertate, de normalitate, și românii și-au exprimat punctul de vedere, și prezența mare la vot pe care am avut-o și derularea fără incidente și fără observații din partea celor care au supravegheat aceste alegeri arată că a fost o organizare bună și deci, încă o dată, le mulțumesc tuturor celor care au fost implicați.

În această perioadă, pozițiile țării noastre au depins și de consultările cu ceilalți factori instituționali, cu partidele politice, cu europarlamentarii, cu oameni de decizie, cu mediul economic, în așa fel încât să existe un dialog instituțional, pe care l-am avut în această perioadă, și, de exemplu, poziționările pe politica externă, atunci când era nevoie și de votul Parlamentului, au fost făcute după consultarea partidelor politice.

Un alt domeniu important a fost cel de a lucra pentru a recâștiga încrederea nu doar în instituția prezidențială, dar și, în general, în autorități. Și partea de transparență în ceea ce privește cheltuielile instituției, partea de dialog și de comunicare cu dumneavoastră, cu presa, sau cu cetățenii, atunci când a fost nevoie, partea de deschidere a Palatului Cotroceni sunt elemente de bază care eu cred că au contribuit la câțiva pași necesari, dar nu suficienți, pentru a lucra la creșterea încrederii în instituții.

La finalul acestei perioade, se cuvine să aduc câteva mulțumiri. Așa cum am spus, se cuvine, în primul rând, să mulțumesc echipei de consilieri prezidențiali de la Palatul Cotroceni și colegilor din această instituție, pentru că toate aceste lucruri au fost făcute cu sprijinul lor, cu sfaturile lor, cu implicarea lor și le mulțumesc pentru toată această implicare. De asemenea, așa cum v-am spus, am colaborat bine cu toți ceilalți factori de decizie, cu toate autoritățile, cu Guvernul, și tuturor le mulțumesc pentru sprijinul pe care ni l-au acordat și pentru această colaborare.

Un mare mulțumesc cetățenilor României pentru că fiecare, acolo unde este și care își face datoria, duce această țară pe umerii lui, și pentru mine a fost o mare onoare să fiu în serviciul României la Cotroceni timp de 100 de zile.

Dacă ar fi să trag câteva concluzii după această perioadă, aș mai spune câteva lucruri. În primul rând, că, pentru a juca în plan extern la potențialul maxim al țării noastre, avem nevoie de consens pe temele importante.

Pe relația cu Statele Unite, pe relația cu Uniunea Europeană, aceste relații nu sunt antagonice, ci sunt complementare și sunt o simbioză. Cu cât lumea politică înțelege că putem avea un potențial maxim pe aceste teme importante, și nu numai pe aceste teme, dacă există un consens, cu atât vom putea fi mai bine poziționați și vom putea reprezenta pe cetățenii României mai bine și în anii următori.

Dacă vrem ca în plan intern să dăm randamente maxime, este nevoie de o colaborare între această instituție și Guvern, în primul rând. Pentru că, fără o colaborare, fără o poziționare pe problemele de politică externă, pe apărare, pe zona de justiție, pe economie, fără o consultare în așa fel încât pozițiile noastre să fie convergente în exterior, indiferent cine se duce să le reprezinte, din nou, nu putem livra maxim posibil pentru români în condițiile date.

A treia chestiune - performanța se face cu profesioniști. Atunci când ai profesioniști pe cât mai multe poziții, când sfaturile lor îți ghidează acțiunile, atunci capacitatea de a greși scade și deciziile pe care le iei sunt cât mai corecte posibil, și, încă o dată, mulțumesc echipei de profesioniști care m-au ajutat în această perioadă.

Dar asta e valabil peste tot, de la Guvern până la cea mai puțin importantă instituție, de la o primărie de reședință de județ până la cea mai mică primărie de comună. În ultimul rând, cred că încrederea se recâștigă prin respectul pentru cetățenii României.

Dar acest respect nu trebuie să-l facem doar verbalizat, ci trebuie să-l facem prin ceea ce realizăm în fiecare zi, prin comportamentul nostru, prin atitudinea noastră, prin modul în care ne exercităm o funcții, și cred că românii merită mai mult respect, și asta e o chestiune importantă pentru cei care suntem pe funcțiile publice, și trebuie să-i respectăm, indiferent de opțiunile lor politice, indiferent de criticile lor, și să încercăm, pentru că aceasta va fi o problemă importantă în perioada următoare, să reunim Româniile noastre.

Vă mulțumesc încă o dată și vă stau la dispoziție pentru orice fel de întrebări.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Domnule Președinte, finanțarea partidelor din impozitele și taxele oamenilor și ale firmelor din România a crescut de 26 de ori în 8 ani și a ajuns să coste aproape 380 de milioane de lei pe an. Suma se referă exclusiv la subvenția încasată de la bugetul de stat, fără a lua în seamă sumele primite ca rambursare după campaniile electorale, unde apar zeci de milioane de euro. Am citat dintr-o investigație a jurnalistului Cristian Andrei de la Snoop. O bună parte din acești bani merg către propagandă, mai ales pe televiziuni. Și dumneavoastră, și Președintele-ales Nicușor Dan vorbiți despre reducerea costurilor. Nu știm însă dacă vă doriți să deveniți premier, poate ne răspundeți și la această întrebare, dar tema rămâne. Așadar, veți reduce banii de la partide? Vă gândiți să cereți Parlamentului limitarea banilor cheltuiți ca publicitate electorală?

Președintele Ilie Bolojan: Consider că sumele care sunt alocate partidelor politice pot fi reduse în perioada următoare, dar mai ales reglementate în așa fel încât, după modelul fundațiilor germane, aceste sume să se ducă în principal pe partea de pregătire a membrilor acestor partide pentru a fi mai competitivi, mai profesioniști, pe partea de training-uri, pe partea de schimburi de experiență, pentru că, în felul acesta, această investiție care se face din banii publici se va întoarce prin serviciile pe care acești oameni le vor aduce țării noastre acolo unde sunt pe un post în favoarea cetățenilor. În ceea ce privește cealaltă întrebare, legată de poziția de premier, în perioada următoare, noul Președinte, domnul Nicușor Dan, căruia îi doresc mult succes în funcția pe care o va deține în următori ani, nu numai pentru el, dar în primul rând pentru România, va avea consultări cu partidele politice și, în urma acestor consultări, se va face o propunere. Probabil că va dura câteva zile și se va putea discuta serios de astfel de ipoteze. Până atunci, cred că tot ceea ce se discută sunt simple speculații.

Jurnalist: Mulțumesc! Permiteți-mi vă rog o întrebare de follow-up, pentru că, oricât de caraghios poate ar suna, cred că oamenii au nevoie să știe. Dumneavoastră, domnule Președinte, vă doriți să fiți premier?

