Fenomenele naturale extreme au afectat în anul 2018 numeroase regiuni locuite de pe Pământ, unele localităţi fiind distruse parţial şi chiar în totalitate de incendii, cutremure, valuri tsunami sau inundaţii, care au lăsat în urmă numeroase victime şi sinistraţi. Prezentăm în retrospectivă cele mai notabile astfel de fenomene extreme înregistrate pe parcursul anului.

Temperaturi neobişnuite, secetă şi incendii

Anul 2018, pe cale să ocupe locul al patrulea în topul celor mai călduroşi înregistraţi vreodată pe Terra, a adus o serie de condiţii meteorologice extreme, o caracteristică majoră a modificărilor climatice, conform unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) publicat la sfârşitul lunii noiembrie. Astfel, sezonul ciclonic a fost deosebit de activ în Pacificul de Nord-Est, unde energia ciclonică acumulată a fost cea mai mare înregistrată de la debutul monitorizărilor din satelit, se arată în raportul emis cu câteva zile înainte de debutul summitului pentru climă COP24.

În Europa, unul dintre valurile de frig cele mai marcante din aceşti ultimi ani a fost înregistrat pe întregul continent la sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie, fiind urmat de o căldură şi o secetă excepţionale, care au provocat zeci de decese şi uriaşe incendii de pădure, precum cele din Scandinavia. Totodată, astfel de fenomene au avut un impact semnificativ asupra agriculturii, ecosistemelor şi infrastructurii, după cum se precizează într-un comunicat din luna iulie al Organizaţiei Meteorologice Mondiale.

În Grecia, aproape 100 de persoane au fost ucise în cele mai devastatoare incendii de vegetaţie din ultimii ani, iar temperatura a depăşit 40 de grade Celsius. Peste 1.200 de locuinţe au fost distruse de flăcări.

Foto: (c) SOTIRIS BARBAROUSIS / EPA

Suedia a înregistrat cea mai călduroasă lună iulie din ultimii 250 de ani, situaţie ce a provocat o schimbare geografică majoră: piscul sudic al masivului Kebnekaise din zona arctică a scăzut doar în luna iulie cu 14 centimetri pe zi şi a fost depăşit în înălţime de vârful nordic al aceluiaşi masiv, care a devenit cel mai înalt punct din Suedia, cu o altitudine de 2.096,8 metri.

De asemenea, această ţară a fost afectată şi de importante incendii de pădure în iulie, inclusiv unele izbucnite dincolo de Cercul Arctic.

Temperaturile maxime extreme pentru regiunile nordice au făcut ca în Norvegia să se înregistreze valori neobişnuite, iar în Laponia, un loc caracterizat de prezenţa zăpezii şi a frigului, termometrele au indicat în iulie 33 de grade Celsius.

În Japonia, zeci de persoane au murit din cauza temperaturilor extreme, care în anumite regiuni au atins valori record de 41,1 grade Celsius în oraşul Kumagaya, la 60 de kilometri nord-vest de Tokyo.

Statul american California, care se confruntă cu o secetă cronică de mai mulţi ani, a fost afectat în acest an de incendii violente. "Camp Fire", care a izbucnit în luna noiembrie şi a făcut cel puţin 85 de victime, a fost cel mai devastator din istoria acestui stat. În urma incendiului, localitatea montană Paradise, o comunitate cu o populaţie de peste 27.000 de locuitori, situată la aproximativ 280 de kilometri de oraşul San Francisco, a fost complet distrusă.

Canicula a fost resimţită intens şi în Spania, Italia, Franţa şi Portugalia unde s-a înregistrat un record istoric: 45,2 grade Celsius, în Alvega. Totodată, Germania a avut parte de cea mai severă secetă din ultimii peste o sută de ani, iar vara aceasta a fost a doua cea mai călduroasă din istoria înregistrărilor meteorologice, începute în 1881.

De asemenea, incendiile de vegetaţie au distrus în acest an sute de mii de hectare şi în alte zone ale lumii, precum Argentina, Indonezia, Australia, Orientul Îndepărtat Rus şi provincia canadiană Columbia Britanică.

Inundaţii 'fulger'

Precipitaţiile abundente care au căzut într-un interval scurt de timp în unele zone de pe glob au provocat importante viituri şi alunecări de teren, soldate cu mii de decese, sute de mii de sinistraţi şi pagube materiale însemnate.

Printre regiunile cele mai afectate în acest an de inundaţii s-a numărat vestul Japoniei. La începutul lunii iulie, ploile torenţiale au condus la moartea a 199 de persoane, una dintre cele mai grave catastrofe de acest tip înregistrate în ultimii ani în această ţară.

De asemenea, la începutul lunii septembrie, cel puţin 11 persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte circa 600 au fost rănite în Japonia după trecerea taifunului Jebi, cea mai puternică furtună care a lovit această ţară în ultimii 25 de ani.

