Prin semnarea Acordului de la Paris din 2015, comunitatea internaţională s-a angajat să limiteze încălzirea globală cu mult sub 2 grade Celsius. La summitul de la Glasgow din 2021, o serie de state au dat asigurări că nu vor mai investi în cărbune, petrol şi gaze naturale. Războiul lansat de Rusia în Ucraina a provocat însă o stare de confuzie. Acum, obiectivele climatice urmează să fie îmbunătăţite la summitul COP27 din Egipt.

Gazul rusesc nu mai ajunge în Europa. Germania, de exemplu, investeşte miliarde de euro în noi terminale de gaze naturale lichefiate situate în zonele de coastă. Centralele pe cărbune sunt repuse în funcţiune pentru a asigura alimentarea cu energie electrică în această iarnă. Acţiuni similare au loc şi în alte părţi din Europa. Cu toate acestea, statele UE dau asigurări că doresc să atingă obiectivul UE privind protecţia climei, de exemplu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu 1990.

Înainte de Conferinţa COP27 a ONU privind schimbările climatice, care se desfăşoară la Sharm-el-Sheikh, în Egipt, în perioada 6-18 noiembrie, Parlamentul European a cerut un rol mai important în reducerea schimbărilor climatice. UE trebuie să-şi dovedească poziţia de lider şi să îşi crească obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, se arată într-o rezoluţie adoptată de Parlamentul European în octombrie.

Parlamentul European a cerut ţărilor industrializate să-şi mărească obiectivele climatice, spunând că războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi consecinţele acestuia au făcut cu atât mai urgentă transformarea sistemului energetic global. În plus, europarlamentarii au cerut ţărilor dezvoltate să-şi respecte promisiunea şi să se asigure că ţările în curs de dezvoltare primesc anual finanţare de 100 de miliarde de dolari pentru protecţia climei.

Secretarul de stat şi emisarul special pentru acţiunea internaţională în domeniul climei la Ministerul de Externe german, Jennifer Morgan, a cerut UE să-şi asume rolul de lider la conferinţa internaţională: "UE trebuie să deschidă calea în accelerarea tranziţiei energetice, în solidaritate cu ţările mai puţin dezvoltate". Ea a adăugat că este, de asemenea, important să se respecte angajamentele financiare faţă de ţările în curs de dezvoltare şi să sprijine, printr-un pact de solidaritate, ţările cele mai afectate de schimbările climatice. Germania îşi va dubla angajamentele internaţionale privind finanţarea pentru protecţia mediului până la 1,5 miliarde de euro pe an până cel târziu în 2025.

UE promite peste 23 de miliarde de euro finanţare pentru climă pentru Sudul global

Pe 28 octombrie, Consiliul Uniunii Europene a anunţat că UE şi cele 27 de state membre ale sale au promis 23,04 miliarde de euro finanţare pentru climă pentru Sudul Global. Finanţarea din surse publice are drept scop "să sprijine ţările în curs de dezvoltare să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră şi să se adapteze la impactul schimbărilor climatice", se arată într-un comunicat.

54% din fonduri au fost alocate fie pentru adaptarea la schimbările climatice, fie pentru măsuri care abordează atât adaptarea, cât şi atenuarea schimbărilor climatice, se arată în comunicat, citând cifre ale Comisiei Europene. Aproape jumătate din suma totală a fost acordată sub formă de garanţii. Finanţarea publică internaţională pentru schimbările climatice îşi propune să sprijine ţările din Sudul Global în implementarea Acordului de la Paris din 2015.

Slovenia, una dintre ţările cu cea mai rapidă creştere a temperaturii

Obiectivele Acordului de la Paris sunt tot mai mult în pericol. Slovenia este una dintre ţările care a cunoscut cea mai rapidă creştere a temperaturii. Experţii de la Facultatea de Matematică şi Fizică din Ljubljana au calculat că ţara a depăşit deja limita de încălzire de două grade Celsius încă din 2020. Ei au avertizat că dacă se iau doar măsuri moderate, temperaturile medii în Slovenia ar putea creşte cu aproape cinci grade Celsius până la sfârşitul secolului.

Ministrul mediului şi amenajării teritoriului Uros Brezan vede un mare potenţial în energia solară. Există, de asemenea, o dezbatere cu privire la potenţiala construcţie a unei a doua unităţi la centrala nucleară Krsko. Durata de viaţă a primei unităţi a centralei urmează să fie prelungită până în 2043. Anul viitor, Slovenia urmează să adopte o lege privind schimbările climatice, care va introduce un consiliu climatic, un organism care reuneşte experţi, actori politici şi ONG-uri în încercarea de a găsi cele mai potrivite măsuri pentru atenuarea schimbărilor climatice.

Ţara se aşteaptă ca summitul COP27 să se concentreze asupra problemelor care privesc ţările în curs de dezvoltare. Ministrul mediului, care va participa la conferinţa de la Sharm El-Sheikh, a declarat că problema finanţării va apărea întotdeauna în relaţia dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. Promisiunea ca ţările în curs de dezvoltare să primească anual 100 de miliarde de dolari americani ajutor pentru climă nu a fost respectată. "Cred că putem face progrese acolo. Slovenia, ca ţară dezvoltată, se angajează să facă un efort mai mare", a spus Brezan.

