Într-o perioadă în care unii oameni de ştiinţă consideră că umanitatea a transformat planeta într-atât de mult încât se justifică trecerea oficială la o eră geologică care îi poartă numele, apare o altă întrebare: mai există un loc neatins de prezenţa omului?

Creşterea concentraţiei de gaze cu efect de seră, omniprezenţa microplasticelor, "poluanţii eterni", dispariţia unor specii de animale, milioane de telefoane mobile aruncate: toate acestea reprezintă dovada că lumea a intrat în Antropocen, "Era omului", la jumătatea secolului XX, potrivit cercetătorilor care susţin această teorie.

Jan Zalasiewicz, un geolog britanic care a condus grupul de lucru asupra Antropocenului, face o pauză când este întrebat dacă mai există un loc pe Pământ fără urme ale prezenţei omului. "Este dificil de găsit un loc mai îndepărtat" decât gheţarul Pine Island din Antarctica, a declarat el apoi pentru AFP.

Chiar şi aşa, în urmă cu câţiva ani, când în acest loc au fost realizate foraje la adâncime în gheaţă au fost găsite urme de plutoniu - precipitaţii radioactive în urma testelor nucleare realizate la mii de kilometri distanţă în 1945.

Pentru Zalasiewicz, aceşti radionuclizi reprezintă, poate, "cel mai clar semnal" al începutului Antropocenului. Chiar dacă "nu lipsesc opţiunile în această chestiune", după cum a precizat el.

Marţi, grupul său de lucru îşi va anunţa decizia, situl unde se află "vârful de aur" ("golden spike"), marcajul de referinţă al unei noi ere geologice. Însă, va mai dura până când comunitatea geologică mondială va oficializa această alegere, care ar marca sfârşitul Holocenului.

- Greutatea umanităţii -

Un semn evident al acestei schimbări: creşterea rapidă a concentraţiei de emisii de gaze cu efect de seră care încălzesc atmosfera planetei.

Totul s-a schimbat "când omul a dezvoltat tehnologia de extracţie", ceea ce Jan Zalasiewicz numeşte "energie solară fosilizată, sub formă de petrol, cărbune şi gaz".

Omenirea a consumat mai multă energie din 1950 decât în ultimii 11.700 de ani ai Holocenului. O energie care a asigurat o dominaţie fără precedent pe Pământ, susţinând o creştere demografică exponenţială.

Oamenii reprezintă în prezent 34% din biomasa (masa totală) a tuturor mamiferelor terestre, iar animalele lor din crescătorii 62%, conform unei estimări din 2018. Animalele sălbatice în viaţă reprezintă doar restul de 4% din biomasa totală.

Doar puii de crescătorie reprezintă două treimi din masa păsărilor de pe planetă, potrivit geologului britanic.

De asemenea, oamenii au perturbat echilibrul prin introducerea unor specii invazive, precum şobolanii, în cele mai îndepărtate insule din Oceanul Pacific.

- Tehno-fosile şi poluanţi eterni -

Cercetătorii estimează că masa tuturor fiinţelor vii de pe Pământ este depăşită de cea a obiectelor fabricate de om - aşa-numitele obiecte "tehno-fosile". Cu generaţii care se succed şi devin rapid desuete, telefoanele mobile "vor face parte din bilanţul Antropocenului", potrivit cercetătorilor.

În cazul microplasticelor, acestea se găsesc în prezent chiar şi pe cele mai înalte vârfuri şi pe fundul oceanelor. La fel ca şi unii compuşi chimici, precum substanţele perfluoroalchilate şi polifluoroalchilate (PFAS) dezvoltate pentru vasele de gătit antiaderente şi supranumite "poluanţi eterni", care colonizează globul.

Lista este aproape nesfârşită, cu pesticide, îngrăşăminte şi chiar schelete umane îngropate în pământ...

Aceste urme vor constitui nenumăraţi martori care îi vor informa peste câteva sute de mii de ani pe descendenţii noştri, sau pe un vizitator din spaţiu, despre modul în care a arătat era umană.

Rămâne o întrebare: ce se poate întâmpla în continuare?

"O consecinţă dezirabilă a Antropocenului ar fi ca omenirea să răspundă în manieră pozitivă", a declarat Mark Williams, paleontolog britanic din cadrul grupului de lucru asupra Antropocenului.

Pentru că lucrul "este perfect posibil", în cazul în care această eră nu înregistrează o altă extincţie în masă. "Ne aflăm în prezent la o răscruce", a spus el.

A mai rămas vreun loc care să nu poarte amprenta omenirii? Poate undeva sub gheaţa antarctică. Însă, dacă nimic nu se va schimba, chiar şi această gheaţă se va topi în cele din urmă sub efectul încălzirii globale, a avertizat Jan Zalasiewicz.

Cei 4,6 miliarde de ani din istoria Pământului sunt împărţiţi metodic în ere, perioade, epoci şi vârste geologice, o cronologie elaborată de Comisia Internaţională de Stratigrafie (ICS). În prezent, ne aflăm în era Cenozoic (Neozoic), perioada Cuaternar, epoca Holocen. Această comisie a încredinţat unui grup de lucru sarcina de a răspunde, de facto, la câteva întrebări majore. Dacă într-un milion de ani, extratereştrii ar cerceta rocile şi sedimentele de pe Pământ ar găsi o urmă umană suficient de semnificativă pentru a deduce că a fost depăşită o graniţă geologică? Dacă da, când şi unde pe Pământ se găsesc cele mai clare dovezi în acest sens?

Anunţul sitului care reflectă cel mai bine trecerea către Antropocen, această "epocă a omului" încă departe de a fi aprobată de cea mai înaltă autoritate geologică mondială, este programată pentru seara zilei de marţi, în cadrul conferinţelor ştiinţifice de la Lille şi Berlin. Evenimentul va puncta, fără a încheia însă, o aventură lansată în 2002 de Paul Crutzen, recompensat cu Premiul Nobel pentru Chimie, care a propus înregistrarea sfârşitului Holocenului şi a începutului unei noi ere declanşate de către umanitate. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu, editor online: Simona Aruştei)