Modificările rapide şi uneori ireversibile ale criosferei - suprafaţa unde apa se află în stare solidă - ca urmare a schimbărilor climatice necesită o coordonare internaţională urgentă, a avertizat marţi ONU, potrivit AFP.

Printr-o decizie unanimă a ţărilor membre ale Organizaţiei Meteorologice Mondiale, reunite în prezent în Congres la Geneva, organizaţia a aprobat o rezoluţie care face din studierea modificărilor criosferei "una dintre principalele sale priorităţi", a declarat marţi o purtătoare de cuvânt a agenţiei ONU, Clare Nullis, în faţa presei.

Decizia a fost luată "având în vedere impactul din ce în ce mai mare al diminuării banchizei, al topirii gheţarilor, calotelor glaciare, permafrostului şi zăpezii asupra creşterii nivelului mării, riscurilor legate de apă şi siguranţa apei şi asupra economiilor şi ecosistemelor", a explicat ea.

Cei mai importanţi meteorologi din lume se află în oraşul elveţian în perioada 22 mai - 2 iunie pentru a alege noul secretar general al organizaţiei şi a discuta o gamă largă de subiecte, printre care efectele încălzirii globale asupra criosferei, care include banchiza, gheţarii, calotele polare şi solul îngheţat permanent.

Rezoluţia adoptată solicită o mai bună coordonare a observaţiilor şi prognozelor, precum şi a schimbului de date şi cercetări. La rândul său, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) îşi va intensifica activităţile pe această temă.

"Problema criosferei nu este o problemă arzătoare doar pentru Arctica şi Antarctica, este şi o problemă globală", a indicat secretarul general al OMM, finlandezul Petteri Taalas, într-un comunicat.

În timpul dezbaterilor, delegaţi din întreaga lume - de la micile state insulare din Caraibe la Africa şi de la Rusia la Canada - şi-au exprimat îngrijorarea faţă de modificările rapide şi, în unele cazuri, ireversibile ale criosferei, a declarat Nullis.

"Avem nevoie de mai multă monitorizare pentru a urmări amploarea şi viteza schimbărilor. Şi chiar trebuie să ne gândim serios la gestionarea resurselor de apă", a insistat ea.

Drept exemplu, ea a arătat că peste un miliard de oameni depind de apa provenită din topirea zăpezilor şi a gheţarilor: când gheţarii vor dispărea, "gândiţi-vă ce se va întâmpla cu siguranţa aprovizionării cu apă a acestor oameni".

În ceea ce priveşte permafrostul arctic, descris drept un "gigant adormit", acesta stochează de două ori mai mult carbon decât atmosfera în prezent, a subliniat purtătoarea de cuvânt. AGERPRES/ (AS - autor: Ana Alecu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Simona Aruştei)