Președintele Ilie Bolojan: Am mai explicat această chestiune. Pentru a fi un premier eficient, ai nevoie de o majoritate parlamentară, ai nevoie de autoritate, ai nevoie de parteneri. Nu e vorba dacă cineva își dorește sau nu, ci e vorba de a respecta niște condiții minimale pentru a putea fi performant. Și niciun premier, indiferent cine va fi el, nu va putea fi performant dacă nu are cei mai buni miniștri și echipe de profesioniști în jurul fiecărui ministru.

Jurnalist: Ați menționat la finalul intervenției dumneavoastră faptul că este nevoie de consens la nivel politic și la nivel instituțional, de colaborare. Când ați menționat cuvântul consens, n-am putut să nu mă gândesc la faptul că anul acesta se împlinesc 30 de ani de la consensul de la Snagov, care a pus România pe o traiectorie europeană și euroatlantică. Românii au arătat la vot că susțin acest lucru odată cu alegerile din 18 mai. În completarea întrebării colegului, ce sunteți pregătit dumneavoastră să faceți începând de săptămâna viitoare, după ce veți pleca de la Palatul Cotroceni, pentru a făuri mai departe acest consens în slujba României Europene.

Președintele Ilie Bolojan: Am declarat zilele trecute că, împreună cu colegii care sunt în conducerea PNL, cred că avem obligația, față de stabilitatea țării noastre, să participăm la discuții cât mai serioase, cât mai rapide, pentru a susține formarea unui nou Guvern, care să acționeze cu cea mai mare urgență pentru accesarea fondului europene, pentru evitarea degradării ratingului, pentru reducerea deficitelor bugetare, pentru un stat mai eficient și pentru crearea condițiilor pentru dezvoltare. Asta voi încerca să fac în perioada următoare.

Jurnalist: Și dacă se poate o foarte scurtă întrebare: în aceste 100 de zile, care evaluați că este cea mai puternică amenințare la adresarea României? Care este aceasta și ce este de făcut în continuare?

Președintele Ilie Bolojan: N-aș putea să fac o clasificare, dar e cert că instabilitatea economică și criza bugetară sunt o posibilă amenințare, tot ce înseamnă turbulențele internaționale de la războiul din Ucraina și consecințele lui și la instabilitatea economică înseamnă amenințări, înseamnă complicații care pot să apară pentru țara noastră, dar cei care au poziții de răspundere au responsabilitatea să ia măsuri pentru a face față acestor amenințări, și asta trebuie să facem în perioada următoare.

Jurnalist: În primul rând, mulțumim tare mult pentru colaborarea bună din aceste trei luni. Atunci când ați preluat mandatul de Președinte interimar, v-am întrebat ce ați trebuit să facă România cu privire la dezinformare, mai ales dezinformarea din online. Spuneați atunci că nu e o măsură ca România să interzică accesul oamenilor la TikTok. Ce ați reușit să faceți schimbat? Practic, ce progrese s-au făcut în aceste trei luni pentru a combate dezinformarea? În continuare, sunt oameni care se informează din surse total greșite și de aceea opiniile și convingerile lor sunt altele decât cele adevărate, corelate cu adevărul.

Președintele Ilie Bolojan: Dezinformarea este o realitate și nu se va putea rezolva integral sau de pe zi pe alta. Aici sunt măsuri care țin de colaborarea cu platformele respective, care s-au îmbunătățit de anul trecut până anul acesta, de colaborarea și de reacția rapidă a instituțiilor care au competențe în această zonă, pentru ca știri care n-au niciun fel de legătură cu realitatea, dezinformări, știri catastrofale, deci care n-au nicio legătură, fake-uri, să poată fi dezangajate imediat, pentru că altfel au efecte. Acestea sunt anumite tipuri de măsuri, o comunicare cât mai bună cu oamenii, o comunicare cât mai clară, dar, în ultimul rând, sunt măsuri de fond care probabil își vor arăta efectele în timp, de la creșterea educației utilizării acestor mijloace, de a înțelege ce înseamnă manipularea, dezinformarea, și, în situații limită, aceste aspecte pot cauza prejudicii foarte mari, mai ales într-o țară cu o încredere scăzută în instituții și în oameni cum este România. Iar a lucra pentru a recâștiga încrederea în instituții și în societate este o miză majoră pentru cei care suntem pe funcții de răspundere, pentru că și asta contribuie la diminuarea efectelor dezinformărilor în mediul online.

Jurnalist: Și ultima mea întrebare. În ultimele luni, pare că România s-a împărțit în două părți, două tabere, dacă doriți, iar tensiunile dintre cele două tabere s-au manifestat foarte mult, apropo de online. Cum l-ați sfătui pe Nicușor Dan, noul Președinte a României, să facă? Cum ar trebui să managerieze această problemă și cum să aducă din nou românii împreună?

Președintele Ilie Bolojan: Am spus, ca experiență de final, că recâștigarea încrederii se face cu respectul față de oameni, cu onestitate, cu bun simț și cu respectarea punctelor de vedere divergente, și, așa cum a dovedit în activitatea de până acum, domnul Nicușor Dan are această capacitate și am încredere că va lucra în continuare pentru a aduna Româniile, pentru a reduce dezbinarea și gura și pentru a crește încrederea în societate.

Jurnalist: Ați încercat să aflați în ultimele zile dacă recentele întâlniri ale lui George Simion în străinătate au componente care ar putea să aibă legătură cu securitatea națională, pun în pericol securitatea națională în vreun fel?

Președintele Ilie Bolojan: M-am concentrat pe buna desfășurare a alegerilor prezidențiale și pe funcționarea instituțiilor. Pe reprezentarea țării noastre, am fost la Tirana la sfârșitul săptămânii trecute și nu există astfel de preocupări legate de cei care candidează la funcția de Președinte a României, de a-i urmări cu cine se întâlnesc și ceea ce fac.

Jurnalist: Reformulez, îmi cer scuze, ați primit de la serviciile de informații vreun raport în legătură cu asta, fără să cereți?

Președintele Ilie Bolojan: Nu.

Jurnalist: În cazul în care veți fi numit Prim-ministru, credeți că ar fi indicat ca viitorul Guvern să încheie un acord cu FMI ținând cont de situația economică actuală? Deja a fost lansată această idee în spațiul public de fostul Președinte Traian Băsescu.

Președintele Ilie Bolojan: Vă dau un răspuns nu în ipoteza în care aș fi numit. Cred că pentru țara noastră este bine să evităm o astfel de situație, pentru că asta ar însemna că am ajuns cu spatele la zid. E bine ca cei care dețin funcții de răspundere să lucreze în așa fel încât să nu ajungem cu spatele la zid, pentru că asta înseamnă costuri mai mari, dificultăți mai mari, și cred că avem această capacitate, oamenii raționali, să vedem ceea ce se întâmplă și să luăm măsurile la timp.

