Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că "modul păgubos de a legifera" al decidenţilor politici în domeniul învăţământului are efecte în special în învăţământul superior.

"Aici, în Sibiu, s-a construit în jurul universităţii un ecosistem funcţional din care fac parte actori din mediul economic, din societatea civilă şi din administraţie. Este un caz fericit unde politicul are parte de o provocare aparent simplă, aceea de a nu strica acest echilibru. Extrapolând, decidenţii politici de la centru nu prea au reuşit să facă faţă provocării de a se abţine în a da legi care mai mult strică decât ajută. Când am demarat consultările pentru proiectul "România educată" a devenit evident că una dintre problemele fundamentale ale sistemului nostru de învăţământ este producţia de legi incoerente pe bandă rulantă. Efectele acestui mod păgubos de a legifera se văd în special în învăţământul superior, acolo unde autonomia este un pilon central în creşterea calităţii atât în educaţie, cât şi în cercetare. De exemplu, universităţile nu pot în multe cazuri să cheltuie banii pe care îi obţin ca urmare a includerii fondurilor de care ar trebui să dispună în procedura de calcul a deficitului naţional. Foarte ciudat. Fără a descătuşa potenţialul managerial şi creativ al universităţilor româneşti nu avem şanse reale de a deveni competitivi într-o economie bazată pe cunoaştere", a afirmat şeful statului, la ceremonia aniversării a 50 de ani de învăţământ superior la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu.

El a atras atenţia că problemele demografice şi sociale au fost în bună parte ignorate.

"După ce o bună parte a tranziţiei am parcurs-o cu o economie a cărei competitivitate era în bună parte generată de costul scăzut al forţei de muncă, acum suntem într-o altă etapă în care pentru a construi o Românie dezvoltată, o Românie prosperă este nevoie de o schimbare de paradigmă. Trebuie să generăm valoarea adăugată, să construim reţele de colaborare internaţională şi să avem un număr suficient de specialişti pentru a stimula o creştere economică sustenabilă. Multe dintre aceste obiective pot fi atinse doar prin creşterea simultană a calităţii şi a participării la învăţământul superior. Până acum, problemele demografice şi sociale cu efect pe termen lung la noi au fost în bună măsură ignorate, acestea situându-se dincolo de memoria politică, redusă de regulă la durata unui mandat, adică patru ani cât este ciclul electoral, dar pentru a nu periclita destinul României ca stat european dezvoltat şi prosper trebuie să atacăm frontal problema părăsirii timpurii a şcolii, a numărului mic de absolvenţi de studii universitare şi adesea a calităţii insuficiente a procesului educaţional. Problemele României, însă, nu se pot rezolva exclusiv prin decizie politică. A ne baza doar pe o astfel de abordare ar fi complet greşit pentru că într-o economie de piaţă iniţiativa privată joacă un rol foarte important", a spus Iohannis.

Şeful statului a subliniat că educaţia şi cercetarea sunt indispensabile în economia bazată pe cunoaştere, singura variantă care poate permite reducerea decalajelor pe care România încă le are în raport cu UE.

Preşedintele şi-a exprimat dorinţa ca Universitatea "Lucian Blaga" să devină şi mai performantă.

"Pot să spun că am participat la viaţa Universităţii "Lucian Blaga" şi îmi doresc să devină din ce în ce mai performantă şi să sărbătorim încă multe zile frumoase ale universităţii", a afirmat Iohannis, precizând că la această universitate învaţă peste 15.000 de studenţi, iar mediul academic a devenit un "catalizator al dezvoltării oraşului nu doar ca pol industrial, dar şi ca centru de cercetare în multiple domenii".

Klaus Iohannis a subliniat că România are nevoie mai mult ca oricând de universităţi ca "Lucian Blaga".

"Chiar dacă între ardeleni există o competiţie care în ziua de astăzi duce la o afirmaţie care tot se repetă: Clujul este capitala Ardealului, din când în când îmi face plăcere să reamintesc că Sibiul a fost o vreme bună cel puţin capitala administrativă reală a Transilvaniei", a arătat preşedintele.

Şeful statului i-a salutat printre alţii pe "primarul general" al Sibiului, Astrid Fodor, despre care a spus că se luptă să ţină Sibiul la un nivel foarte sus, pe ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, pe vicepremierul moldovean Andrei Năstase.

"Moldova de dincolo de Prut ne preocupă şi îi suntem prieteni destoinici", a precizat Iohannis. AGERPRES/(A - autor: Florentina Peia, editor: Andreea Rotaru, editor online: Simona Aruştei)