Peste jumătate din marile lacuri şi rezervoare ale lumii au pierdut din volumul de apă de la începutul anilor 1990, în mare parte din cauza încălzirii globale, sporind temerile în ceea ce priveşte apa disponibilă pentru agricultură, energie hidroelectrică şi utilizare umană, potrivit unui studiu publicat joi, informează Reuters.

O echipă internaţională de cercetători a ajuns la concluzia că o parte dintre cele mai semnificative surse de apă dulce ale omenirii - de la Marea Caspică între Europa şi Asia la lacul Titicaca din America de Sud - au pierdut din volumul de apă la o rată cumulativă de circa 22 de gigatone anual timp de aproape trei decenii. Este un volum de 17 ori mai mare decât Lacul Mead, cel mai mare rezervor din Statele Unite.

Fangfang Yao, hidrolog de ape de suprafaţă în cadrul Universităţii din Virginia, care a condus studiul publicat în revista Science, a spus că declinul lacurilor naturale a fost provocat în proporţie de 56% de încălzirea globală şi de utilizarea umană, încălzirea ''reprezentând cea mai mare parte''.

Climatologii sunt de părere că regiunile aride ale lumii vor deveni mai uscate sub efectul schimbărilor climatice, iar zonele umede vor deveni mai umede, însă studiul a descoperit pierderi semnificative de apă chiar şi în zonele umede. ''E un lucru care nu ar trebui ignorat'', a spus Yao.

Oamenii de ştiinţă au evaluat aproape 2.000 de mari lacuri pe baza unor măsurători din satelit combinate cu modele climatice şi hidrologice.

Cercetătorii au descoperit că uzul uman nesustenabil, schimbări în precipitaţii şi scurgerea apelor pluviale, sedimentarea şi temperaturile în creştere au determinat scăderi în nivelul lacurilor la nivel global, iar 53% dintre lacuri au înregistrat un declin în perioada 1992-2020.

Cei aproape 2 miliarde de oameni care locuiesc în proximitatea unui lac în proces de secare sunt direct afectaţi, iar multe regiuni s-au confruntat cu penurii în ultimii ani.

Oamenii de ştiinţă şi activiştii militează de multă vreme pentru prevenirea încălzirii globale cu mai mult de 1,5 grade Celsius pentru a evita consecinţe catastrofale ale schimbărilor climatice. Omenirea se încălzeşte în prezent la o rată de circa 1,1 grade Celsius.

Potrivit studiului publicat joi, un consum nesustenabil pentru activităţi umane a dus la secarea unor lacuri, cum ar fi Marea Aral din Centrul Asiei şi Marea Moartă din Orientul Mijlociu, în timp ce lacuri din Afganistan, Egipt şi Mongolia au fost afectate de temperaturile în creştere care pot accentua pierderile de apă prin evaporarea în atmosferă.

Nivelul apei a crescut în cazul unui sfert din lacuri, deseori ca rezultat al construcţiei de baraje în zone izolate cum ar fi regiunea centrală a Podişului Tibetan. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dadârlat)