Jurnalist: Tot fostul Președinte Traian Băsescu spunea că, în general, Președinții României și Guvernul României se feresc de aceste decizii, pentru că noi în general nu respectăm înțelegerile internaționale.

Președintele Ilie Bolojan: E punctul dânsului de vedere. Eu cred că, atunci când ești pe funcție publică, nu faci ceea ce dă bine, ci faci ceea ce trebuie. Dar e adevărat că, în același timp, nimeni în perioade preelectorale nu are apetența în nicio țară să ia măsuri de corecții bugetare. Dacă nu recunoaștem aceste lucruri, înseamnă că suntem ipocriți. Dar asta nu înseamnă că nu trebuia să le luăm la timp, anii trecuți, pe exemplu.

Jurnalist: Domnule Președinte, deja se conturează opinii divergente. În urmă cu câteva săptămâni, dumneavoastră spuneați că ar putea fi necesare noi taxe încă de anul acesta. Președintele-ales a semnat și a spus că nu va fi majorat TVA. Cum influențează aceste opinii divergente negocierile pe care le purtați? Vă împiedică acest lucru să acceptați funcția de Premier?

Președintele Ilie Bolojan: Nu sunt opinii divergente. Dacă veți relua declarațiile pe care le-am făcut, ați vedea că există niște condiționări. Și am spus, și în general am o memorie bună: trebuie să ne reducem cheltuielile ineficiente pentru a nu mai risipi banii. Aceasta este o măsură pe care trebuie să o facem. E nevoie să ne încasăm taxele actuale la nivelul la care sunt, la potențialul maxim. Avem, de exemplu, sume importante din TVA pe care nu le încasăm. Și dacă aceste lucruri nu se fac sau nu dau rezultate, indiferent cine va fi în guvernare, va fi pus în situația să crească taxele și impostele. Asta am spus. Și cred că aceasta este chestiune valabilă, indiferent ce Guvern va veni și cine va fi premier. Mai mult decât atât, e posibil ca noul Guvern, indiferent cine îl va compune, să fie pus în situația, din cauza deficitelor bugetare mari, să nu acționeze în această ordine cronologică, pentru că, în general, reducerea de cheltuieli înseamnă timp, creșterea încasărilor la buget printr-o activitate mai bună a ANAF, de exemplu, nu se face de pe o zi pe alta și s-ar putea ca ordinea de măsuri să fie diferită. Sper să nu ajungem în situația asta.

Jurnalist: Domnule Președinte, pe 4 iunie România trebuie să prezinte aceste măsuri. Se vorbește nu doar despre creșterea TVA, dar și despre creșterea impozitării pe venituri. Nu credeți că ar trebui anunțate aceste măsuri din timp? Ca românii să poate să-și facă un plan de economisire, firmele poate să se gândească la modul în care își folosesc banii. Nu sunt măsuri atât de importante încât ar trebui anunțate din timp?

Președintele Ilie Bolojan: Consider că atât Ministerul de Finanțe, cât și Ministerul Proiectelor Europene e bine să facă informări transparente și corecte cu privire la stadiul problemelor pe care România le are în raport cu accesarea fondurilor europene, în raport cu angajamentele privind scăderea deficitului, în așa fel încât să existe niște date publice cât se poate declare cu privire la aceste probleme. Și da, aveți dreptate, atunci când se iau măsuri care nu sunt dezbătute, care se iau de pe o zi pe alta, când ești cu spatele la zid, așa cum am precizat și mai înainte, riscul ca efectele lor să fie într-adevăr de natură a afecta afacerile, de a da peste cap planurile de investiții, de a crea tensiuni suplimentare în piață, este destul de mare pentru că nu permite nicio perspectivă diferită în așa fel încât să iei cea mai bună decizie dintre cele proaste pe care trebuie să le iei, și, în același timp, să pregătească companiile și oamenii, să știe, să aibă un orizont de așteptare vizavi de ce se va întâmpla.

Jurnalist: Ultima întrebare, dacă-mi permiteți. Dumneavoastră ați accepta să conduceți un Guvern care este susținut în Parlament de PSD? Asta presupune și riscul ca PSD să se opună unor măsuri neprietenoase sau chiar să îl răstoarne atunci când consideră necesar.

Președintele Ilie Bolojan: Consider că, indiferent cine este Prim-ministru, dacă există o majoritate parlamentară stabilă și nu un Guvern minoritar, acest lucru este un avantaj pentru capacitatea de reformă, este un avantaj pentru țara noastră din punct de vedere al percepției de guvern stabil care înseamnă poate dobânzi mai mici la creditele pe care le luăm și în general încredere suplimentară pe care cei care investesc în România o au în țara noastră, pentru că văd un Guvern care se bazează pe o majoritate stabilă, pe un plan clar, pe niște măsuri asumate, cu termene, cu responsabilități și deci asta ar fi o situație mai bună.

Jurnalist: În această situație complicată din punct de vedere politic, ați fi dispus totuși să acceptați un guvern minoritar și, dacă da, în ce scenarii?

Președintele Ilie Bolojan: În condițiile în care, cu aritmetica noastră parlamentară complicată, nu se va găsi în perioada următoare cea mai bună soluție care înseamnă o majoritate stabilă, indiferent cine va fi în guvernare va trebui să funcționeze după un guvern minoritar. Nu există altă posibilitate. Cea mai proastă situație este să lungim actuala stare de lucruri, în care Guvernul interimar nu poate emite ordonanțe, nu poate să-și asume proiecte de legi și are doar o responsabilitate limitată. Cu cât se face mai repede un Guvern, cu atât este mai bine pentru dialogul cu reprezentanții Comisiei Europene, cu partenerii noștri în general, inclusiv partenerii din țară, pentru a lua măsuri pentru a urgenta accesarea fondurilor europene, dar, în ultimul rând, cu băncile și cu investitorii din România.

Jurnalist: Care este evaluarea dumneavoastră privind situația economică actuală a țării? Cât de rău este?

Președintele Ilie Bolojan: Suntem într-o situație în care avem, trebuie să recunoaștem, o criză bugetară și, cu cât luăm măsuri mai repede pentru a rezolva această criză bugetară, cu atât evităm o posibilă criză economică cu efecte sociale costisitoare pentru oameni.

Jurnalist: Și prin urmare, mai este timp, așa cum spuneați dumneavoastră, să respectăm pașii aceia de reducere a cheltuielilor întâi, și abia apoi taxe și impozite mărite?

Președintele Ilie Bolojan: Mai este timp, dar timpul nu are răbdare cu noi.

Jurnalist: Apropo de investiții, vine o veste de la Sinteza Oradea, cu americanii de la Lockheed Martin care închid acea investiție de 50 de milioane de euro, 40% din sumă venind din PNRR. Voi ați participat la aceste întâlniri, discuții, la început. Cum vedeți această decizie? De ce, pe fondul cărei întâmplări vine această decizie?