Promisiunea Serbiei pentru climă

Serbia s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 33,3% până în 2030 şi a anunţat că până la sfârşitul acestui an, ţara va publica primul Plan Naţional de Adaptare la Schimbările Climatice din Serbia. Ţara îşi propune să abandoneze combustibilii fosili în favoarea surselor de energie regenerabilă, precum şi să treacă la un model de economie circulară şi să reducă deşeurile.

Delegaţia UE în Serbia a salutat ambiţia ţării în materie de climă şi a cerut adoptarea de strategii pe termen lung pentru neutralitatea climatică până în 2050. Şeful Delegaţiei UE în Serbia, Emanuele Giaufret, a declarat că "UE va oferi sprijin bugetar direct în valoare totală de 165 de milioane de euro pentru atenuarea crizei energetice. În paralel, UE sprijină Serbia în creşterea eficienţei energetice a instalaţiilor publice şi private şi a ponderii surselor de energie regenerabilă".

Înainte de summitul COP27, la Belgrad a fost prezentat Atlasul Digital Climatic al Serbiei. Platforma online se bazează pe date meteorologice şi geospaţiale, oferind perspective asupra schimbărilor climatice actuale şi viitoare pentru întregul teritoriu al Serbiei.

Dependenţa Bosniei şi Herţegovinei de centralele termice

Vecina Serbiei Bosnia şi Herţegovina a devenit membră a Convenţiei ONU privind Schimbările Climatice (UNFCCC) în decembrie 2000. Cu toate acestea, pentru furnizarea de energie electrică, Bosnia şi Herţegovina este încă dependentă de centralele termice, care sunt mari poluatori. Autorităţile din ţară au aprobat continuarea funcţionării a două centrale termice, una la Tuzla şi cealaltă la Kakanj, a căror durată de viaţă a expirat. Acest lucru se întâmplă pentru a menţine stabilitatea în producţia de energie electrică. Autorităţile au promis anterior că aceste centrale nu vor funcţiona mai mult de 20.000 de ore după 1 ianuarie 2018.

Comunitatea Energetică (CE), o organizaţie internaţională a UE şi a mai multor state terţe, a iniţiat proceduri împotriva Bosniei şi Herţegovinei pentru încălcarea reglementărilor. CE afirmă că sistemele de protecţie împotriva poluării nu au fost modernizate conform cerinţelor şi că funcţionarea continuă a celor două centrale termice încalcă Directiva UE privind instalaţiile mari de ardere (LCPD), precum şi planul naţional al Bosniei şi Herţegovinei pentru reducerea emisiilor de gaze nocive. Comunitatea Energetică trebuie să se asigure că statele semnatare se angajează să-şi liberalizeze pieţele energetice în conformitate cu cerinţele acquis-ului şi ale Tratatului UE.

Potrivit Comisiei de Reglementare a Electricităţii, Bosnia şi Herţegovina a generat 42,3% din energia sa totală din surse regenerabile în 2021.

Europa, una dintre regiunile cu cea mai rapidă încălzire din lume, în pofida progreselor înregistrate în reducerea emisiilor

Potrivit unui raport comun al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM) şi Serviciului pentru schimbări climatice Copernicus, Europa s-a încălzit de peste două ori comparativ cu restul lumii în ultimele trei decenii şi a cunoscut cea mai mare creştere a temperaturii dintre toate continentele.

Cu toate acestea, conform cifrelor preliminare, emisiile de gaze cu efect de seră din cele 27 de state UE au scăzut cu 32% între 1990 şi 2020, ceea ce înseamnă că obiectivul de reducere cu 20% a emisiilor până în 2020 a fost atins în mod clar, se arată într-un raport publicat de Agenţia Europeană de Mediu (AEM), pe 26 octombrie.

Experţii agenţiei UE cu sediul la Copenhaga au afirmat că progresul anual ar trebui să fie mai mult decât dublu în direcţia atingerii obiectivelor mai ambiţioase în materie de climă şi energie pentru 2030. Emisiile ar trebui să scadă cu o medie de 134 de milioane de tone de CO2 pe an, sau 4%, pentru a atinge obiectivul de reducere a emisiilor cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu 1990.

În opinia secretarului general al OMM, Petteri Taalas, "Europa prezintă o imagine vie a unei lumi care se încălzeşte şi ne reaminteşte că nici măcar societăţile bine pregătite nu sunt ferite de efectele fenomenelor meteorologice extreme". Însă OMM observă, de asemenea, ca nu toate veştile sunt proaste: "Europa poate juca un rol cheie în obţinerea unei societăţi neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon până la jumătatea secolului pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris", a spus Petteri Taalas.

La rândul său, Carlo Buontempo, director al Serviciului pentru schimbări climatice Copernicus, a declarat că "societatea europeană este vulnerabilă la variabilitatea climei şi la schimbările climatice, dar Europa se află, de asemenea, în fruntea eforturilor internaţionale de reducere a schimbărilor climatice şi de a dezvolta soluţii inovatoare pentru a se adapta la noul climat în care europenii vor trebui să trăiască".

Conţinutul articolului este bazat pe ştiri AFP, ANSA, dpa, FENA, STA, Tanjug, agenţii participante în proiectul European News Room (enr).AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Moise, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)