Valurile de căldură record şi seceta, incendiile devastatoare de vegetaţie, ploile torenţiale şi grindina de pe întreg cuprinsul Europei duc la pierderi de vieţi, avariază infrastructura, diminuează biodiversitatea şi afectează turismul, recoltele şi economia. Unele guverne au impus noi reguli pentru siguranţa angajaţilor şi solicită măsuri riguroase pentru combaterea schimbărilor climatice, relatează platforma media European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat vineri.

Valurile de căldură au cuprins simultan în această vară trei continente în emisfera nordică, pe măsură ce încălzirea globală se înăspreşte. În ţările mediteraneene, în special în importante destinaţii turistice, aşa cum sunt Spania, Italia şi Grecia, temperaturile au depăşit 40 de grade Celsius şi sunt aşteptate noi valuri de căldură. Regiunea Mării Mediterane este de mult timp clasificată drept un punct fierbinte al schimbărilor climatice de către Grupul Interguvernamental al Naţiunilor Unite pentru Schimbările Climatice (IPCC).

Iulie 2023 va fi probabil declarată cea mai fierbinte lună din ultimele milenii, conform raportărilor climatologilor din cadrul Organizaţiei Meteorologice Mondiale (WMO) şi ale celor din cadrul Serviciului European pentru Schimbări Climatice Copernicus după analiza datelor până în data de 23 iulie.

"Nu trebuie să aşteptăm până la sfârşitul lunii pentru a şti acest lucru. Cu excepţia unei mini-epoci de gheaţă din următoarele câteva zile, iulie 2023 va spulbera toate recordurile", a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, adăugând că "era încălzirii globale s-a încheiat; era fierberii globale a început".

Cercetători din cadrul iniţiativei World Weather Attribution au declarat că valurile de căldură care au lovit părţi din Europa şi America de Nord în luna iulie ar fi fost aproape imposibile în absenţa schimbărilor climatice antropogenice.

"Observăm schimbări fără precedent peste tot în lume", a declarat climatologul NASA Gavin Schmidt, recordurile fiind spulberate atât pe uscat cât şi pe mare.

De-a lungul anului trecut, peste 60.000 de oameni au murit în Europa din cauza căldurii extreme, a declarat Hans Kluge, directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru Europa, adăugând că numărul deceselor din cauza căldurii extreme "urmează să crească de la an la an".

Europa împărţită între două extreme

Deşi vremea din luna iulie a acestui an din Germania şi nordul Europei a părut mai puţin fierbinte decât în alte veri, valurile de căldură din America de Nord, Asia şi din sudul Europei au ridicat media globală.

Grecia s-a luptat cu incendii devastatoare de vegetaţie favorizate de căldura intensă în insulele Evia, Corfu şi Rodos. Mii de oameni au fost evacuaţi. Conform Comisiei Europene, ţările din Uniunea Europeană au sprijinit Grecia cu aproape 500 de pompieri şi şapte avioane care au acţionat în diferite părţi ale ţării.

Foto: (c) Marios Lolos/Xinhua

"Împreună, folosim resursele disponibile pentru a lupta cu incendiile şi pentru a ne proteja cetăţenii şi mediul", a declarat într-un comunicat comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic. Ţări din întreaga lume pot solicita ajutor de la membrii UE în caz de dezastru, Comisia Europeană coordonând desfăşurarea echipamentelor de protecţie civilă şi a experţilor.

În afara Greciei, şi alte ţări din Europa, aşa cum sunt Turcia, Spania, Portugalia, Italia şi Franţa, se confruntă de asemenea cu temperaturi anormal de ridicate. În Turcia, temperaturile din regiunile de la Marea Egee şi Marea Mediterană sunt cu 8 grade Celsius mai ridicate faţă de valorile obişnuite pentru această perioadă a anului, conform serviciului turc de meteorologie. Incendiile au dus la explozia unor mine în apropierea oraşului Dubrovnik din sudul Croaţiei, conform presei locale.