Președintele Ilie Bolojan: Nu am datele legate de această decizie, din câte rețin, în cursul anului trecut, când s-a făcut această înțelegere, s-a făcut pe baza unei colaborări între o companie din Oradea și o companie americană. Nu am datele respective și nu vă pot face alte comentarii legate de cauzele, de motivele pentru care ar fi un astfel de anunț. Din punctul meu de vedere, cu cât aranjamentele care se fac investiționale sunt puse în practică, cu atât este mai bine pentru economia țării noastre sau pentru zona în care se fac aceste aranjamente și investiții.

Jurnalist: Să vină această decizie pe fondul refuzului de intrare în programul Visa Waiver și al tensiunilor cu Statele Unite din ultima perioadă, despre care s-a tot vorbit în spațiul public?

Președintele Ilie Bolojan: Fără să cunosc datele, așa cum v-am precizat, nu cred că o astfel de decizie, dacă este așa cum ați spus, are o legătură cu aceste aspecte.

Jurnalist: Ați declarat recent într-un interviu la Euronews, citez, schimbarea țării nu o face un Președinte salvator, un premier salvator, și că, în general, Guvernele creează condiții pentru ca oamenii dintr-o țară să facă performanță și să fie actorii schimbării. Am încheiat citatul. Așa că vă invit să ne spuneți acum, la final de mandat, interimar, care e imaginea care v-a rămas cel mai mult în minte din lunile acestea de interimat la Cotroceni, un om, un gest, un moment, care v-a dat încredere că schimbarea aia vine chiar de jos și e posibilă mai ales prin oameni, nu prin funcții?

Președintele Ilie Bolojan: Ieri am făcut o vizită de final la Brigada de Gardă 'Mihai Viteazul' și am avut ocazia să cunosc o doamnă care n-a putut avea copii, a înfiat două gemene, și peste un an a avut șansa să nască un băiețel. Și am zis că o faptă bună îți aduce recompense și mi-a făcut o impresie deosebită ieri această discuție cu o doamnă ofițer a Armatei României.

Jurnalist: Și dacă îmi permiteți încă o întrebare, care ar fi cea mai importantă lecție din acest mandat interimar pe care o luați cu dumneavoastră și pe care i-o veți semnala și Președintelui-ales Nicușor Dan atunci când va veni aici, la Palatul Cotroceni?

Președintele Ilie Bolojan: Oamenii trebuie respectați. Mai ales oamenii care își fac datoria pe salarii mult mai mici decât ale noastre, în condiții mult mai puțin avantajoase, și care, acolo unde sunt, contribuie ca noi, cei care suntem pe funcții publice, să avem condiții bune pentru a da maximum posibil pentru țara noastră. Și uneori nu facem acest lucru.

Jurnalist: Odată cu instalarea domnului Nicușor Dan la Cotroceni, va rămâne liber postul de la Primăria Generală și va începe o cursă și pentru acea funcție. Știm că în trecut membrii Coaliției au mai încercat să ducă o campanie electorală cu candidați diferiți, ceea ce a stârnit foarte multe tensiuni și a dus chiar și la ruperea Coaliției, dacă ne amintim bine. Acum, dacă veți avea o Coaliție de guvernare din care veți face parte, voiam să vă întreb dacă veți încerca să găsiți un candidat comun cu care să mergeți la Primăria Capitalei și dacă Partidul Național Liberal ar fi dispus, spre exemplu, să renunțe la a avea un candidat propriu.

Președintele Ilie Bolojan: Cred că în perioada imediat următoare, așa cum am spus, o urgență este formarea Guvernului și luarea măsurilor care să stabilizeze bugetar și economic țara noastră. Iar acest aspect legat de data la care vor fi organizate alegerile la Primăria Generală a Capitalei, cine vor fi candidații și strategiile partidelor politice, urmează probabil să fie discutate la vremea potrivită.

Jurnalist: Și dacă mai permiteți o întrebare, cum vedeți faptul că, spre exemplu, Președintele american nu a venit până acum cu nicio reacție la victoria lui domnului Nicușor Dan?

Președintele Ilie Bolojan: Aici sunt poziționările pe care oamenii de decizie din Statele Unite le iau. Există o poziționare a statului care salută alegerile din România și eu sunt convins că domnul Președinte Nicușor Dan va lucra în perioada următoare la consolidarea relațiilor noastre cu Statele Unite ale Americii.

Jurnalist: Domnule Președinte, candidatul AUR la prezidențiale a contestat rezultatul alegerilor la CCR. Vreau să vă întreb dacă dumneavoastră ați primit ceva informări de la instituțiile statului dacă au existat probleme cu privirea la alegerile prezidențiale.

Președintele Ilie Bolojan: Și dumneavoastră, și eu, ca cetățeni, am urmărit modul în care s-au derulat alegerile prezidențiale. Am constatat că nu au fost incidente majore, că procesul electoral s-a desfășurat în bună regulă și am constatat că, timp de două zile, nu au fost semnale publice că ar fi ceva probleme. Elementele care i-au făcut pe cei care depun contestații să facă acest lucru nu știu de ce țin, dar, așa cum am precizat în intervenția anterioară, consider că alegerile noastre au fost bine organizate și au reflectat într-adevăr voința cetățenilor noștri, prezenți în număr foarte mare la acest scrutin.

Jurnalist: Voiam să vă mai întreb ce sfaturi îi dați Președintelui-ales Nicușor Dan în ceea ce privește atribuțiile acestea prezidențiale?

Președintele Ilie Bolojan: V-am spus în concluzii ce cred eu că sunt niște aspecte pe care, dacă le ai în vedere, cu siguranță vei da maximum posibil pentru țara noastră în condițiile date. Dar dânsul, ca fiecare ocupant al unei funcții, are prioritățile, are principiile pe care dorește să le urmărească și mai mult decât atât nu cred că este cazul să spun.

Jurnalist: Mai întâi o clarificare. Avem această situație discutată ieri în PSD, și anume ca partidul să treacă în opoziție, și știm că fără PSD nu se poate face o majoritate parlamentară. Deci, în situația în care Nicușor Dan, viitorul Președinte, vă desemnează Premier, PSD vă votează, trece Guvernul condus de dumneavoastră și apoi intră în opoziție. Ce faceți în această situație concretă? Acceptați guvernarea sau nu?

Președintele Ilie Bolojan: Nu dau sfaturi niciunui partid. Fiecare partid își ia deciziile în forurile interne, dar am spus consider că, pentru situația dificilă bugetară în care se găsește țara noastră, pentru situația, să spunem, tensionată pe care am avut-o luni de zile din punct de vedere social, este bine să avem un guvern cu o majoritate stabilă, pentru că asta înseamnă niște avantaje pentru țara noastră, cu siguranță. Dacă acest Guvern nu se va putea forma, nu este ușor să ai patru partide într-o majoritate, să facă un program comun, atunci, cu siguranță, țara noastră va avea sau alte majorități, dar nu le întrevăd, sau un guvern minoritar. Sper să nu ajungem în această ultimă situație, dar e posibil să fie și acest aspect al negocierilor politice.

