Noua coaliţie, formată din Partidul Naţional Liberal, Alianţa USR-PLUS şi Uniunea Democrată Maghiară din România, îşi propune în programul de guvernare construirea a sute de săli polivalente, complexuri sportive, săli sportive şcolare, patinoare, bazine olimpice sau velodromuri în valoare totală de aproximativ 3 miliarde de euro.

Investiţiile în infrastructura sportivă pe tot teritoriul ţării se vor realiza în conformitate cu Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică: construirea a trei centre de pregătire şi competiţie noi în diverse zone ale ţării atent selecţionate prin strategiile de dezvoltare locală şi prin strategiile integrate de dezvoltare regională; construirea unei noi Săli Polivalente şi a unui nou patinoar în Bucureşti, care să corespundă normelor internaţionale în domeniu şi să permită organizarea competiţiilor de anvergură; construirea a 12 complexuri sportive cu o capacitate cuprinsă între 3.000-30.000 de locuri, a 8 bazine olimpice, a 5 săli polivalente, cu o capacitate cuprinsă între 5.000-16.000 de locuri, a 5 patinoare artificiale pentru competiţii, a 250 de săli de sport şcolare, a 45 de bazine didactice, a 400 de baze sportive, a 10 centre sportive de performanţă pentru sporturi olimpice, care să cuprindă săli de antrenament, şcoală, internat, cantină, şcoală de antrenori, centru medical, 3 velodromuri cu o capacitate de 1.000-3.000 de locuri (acestea se pot include şi în multifuncţională), 3 centre de bike park, bmx, pumptrack, freestyle (acestea pot fii anexate velodromurilor), 3 bike parcuri pentru downhill (acestea trebuie construite pe pârtiile de schii existente).

De asemenea, programul de guvernare îşi propune reformarea sistemului sportiv românesc prin redefinirea cadrului legislativ care să asigure participarea, practicarea, performanţa şi excelenţa sportivă.

Printre obiectivele pe termen mediu se mai numără: dezvoltarea sportului de masă; sprijinirea sportului de performanţă; dezvoltarea infrastructurii sportive printr-un plan de investiţii integrat, prin colaborarea autorităţilor publice centrale, a autorităţilor publice locale şi a sectorului privat; îmbunătăţirea finanţării sportului; sisteme informatice integrate pentru sport; cercetarea ştiinţifică şi inovarea în sport şi dezvoltarea resursei umane.

"Dezvoltarea sportului pleacă de la implicarea activă şi organizată a autorităţilor publice. Asigurarea infrastructurii sportive, elaborarea de reglementări care să faciliteze voluntariatul cetăţenilor, respectiv finanţarea echilibrată şi transparentă a activităţii sportive, concomitent cu crearea de legături cu mediul antreprenorial, toate vor duce la o dezvoltare accelerată şi sustenabilă atât a sportului amator, cât şi a celui profesionist. De asemenea, considerăm necesară o schimbare a modelului de implicare a autorităţilor publice în sport şi astfel transformarea lor din furnizor direct de servicii sportive (prin cluburile de drept public), în special la nivel local, în susţinător al asociaţiilor sportive care reprezintă comunitatea. În tranziţia către un sport preponderent asociativ, cluburile de stat (din subordinea ministerelor) vor putea prelua secţii de ramuri sportive cu istoric solid de performanţă sportivă la nivel internaţional, care riscă să se piardă în acest proces. Această reorganizare a sportului românesc va permite finanţarea sa transparentă şi predictibilă de la bugete publice, concurenţa loială între cluburi, înmulţirea iniţiativelor sportive veritabil comunitare şi scoaterea mişcării sportive româneşti din sfera de influenţă a partidelor politice. Mişcarea sportivă va fi totodată susţinută să ia măsuri care să vizeze combaterea corupţiei în sport (exemplu: dopaj, manipularea competiţiilor), promovarea transparenţei decizionale şi adoptarea unei conduite morale solide. Aplicarea principiului bunei guvernanţe de către mişcarea sportivă va reprezenta o condiţie esenţială pentru acordarea sprijinului autorităţilor publice", se menţionează în programul de guvernare.