Foto: (c) ANTONIO BAT/EPA

Deocamdată, în cursul acestei veri, Spania nu s-a confruntat cu incendii importante, dar ţara iberică se confruntă cu o secetă provocată de temperaturile ridicate şi de absenţa de mai multe luni a precipitaţiilor. După ce au trecut prin a doua cea mai secetoasă primăvară din ultimii 62 de ani, câteva regiuni, aşa cum sunt şi regiunile cu cea mai mare densitate a populaţiei, Andaluzia şi Catalonia, se confruntă cu niveluri extrem de scăzute ale apei în rezervoare şi în alte facilităţi de stocare. Rezervoarele din Andaluzia se aflau săptămâna trecută la 24% din capacitatea lor totală, în timp ce în această săptămână, în Catalonia, capacitatea bazinelor interne abia dacă a atins 27%.

Între timp, numeroase ţări şi regiuni europene au trecut prin alte episoade de vreme extremă, cum ar fi furtuni cu căderi extreme de precipitaţii şi vânt puternic.

Bosnia şi Herţegovina, spre exemplu, s-a confruntat cu inundaţii şi viituri provocate de precipitaţiile abundente în lunile mai şi iunie, după care a avut de suferit din cauza unui prim val de căldură. Furtunile şi vântul puternic au provocat importante pagube materiale în special în nord, dar şi în părţile sudice ale Bosniei.

Foto: (c) Borut Zivulovic/REUTERS

După ce Slovenia s-a luptat cu cele mai puternice incendii din istoria sa în vara anului trecut, 2023 i-a adus furtuni extrem de severe, cu precipitaţii abundente, grindină şi intensificări puternice ale vântului. Serbia a fost de asemenea lovită de furtuni şi de grindină care au distrus recolte, infrastructuri, automobile şi clădiri de locuinţe.

Italia s-a confruntat cu "una dintre cele mai complicate zile din ultimele decenii - furtuni, tornade şi bucăţi gigantice de grindină în nord, precum şi căldură extremă şi incendii devastatoare în centru şi sud", a declarat ministrul italian al protecţiei civile, Nello Musumeci. Ţara s-a confruntat cu incendii mortale şi distrugătoare în sud şi cu furtuni la fel de fatale în nord, care au dus la moartea a cel puţin şapte persoane şi au provocat distrugeri importante la nivelul proprietăţilor, infrastructurii şi recoltelor. Majoritatea incendiilor au fost provocate de mâini criminale, conform procurorilor.

Temperaturile extreme afectează afacerile, infrastructura şi siguranţa oamenilor

Cu astfel de temperaturi ridicate, nevoia de aer condiţionat a crescut mult consumul de energie electrică, iar în unele ţări s-au înregistrat pene de curent frecvente şi de lungă durată, fiind totodată afectate cablurile subterane.

Asociaţia Malteză a Hotelurilor şi Restaurantelor a raportat cazuri de clienţi frustraţi care au părăsit hoteluri din cauza penelor de curent. Restaurante şi supermarketuri din ţară au fost nevoite să arunce alimentele decongelate, în timp ce defecţiuni ale aparatelor de aer condiţionat au provocat o grevă în rândul personalului McDonald's din Italia. Angajaţii s-au plâns că se "sufocă" în temperaturile "intolerabile" de peste 40 de grade din fast-fooduri. Tot în Italia, câţiva lucrători în ferme au murit din cauze legate de căldura extremă. CGIL, cel mai mare sindicat din Italia, le-a solicitat autorităţilor să-şi intensifice eforturile pentru a-i proteja pe lucrători de efectele temperaturilor tropicale care au lovit ţara. Maurizio Landini, liderul CGIL, a declarat că "valul de căldură măreşte riscurile cu privire la sănătatea şi siguranţa lucrătorilor, femei şi bărbaţi". El a adăugat că "acest lucru este total inacceptabil". În consecinţă, guvernul italian lucrează în prezent la un protocol cu privire la riscurile asociate căldurii şi legate de alte probleme la locul de muncă.

În Germania, ploile au afectat recoltele de cereale, fructe şi legume. În timp ce ploile i-au obligat pe fermieri să întrerupă în mod repetat recoltarea cerealelor, cultivatorii de fructe şi legume sunt mulţumiţi. Torsten Krawczyk, preşedintele Asociaţiei fermierilor saxoni, a declarat că anul acesta a fost cea mai scumpă recoltă din istorie. Costurile fertilizatorilor, spre exemplu, au fost de la două până la de trei ori mai mari. Sume semnificativ mai mari au fost necesare pentru a plăti munca şi energia.