Jurnalist: Deci nu excludeți varianta de a conduce un guvern minoritar?

Președintele Ilie Bolojan: Nu asta am spus, dacă ați înțeles.

Jurnalist: Eu asta am înțeles.

Președintele Ilie Bolojan: Am spus că sunt situații care sunt cât se poate de corecte ca și ipoteze de lucru, dar nu am spus așa ceva, vă rog să nu înțelegeți asta.

Jurnalist: Bun, și încă o întrebare. Zilele acestea au plecat mai mulți parlamentari din partidul POT condus de doamna Gavrilă. Unul dintre ei a intrat deja oficial în PNL, restul spun pe surse că tot înspre PNL se îndreaptă. Dumneavoastră vă terminați aici mandatul la Cotroceni, vă întoarceți în fruntea Partidului Național Liberal. Girați traseismul politic ca lider de partid, ca lider al PNL și posibil viitor Prim-ministru?

Președintele Ilie Bolojan: Eu sunt de peste 30 de ani membru într-un partid politic, deci e clară care este atitudinea mea. Dar, dacă ne aducem aminte, în Parlamentul României fenomenul migrației politice este o constantă de multe cicluri electorale. Eu personal nu îl încurajez, dar trebuie văzut care sunt motivele pentru care acei parlamentari pleacă din partidul pe care l-au susținut, sau pe care i-a pus pe liste, pot fi diferite motive dintr-un județ sau în altul. Și aici ai două posibilități, știți: dacă ești consecvent, girezi toate conducerile partidului, care fac tot felul de prostii, și ne întrebați de ce îi girăm pe cei care sunt la conducere; dacă te duci atunci când se iau astfel de decizii care sunt incompatibile cu poziția ta sau atitudini, devii traseist. Aici trebuie văzut fiecare caz în parte, dar mișcările politice sunt o realitate în Parlamentul României. Poate că o decizie de genul celor care se aplică consiliilor locale, dacă pleci de la partid, îți pierzi mandatul, cu siguranță ar limita la maximum aceste fenomene. Dar asta probabil pentru mandatele următoare.

Jurnalist: A existat o decizie a Curții Constituționale care a spus că parlamentarii nu pot fi opriți din a pleca dintr-un partid în altul, dar, dacă se schimbă majoritatea la CCR, e posibil o nouă realitate.


Jurnalist: Domnule Președinte, liderul AUR, George Simion, spunea ieri seară în monologul adresat susținătorilor săi că, în seara zilei de 18 mai, a recunoscut victoria lui Nicușor Dan pentru a evita o vărsare de sânge. Au fost niște afirmații care au stârnit îngrijorare în spațiul public și valuri de comentarii. Sunteți cel mai bine informat om din statul român. Aș vrea să vă întreb dacă v-au parvenit informații de la instituțiile de drept cum că în România se pregăteau vărsări de sânge, violențe, mă rog, în cazul în care George Simion nu recunoștea rezultatul. Și aș vrea să vă întreb dacă sunteți de părere că George Simion, în cazul în care are astfel de informații, ar trebui să le furnizeze organelor de drept.

Președintele Ilie Bolojan: Nu mi-au parvenit astfel de informații, dar, dacă ar fi să fac un comentariu legat de întrebarea dumneavoastră, cred că a fost o decizie neinspirată a conducerii Camerei Deputaților să permită unui partid politic să-și facă conferințele de presă post-alegeri din Palatul Parlamentului. Cred că fiecare partid politic are propriile sedii de campanie, poate avea sedii închiriate, și cred că ar fi o măsură bună să stabilim că nu se mai țin conferințe post-alegeri din Palatul Parlamentului, sau din Palatul Victoria, sau din alte instituții publice. Acesta e un simplu comentariu. În rest, luați-le, cred eu, ca niște declarații de tip politic post-alegeri într-o cheie politică, probabil, internă de partid. E doar o părere personală. Nu am alte date.

Jurnalist: Aș vrea să vă mai întreb. Ideologul Kremlinului, Aleksandr Dugin, a reacționat după înfrângerea lui George Simion și a afirmat că Președintele Franței, Emmanuel Macron, a intervenit deschis în alegerile din România și nimeni nu va comenta acest lucru. Acuzația a fost, de altfel, preluată ulterior de George Simion. Același Dugin a pledat pentru o revoluție totală, fără de care europenii nu au nicio șansă să-și recâștige voința politică reală. Aș vrea să vă întreb, domnule Președinte, suntem de ani de zile în război hibrid, nu mai este un secret pentru nimeni. Suntem la o escaladare acestui război hibrid. Ne putem aștepta să vedem mai mult haos, mai multe încercări de a crea haos în societatea românească? Și dacă, da, instituțiile de resort, serviciile, sunt pregătite să facă față, să demonteze propaganda rusă?

Președintele Ilie Bolojan: Cred că va trebui să ne obișnuim cu această realitate, dar, în același timp, așa cum v-am spus, în afară de ceea ce fac toate instituțiile care au competențe în acest domeniu, noi putem face cel mai mult pentru a avea o societate în care oamenii au încredere mult mai mare în instituții și atunci efectele unor astfel de atacuri hibride sunt foarte reduse.

Jurnalist: Spuneați mai devreme că ar trebui să fie evitat un astfel de acord cu Fondul Monetar Internațional, însă, în momentul de față, specialiștii economici spun că deficitul bugetar al României va trece de ținta care a fost asumată tot de către Guvernul României. Astfel, credeți că ar putea fi evitată o creștere de taxe și impozite anul acesta?

Președintele Ilie Bolojan: Am răspuns. Dacă măsurile, să spunem, de corecție bugetară s-ar fi luat în cursul anului trecut, sau nu ar fi fost generate indexări peste capacitatea de suport a României, nu s-ar fi pus problema unei posibile creștere de taxe. Îmi e greu să vă dau un răspuns că sigur nu se va întâmpla asta, cu cât se întârzie adoptarea acestor măsuri, cu atât riscul de corecții bugetare, care să însemne inclusiv creșteri de taxe și impozite, este mare.

Jurnalist: Și mai am o întrebare legată de un alt subiect. Consilierul Prezidențial Ana Birchall spunea că a avut un mandat din partea dumneavoastră pentru a merge în Statele Unite și pentru a discuta cu oficiali de acolo. Dacă ne puteți spune care a fost, de fapt, mandatul și ce rezultate vedem?

Președintele Ilie Bolojan: Fiecare Consilier Prezidențial și-a desfășurat activitatea în această perioadă în conformitate cu fișa postului și-a făcut ceea ce trebuie pentru Instituția Prezidențială și pentru România.