Noul Guvern îşi propune redefinirea cadrului legislativ în domeniul sportului în acord cu modelele europene, dar şi să elaboreze o Strategie generală de organizare şi dezvoltare a activităţii de educaţie fizică şi sport din România şi un Plan de acţiune aferent pentru perioada 2021-2027.

Se doreşte de asemenea, adoptarea de măsuri legislative privind îmbunătăţirea felului în care este administrat patrimoniul sportiv, ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind manipularea competiţiilor sportive (Convenţia Macolin), dezvoltarea Platformei naţionale pentru combaterea manipulării competiţiilor sportive, dezvoltarea şi implementarea unui plan de acţiune pentru combaterea tuturor formelor de manipulare precum şi continuarea activităţii Grupului de lucru interministerial în domeniul antidoping. Promovarea unei propuneri legislative prin care traficul de substanţe dopante cu grad mare de risc să fie introdus în categoria infracţionalităţii.

În ceea ce priveşte sportul de masă, pentru dezvoltarea acestuia şi creşterea numărului de practicanţi, noul Guvern doreşte să implementeze mai multe proiecte precum: Programul "Integrare prin sport" - adresat copiilor care provin din medii defavorizate; Programul Naţional "Educaţie prin sport" - pentru creşterea numărului de practicanţi şi pentru promovarea rolului educativ şi social al sportului în rândul populaţiei, la un nivel de 80.000 de practicanţi pe an; Programul Naţional "Şanse egale".

În paralel, noul Guvern intenţionează să sprijine sportul de performanţă prin creşterea numărului de sportivi care practică sportul la cel mai înalt nivel şi a calităţii reprezentării României la cele mai înalte competiţii sportive de performanţă. Printre obiectivele de la acest capitol se numără:

- Asigurarea tuturor condiţiilor de pregătire şi concurs pentru loturile care s-au calificat sau se află în curs de calificare la Jocurile Olimpice de la Tokyo;
- Coordonarea eforturilor administraţiei publice centrale şi locale pentru desfăşurarea în bune condiţii a meciurilor din cadrul Turneului Final al Campionatului European de Fotbal EURO 2020, care ar putea fi găzduite de Bucureşti în iunie 2021, în funcţie de contextul pandemic;
- Colaborarea între MTS, COSR şi federaţiile sportive naţionale pentru asigurarea finanţării sportului de performanţă;
- Colaborarea între MTS şi Comitetul Naţional Paralimpic şi federaţiile sportive naţionale pentru pregătirea participării la Jocurile Paralimpice - Tokyo, 2021;
- Dezvoltarea şi aplicarea unei metodologii transparente, cu obiective clare şi măsurabile pentru finanţarea de la bugetul de stat a federaţiilor sportive naţionale şi a cluburilor, pe baza principiilor de bună guvernanţă;
- Promovarea Programului Naţional 'Dublă carieră în sport - învăţare continuă în sport';
- Crearea unui nou program de finanţare, Programul de Excelenţă, adresat federaţiilor sportive naţionale care îşi depun candidatura pentru organizarea unor competiţii internaţionale pe teritoriul României.
- Continuarea programului de vouchere pentru echipament sportiv şi extinderea lui de la 30.000 de beneficiari la 100.000;
- Realizarea Programului National 'Generaţia 28', pentru atragerea şi pregătirea pentru sportul de performanţă a 60.000 de copii şi tineri pe an.

Pentru funcţia de ministru al Tineretului şi Sportului în viitorul guvern, noua coaliţie l-a propus pe Eduard Novak, în prezent preşedinte al Federaţiei Române de Ciclism.
AGERPRES (AS-autor: Marius Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Ada Vîlceanu)