Atenuarea schimbărilor climatice, construind rezilienţă şi protecţie

Condiţiile recente de vreme extremă au determinat guvernele europene să-şi intensifice eforturile privind protecţia civilă şi să adopte măsurile necesare pentru a-şi proteja cetăţenii. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, le-a solicitat politicienilor să ia măsuri imediate şi drastice pentru a reduce schimbările climatice, iar papa Francisc şi-a reînnoit apelul la acţiune pentru a aborda criza climatică în faţa fenomenelor meteorologice extreme.

În răspuns la penuria de apă din Spania, guvernul regional al Cataloniei a decretat stare de "excepţionalitate a apei" pe majoritatea teritoriului său. În cele aproape 500 de municipalităţi afectate de penurie - unde trăiesc 6 milioane de oameni - a fost impusă o restricţie de 230 de litri de apă pe zi de locuitor pentru uz domestic. A fost impusă şi o reducere de 40% a volumului de apă folosită în agricultură, respectiv de 15% pentru industrie.

În mai, guvernul spaniol a aprobat măsuri pentru prevenirea accidentelor şi deceselor în cazul muncii desfăşurate în aer liber şi care poate fi afectată de vremea extremă, aşa cum sunt valurile de căldură. Autorităţile malteze au emis o avertizare de căldură, solicitându-le oamenilor să nu-şi părăsească locuinţele în intervalul orar 11:00 - 16:00, cea mai fierbinte perioadă a zilei. Similar, Inspectoratele Teritoriale de Muncă din România au impus obligativitatea ca angajatorii să aplice anumite măsuri pentru protecţia şi menţinerea stării de sănătate a lucrătorilor, cum ar fi reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice, asigurarea ventilaţiei la locurile de muncă, alternarea efortului dinamic cu cel static şi a perioadelor de lucru cu cele de repaus în locuri umbrite.

Ministrul german al Sănătăţii, Karl Lauterbach (din partea SPD), a prezentat un plan de protecţie împotriva căldurii în a doua jumătate a lunii iulie în încercarea de a înjumătăţi numărul de decese puse pe seama căldurii din acest an, în principal prin îndrumări cu privire la ce trebuie făcut în condiţii de vreme caniculară. În timp ce unii au perceput această strategie ca pe un bun punct de start, un expert în politici de sănătate publică din cadrul opoziţiei conservatoare CDU, Tino Sorge, l-a acuzat pe Lauterbach de alarmism nepotrivit, întrucât bunul-simţ ar trebui să fie principiul guvernator pentru protecţie şi prevenţie.

Slovenia se încălzeşte mai rapid decât media globală din cauza geografiei sale, cu o creştere medie a temperaturilor de 2,2 grade între 1980 şi 2021. Cu siguranţă că ar fi nevoie de mai multe investiţii în prevenţie, a declarat ministrul sloven al Mediului, Uroš Brežan. El a subliniat că există o nevoie particulară pentru protejarea rezervelor de apă. Lideri din mediul de afaceri şi politicieni au invocat nevoia de măsuri sistematice pentru adaptarea la schimbările climatice, precum şi intervenţii pentru a lupta cu consecinţele acestora.

Ministrul italian pentru securitate a mediului şi energetică, Gilberto Pichetto, a declarat că "guvernul este deja angajat pe acest front pentru a asigura o coordonare apropiată între toate toate organismele de implementare, atât în perioade de urgenţă cât şi în cele obişnuite". Însă, el a adăugat că "principala problemă nu este finanţarea, ci mecanismul de cheltuire şi procedurile".

Vremea extremă care spulberă recorduri nu este suficientă pentru a-i convinge pe unii că schimbările climatice sunt reale

În pofida vremii extreme din Italia, 34,7% dintre italieni sunt de părere că există un alarmism excesiv cu privire la schimbările climatice, conform raportului "Dezinformare şi fake news în Italia", realizat de Ital Communications-Censis. Raportul a arătat şi că 16,2% din populaţie respinge existenţa schimbărilor climatice, procentul crescând la 18,3% în rândul celor în vârstă şi la 18,2% în rândul celor mai puţin educaţi.

N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, AGERPRES, ANSA, dpa, EFE, Europa Press, FENA, STA, Tanjug participante în proiectul enr. AGERPRES/(AS - autor: Codruţ Bălu, editor: Florin Bădescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)