Jurnalist: Ați spus mai devreme că nu ne mai permitem, nu mai avem foarte mult timp în ceea ce privește formarea noului Guvern. Vreau să vă întreb cam despre ce orizont de timp vorbim. Cât de mult ne putem permite să prelungim aceste discuții pentru formarea unui Guvern? Și aș vrea să vă mai întreb, având în vedere despre criza bugetară, partidele care până acum au făcut parte din coaliția de guvernare vor reveni probabil într-o formulă sau alta la Guvern. Am văzut că nu a existat neapărat o deschidere și o dorință pentru a lua aceste reforme, așa cum spuneați și dumneavoastră. Ce garanții puteți să aveți că s-a schimbat ceva și că vom vedea aceste măsuri dificile, o asumare a acestor măsuri dificile din partea partidelor pro-europene?

Președintele Ilie Bolojan: Când se formează coaliții de guvernare pot fi două abordări. Cele din România în care coaliția se face relativ repede, fără niște programe detaliate, fără termene și fără responsabili, doar asta îți permite să faci guvernul rapid, cu riscurile de rigoare că apoi vor apărea abordări diferite și discuții în coaliție, mergând până la ruperea Coaliției. Am mai văzut aceste aspecte. Al doilea aspect este modelul german, unde coalițiile se formează destul de greu, după negocieri elaborate, în care se discută programe în detaliu, durează mai multe săptămâni chiar, dar atunci ai un program clar, cu termene cât se poate de clare, riscurile de interpretări scad și, teoretic, trăinicia Coaliției a fi mai mare. Probabil că trebuie să găsim o formulă la mijlocul acestor realități, dar cu cât se face mai repede, din cauza presiunii pe care o avem, din punct de vedere al adoptării unor măsuri, al negocierii cu Comisia Europeană, cu creditorii, cu agențiile de rating, cu atât cred că este mai bine.

Jurnalist: V-ați dat și un termen Comisia Europeană și agențiile de rating? Cam cât timp sunt dispuse să aștepte?

Președintele Ilie Bolojan: Nu există în momentul de față, să spunem, niște termene noi, dar, în paralel cu formarea Guvernului, se poartă discuții cu Comisia Europeană pentru a clarifica și aceste aspecte, în ideea de a exista un termen nou, care să-i permită noului Guvern să ia măsurile necesare. Care sunt garanțiile legate de faptul că Guvernul va lua aceste măsuri? Oameni noi, programe clare, termene asumate și zidul care nu este foarte departe de noi.

Jurnalist: Și dacă îmi permiteți o întrebare legat de politica externă, voiam să vă întreb cum ați definit dumneavoastră în acest moment relațiile dintre Statele Unite și România și dacă între timp ați primit ceva informări legate de posibilitatea reducerii numărului de trupe al Statelor Unite în România și în regiune.

Președintele Ilie Bolojan: Indiferent de culoarea politică a unei administrații de la Washington sau de la București, cred că administrația de la București are datoria să facă tot ceea ce ține de ea și să lucreze pentru a consolida aceste relații.

Jurnalist: După terminarea mandatului, vă veți întoarce la Partidul Național Liberal? Veți propune în cadrul noii Coaliții de guvernare reducerea numărului de parlamentari la 300?

Președintele Ilie Bolojan: Cred că toate măsurile care sunt luate pentru a recâștiga încrederea oamenilor și pentru a face statul mai eficient din toate punctele de vedere sunt un câștig. Aceste aspecte trebuie însă validate de o Coaliție. Și nu ar fi fair play, cred eu, pentru discuțiile care vor avea loc în perioada următoare, să vină fiecare partid și să anunțe niște linii roșii sau niște proiecte care pot genera blocarea progresului negocierii. Din punctul meu de vedere, cred că trebuie să ne concentrăm pe problemele stringente, indiferent ce Guvern va fi, care înseamnă absorbția de fonduri europene, care înseamnă reducerea deficitului bugetar prin reducerea cheltuielilor, prin creșterea încasărilor, o reformă a statului care să-l facă mai eficient, o descentralizare și crearea de condiții pentru dezvoltare economică. Aceste chestiuni nu sunt aspecte ideologice, nu sunt aspecte care țin de, să spunem, prioritățile stricte al unui partid, sunt lucruri de care are nevoie neapărat țara noastră și sunt niște acumulări negative de mulți ani pe care nu le putem nega și pe care avem responsabilitatea să le îndreptăm.

Jurnalist: Și dacă îmi permiteți o întrebare pe un alt subiect, presa din Olanda scrie astăzi că furtul tezaurului dacic ar fi fost comandat chiar de lumea interlopă din România. Aveți vreo informații în acest sens, pe acest caz?

Președintele Ilie Bolojan: Nu am alte informații în afară de această știre, pe care, într-adevăr, am văzut-o și eu. Dar probabil că polițiștii olandezii, dacă au aceste date, vor veni cu elemente suplimentare, dacă va fi cazul.

Jurnalist: Ați mulțumit oamenilor pentru aceste 100 de zile. Mulțumesc și eu în numele celor care sunt în acord cu mine pentru prezența dumneavoastră în perioada asta așa de dificilă, în cele 100 de zile. Aș vrea să vă întreb tot despre relația cu Statele Unite ale Americii. Recent, profesorul Ioan Stanomir a declarat la Universitatea Ovidius din Constanța că nu mai există o Europă la singular, ci că există state ale Uniunii Europene cu interese divergente, geostrategie și, de asemenea, economic, vorbind fiecare stat cu interesul lui. Vedem deja că Statele Unite are discuții și relații bilaterale cu statele europene și nu cu Europa ca entitate. Cum ați perceput această relație în cele 100 de zile și ce fel de ștafetă îi predați lui Nicușor Dan?

Președintele Ilie Bolojan: Îi voi preda, și am început deja să-i predau, toate datele de politică externă și de apărare, nu doar în legătură cu Statele Unite, ci toate poziționările noastre, toate subiectele care sunt mai sensibile, stadiul unor proiecte în așa fel încât să existe o continuitate și toate lucrurile care trebuie să continue să meargă mai departe. În ceea ce privește aceste aspecte pe care le-ați ridicat, sunt domenii în care relațiile directe, într-adevăr, sunt o prioritate, dar cel puțin pe componenta de apărare, care înseamnă NATO, și, de asemenea, pe componentele tarifare, care înseamnă Uniunea Europeană, Statele Unite, aici pozițiile României sunt cele de tip european, în sensul în care am acceptat să ne suplimentăm cheltuielile pentru apărare, ritmul în care aceste cheltuieli vor crește în perioada următoare, modalitatea în care se vor face lucrurile, cum vor fi mai interoperabile armatele din țările europene, cum ne vom asuma o responsabilitate mai mare pe Flancul de Est, împreună cu Statele Unite, urmează să fie una din provocările pe care noul Președinte le va avea de gestionat, pentru că în luna iunie vor fi cele două Summituri, atât al miniștrilor apărării, cel pregătitor, dar și Summitul de la Haga, în care, cu siguranță, se vor lua decizii importante în acest domeniu.

Jurnalist: Domnule Președinte, ați văzut că simpatizanții, sau poate chiar membrii AUR, și-au tăiat pașapoartele pe Facebook, pe rețelele de socializare. Se va ignora acest lucru sau vor fi luate măsuri?

Președintele Ilie Bolojan: Nu cred că e recomandat să îți tai pașaportul, că trebuie să ți-l refaci, dar cred că este recomandat ca cel care câștigă alegerile să fie conștient că există mulți oameni care nu l-au votat, care trebuie respectați, trebuie văzut care sunt motivele pentru care acești oameni au votat într-un fel sau altul și, ca oameni responsabili, trebuie să vedem, așa cum am spus, cum putem apropia cele două Românii, cum putem scădea tensiunea din societate, cum putem reda încrederea și asta trebuie să o facem fiecare acolo unde suntem, indiferent că sunt alegeri locale într-o localitate mai mică sau mai mare sau sunt alegeri prezidențiale în România. Acest lucru este valabil peste tot, și atunci când ești pe o funcție publică nu joci doar pentru electoratul tău sau pentru cel pe care te-a votat, joci pentru toată comunitatea.

Jurnalist: O ultimă întrebare, dacă au existat întâlniri punctuale între reprezentanți FMI și Ministerul Finanțelor pentru eventuale acorduri.

Președintele Ilie Bolojan: Vă rog să-l întrebați pe domnul ministru de Finanțe.

Jurnalist: Spuneați mai devreme, de fapt în discursul pe care l-ați susținut, despre buna înțelegere sau buna cooperare cu Executivul României. Aș vrea să vă întreb cum ați văzut dumneavoastră demisia domnului Ciolacu înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale, în contextul în care știm că această Coaliție s-a creat tocmai pentru stabilitate și, de asemenea, din informațiile noastre, înainte de a-și depune mandatul, Marcel Ciolacu înțelegem că a avut o discuție cu dumneavoastră. Ce ați discutat atunci?

Președintele Ilie Bolojan: Am fost informat de dânsul cu privire la această decizie de a demisiona. A fost decizia dânsului personală, dar, din respect pentru o conversație privată, cred că mai mult de atât nu vă pot spune. În orice caz, instituții multe cu interimate nu sunt, în general, un lucru bun.

Jurnalist: De asemenea, pentru că m-aș întoarce puțin la discursul pe care l-a avut George Simion ieri. A fost un discurs fără precedent, putem să-l numim. A vorbit de două ori despre vărsare de sânge și, mai mult de atât, a vorbit despre cei care nu au votat cu AUR, sau dacă există amenințări față de cei care au votat cu George Simion, că, citez, îi va găsi și în gură de șarpe. Cum vedeți dumneavoastră, din calitate încă de Președinte interimar, aceste declarații ale unui lider care este Președintele celui de-al doilea partid din Parlament?

Președintele Ilie Bolojan: Declarațiile agresive generează la rândul lor comportamente agresive, atitudini agresive în societate și, din punctul meu de vedere, eu cred că, cu cât avem o poziție de responsabilitate mai mare, cu atât constrângerile noastre sunt mai mari. Pentru că una este să facă o declarație un parlamentar care nu are nicio responsabilitate într-un fel sau altul, și una este să facă altfel de declarație cineva cu o funcție mare, cu o responsabilitate mare, pentru că declarațiile au consecințe, deci cuvintele au niște consecințe, și eu cred că cei care vrem să facem o politică de adevărat pentru țara noastră trebuie să ne măsurăm întotdeauna cuvintele.

Jurnalist: Și o scurtă precizare, Președintele Franței v-a spus ceva despre jignirile aduse de George Simion la adresa francezilor chiar la o televiziune din Franța?

Președintele Ilie Bolojan: Discuțiile cu Președintele Franței și cu ceilalți oficiali europeni la Summiturile pe care le-am avut au fost legate de colaborarea dintre România și țările europene și de proiectele care au fost pe ordinea de zi, de exemplu, așa cum v-a spus, partea de energie, partea de apărare, partea de competitivitate și așa mai departe.

Jurnalist: În ultimii doi ani, cel puțin, PNL și USR, cele două partide de dreapta din Parlamentul României, au avut mai multe contre în spațiul public, nu s-au înțeles atât de bine. Urmează să reveniți la Parlament, luați în considerare formarea unui pol de dreapta în Parlamentul României?

Președintele Ilie Bolojan: Da, iau în considerare susținerea unui pol de responsabilitate pentru stabilitatea țării noastre, atât parlamentar, cât și guvernamental.

Jurnalist: Și dacă-mi permiteți și a doua întrebare, revenind un pic la întrebarea de mai devreme legată de parlamentarii care demisionează din unele partide și se mută către PNL și alte formațiuni, vedeți acest lucru ca pe o goană după funcții sau, mai degrabă, ca pe o creștere a numărului de voturi pentru partidele pro-occidentale în Parlament?

Președintele Ilie Bolojan: V-am spus, trebuie analizat caz cu caz, pentru că doar a pune etichete nu știu dacă rezolvă lucrurile. Personal, sunt un adept al rămânerii consecvente într-un partid și a susținerii unor valori.

Jurnalist: Ați declarat că un Președinte nu poate face totul. Avem un Președinte-ales, pe domnul Nicușor Dan, și aș vrea să vă întreb dacă vă mențineți declarația, asta numai dacă considerați că domnul Nicușor Dan nu va putea face totul.

Președintele Ilie Bolojan: Niciun Președinte nu va putea face totul singur. Poate să facă anumite lucruri, iar ca să facă maximum posibil în condițiile date, am tras câteva concluzii, pentru că înseamnă poziții convergente în politică externă, colaborare cu Guvernul în plan intern, și așa mai departe.

Jurnalist: Întrebarea era pusă în cheia în care, așa cum a amintit și una dintre colegele în prima parte a conferinței, domnul Nicușor Dan și-a asumat niște promisiuni, să le spunem așa, în plan economic. Vorbim aici despre TVA, despre taxe și impozite. Și aș vrea să vă întreb, din poziția de Președinte, cât de mult poate onora un Președinte astfel de promisiuni din plan economic, care țin mai mult de Guvern?

Președintele Ilie Bolojan: Fiecare Președinte a încercat în toți acești ani, după campanie, să își pună în practică proiectele printr-un dialog cu Guvernul, printr-o negociere cu partidele politice pentru a încerca să direcționeze anumite majorități. A fost o realitate, dar nu întotdeauna acest lucru a fost posibil. Și știți asta, vizavi de ceea ce s-a întâmplat în 20 de ani. Consider, însă, că președintele României poate fi un factor de echilibru, un factor de susținere a măsurilor guvernamentale, mai ales într-o situație dificilă cum este cea de astăzi.

Jurnalist: Parlamentul European a cerut Comisiei Europene prelungirea cu 18 luni a perioadei de implementare a proiectelor din PNRR. Cum vedeți dumneavoastră acest demers? Și aș vrea să vă mai întreb dacă, în opinia dumneavoastră, cum poate România să accelereze atragerea fondurilor europene și cum pot fi corectate întârzierile din PNRR?

Președintele Ilie Bolojan: Parlamentul European a adoptat această propunere, dar, pentru a deveni efectivă, e nevoie de aprobarea în Parlamentul fiecărei țări membrei a Uniunii Europene. Ceea ce este o situație puțin probabilă, cel puțin astăzi, și sigur că, pentru România și pentru toate țările care au întârzieri în proiectele din PNRR, ar fi un lucru bun, ar fi o perioadă suplimentară care se câștigă, și noi cred că ar trebui să susținem acest aspect, această amânare, dar ar trebui să fim realiști și să încercăm să facem tot ce ține de noi, să nu depindem de această posibilă prelungire dat fiind mecanismul complex care trebuie parcurs pentru ca ea să devină efectivă. În ceea ce privește aspectele legate de absorbția de fonduri europene, de măsurile care trebuie luate, am mai precizat anterior, consider că Ministerul Proiectelor Europene trebuie să prezintă o situație exactă și care sunt soluțiile pe care le întrevede pentru a accelera absorbția, pentru a rezolva jaloanele care sunt cu întârziere, în așa fel încât să urmărim două obiective, unul vita să nu pierdem niciun bani din granturile care ne sunt oferite și cel de-al doilea - să absorbim câți mai mulți bani din creditul care ne este pus la dispoziție, pentru că dobânzile la acest credit sunt de patru ori mai mici decât cele care le plătește România astăzi, deci este un credit mult mai avantajos decât ceea ce avem noi astăzi acces în piață.

Jurnalist: Și aș mai avea o întrebare din alt registru. La scurt timp după ce ați preluat mandatul, ați luat decizia de a deschide porțile Palatului Cotroceni pentru vizitatori. Aș vrea să vă întreb dacă îi veți propune Președintelui-ales Nicușor Dan să mențină acest program de vizitare a Palatului?

E valabil până la începutul lunii iunie, dânsul își va intra în mandat foarte probabil, dacă toate procedurile vor fi parcurse, de la începutul săptămânii viitoare și va putea lua o decizie de a prelungi sau de a extinde sau alte măsuri. Eu cred că este un lucru bun ceea ce s-a făcut, nu doar pentru bucureștenii din vecinătate, care au acces la un parc de peste 10 hectare pe care îl pot folosi la fiecare final de săptămână, dar mai ales pentru cetățenii care văd această instituție, sunt investițiile țării noastre și o chestiune de transparență și de încredere. Și cred că ar fi bine să continue acest program, pentru că e un aspect de normalitate.

Jurnalist: Domnule Președinte, după ultimele declarații ale lui George Simion, pe care le-au tot citat colegii mei înainte, dar și ale lui Călin Georgescu, rețelele sociale sunt inundate de postări cu informații false despre fraudarea alegerilor, cu apeluri pentru retragerea cetățeniei pentru românii din Republica Moldova și, nu în ultimul rând, cu amenințări și îndemnuri la proteste. Pentru că ați vorbit despre recâștigarea încrederii cetățenilor și pentru că anxietatea socială este în continuare foarte mare, ca Președinte încă în funcție puteți să-i asigurați pe cetățenii României că toate aceste campanii de pe rețelele sociale nu vor degenera în mișcări violente de stradă sau în alte lucruri care să amenințe stabilitatea democratică?

Președintele Ilie Bolojan: Cred că sunt câteva lucruri evidente. Alegerile au fost organizate corect, pentru că, așa cum v-am spus, toată lumea a văzut asta, n-au fost incidente, nu au fost reclamații din partea observatorilor, deci acest lucru este de netăgăduit. Cred că diferența de voturi a fost suficient de mare ca să nu poată fi contestată, prezența la vot a fost semnificativă ca să nu poată fi contestată, și cred că, în fața acestor evidențe, asta a fost voința românilor. Asta a fost și cred că trebuie să respectăm voința oamenilor dacă credem în niște valori democratice și în reprezentativitate, în libertate și în normalitate. Și cred că nu vom avea alte complicații în perioada următoare. Nu văd ce complicații am putea avea, dar, în mod evident, așa cum v-am spus, cuvintele rostite de oameni, mai ales dacă au anumită notorietate acei oameni, pot avea consecințe.

Jurnalist: Și pentru că este chiar ultima întrebare, îmi permit să ne uităm puțin în perspectiva întoarcerii dumneavoastră în Partidul Național-Liberal. Candidatul susținut de PNL în turul întâi la aceste alegeri, domnul Crin Antonescu, în perioada dintre cele două tururi a avut niște opinii nuanțate și diferite de cele exprimate de dumneavoastră. În ultima postare, în care recunoaște legitimitatea Președintelui-ales vorbește însă despre o ofensivă neomarxistă și globalistă și despre abandonarea dreptei conservatoare în seama AUR. Și, spune domnul Crina Antonescu, trebuie să decidem dacă este cazul ca, prin transformarea unui partid existent sau apariția unui an nou, să avem o exprimare solidă a dreptei autentice, nu a etichetei asumate fraudulos de globaliștii neomarxiști din USR și PNL. Considerați că aceasta este o discuție care trebuie purtată în interiorul PNL? Îl vedeți pe domnul Crina Antonescu ca pe un competitor care ar putea să vă provoace la șefia partidului sau poate să rupă o parte din Partidul Național Liberal?

Președintele Ilie Bolojan: Sigur, domnul Crin Antonescu și orice om politic, orice candidat, are părerile proprii pe care le susține și le motivează. În ceea ce mă privește pe mine, cel puțin, am fost, cred că două luni de zile Președinte interimare al PNL. Deci responsabilitatea mea este limitată vizavi de rezultatele partidului, de profilul lui ideologic, dar, dacă voi avea un rol în perioada următoare, vă asigur că voi lucra ca PNL să se schimbe în așa fel încât să vină cu oameni noi, cu oameni performanți, să aibă o ideologie cât se poate de clară. Și eu personal, fără să fac niciun fel de declarație, consider că partea de a fi conservator din punct de vedere social și a fi un liberal economic este un profil bun, dar nu singurul pentru Partidul Național Liberal, și că aceste valori pot să dea rezultate și în anii următori pentru țara noastră, cel puțin pe acest culoar politic. Dar aceste lucruri le vor decide colegii noștri și nu le poate decide o persoană sau alta, nici eu și nici altcineva.

Vă mulțumesc foarte mult pentru participarea la această conferință de presă și pentru toată colaborarea pe care am avut-o cu dumneavoastră în această perioadă!

Departamentul Comunicare Publică