Nici India nu a fost ocolită de inundaţii şi alunecări de teren catastrofale, numărul deceselor provocate de musonul din acest an fiind de ordinul sutelor. Cele mai afectate au fost statele Uttar Pradesh şi Kerala. Bilanţul publicat la sfârşitul lunii august al inundaţiilor din Kerala, cele mai grave pe care le-a suferit în ultimul secol acest stat din sudul Indiei, indica 445 de morţi.

Foto: (c) Andres Cristaldo / EPA

Totodată, în luna mai, cel puţin 77 de persoane din nordul Indiei au murit şi alte 143 au fost rănite în urma unor furtuni de praf, însoţite de vânturi puternice şi precipitaţii. Statele Uttar Pradesh şi Rajasthan au fost cele mai afectate.

În primele zile ale anului, în Republica Democrată Congo, cel puţin 44 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma inundaţiilor care au afectat capitala Kinshasa.

Tot în luna ianuarie, ciclonul Ava a lovit Madagascar provocând 51 de decese şi lăsând în urmă mii de sinistraţi.

La sfârşitul lunii aprilie, cel puţin 34 persoane din Rwanda au fost ucise de torenţi şi de fulgere în urma furtunilor.

Circa 150 de persoane au murit în Kenya în inundaţiile produse în sezonul ploios, la acest bilanţ adăugându-se cel puţin 47 de victime ale ruperii barajului Solai în urma precipitaţiilor abundente.

La începutul lunii iunie, cel puţin 49 de persoane au decedat în urma trecerii ciclonului tropical Sagar prin Somalia, una dintre cele mai puternice furtuni înregistrate în această ţară, care a adus, în doar câteva ore, o cantitate de precipitaţii echivalentă cu valoarea înregistrată de obicei într-un an întreg.

Tot în iunie, ploile abundente care au căzut în nordul Vietnamului au făcut 21 de victime. De asemenea, în luna următoare au fost înregistraţi 27 de morţi în urma inundaţiilor şi a alunecărilor de teren provocate de furtuna Son Tinh.

Sezonul musonic din Nepal, care durează din iulie până în septembrie, a provocat moartea a cel puţin 50 de persoane în acest an.

Crucea Roşie a anunţat la începutul lunii septembrie că inundaţiile grave care au afectat Coreea de Nord au lăsat în urmă cel puţin 76 de morţi şi mii de sinistraţi.

Inundaţiile catastrofale înregistrate în luna septembrie în sud-estul Statelor Unite, provocate de trecerea furtunii Florence, au lăsat în urmă circa 50 de morţi şi pagube materiale estimate la mai multe miliarde de dolari.

Întemperiile care au afectat în luna septembrie Nigeria au provocat moartea a circa 200 de persoane după ce în iulie cel puţin 49 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma inundaţiilor din nord-vestul ţării.

În luna octombrie, zece persoane ş-au pierdut viaţa în puternicele inundaţii care au lovit Mallorca, principala insulă din arhipelagul turistic Baleare, iar sudul Franţei a fost afectat de cantităţi de ploi însemnate cantitativ - echivalentul a peste trei luni de precipitaţii a căzut în câteva ore în unele zone - care au lăsat în urmă 14 morţi. Nivelul apelor a atins şapte metri în oraşul Trebes, cea mai ridicată valoare din 1891.

De asemenea, o mare parte din Italia s-a aflat în luna octombrie în stare de alertă ca urmare a combinaţiei de vânturi violente, precipitaţii abundente şi valuri înalte. Intemperiile au făcut 29 de victime, iar oraşul Veneţia a fost unul dintre cele mai afectate.

Serii de seisme devastatoare

Cutremurele au provocat în 2018 mii de victime şi pagube materiale de amploare. Seismele cu cel mai semnificativ impact au fost înregistrate într-o serie sumbră în Indonezia, un arhipelag cu 17.000 de insule şi insuliţe, care se află în zona vulcanică numită Cercul de Foc al Pacificului.

17 persoane au murit şi alte câteva zeci au fost rănite după un cutremur de 6,4 grade produs la adâncime mică pe insula turistică Lombok, în partea de sud-est a Indoneziei. Seismul, care a distrus câteva sute de case, a fost urmat de mai mult de o sută de replici, dintre care două au avut o magnitudine mai mare de 5. La 5 august, la o săptămână după cutremurul de 6,4 grade, un alt seism de mică adâncime, cu magnitudinea de 7 grade, s-a produs în insula Lombok. Mii de case au fost distruse, 460 de persoane au decedat, alte circa 7.800 au fost rănite. Evenimentul a fost urmat, la 19 august, de două cutremure, de 6,5 grade, respectiv 7 grade, care au zguduit din nou insula Lombok, dar şi insula vecină.

Foto: (c) HOTLI SIMANJUNTAK / EPA

La 28 septembrie, un nou cutremur important, cu magnitudinea 7,5 s-a produs în largul insulei indoneziene Sulawesi declanşând valuri tsunami de câţiva metri înălţime. Dezastrul natural s-a soldat cu cel puţin 2.000 de morţi şi zeci de mii de sinistraţi. Autorităţile indoneziene au găsit trupurile a peste 2.081 victime, însă au declarat că alte câteva mii de cadavre ar fi rămas prinse sub dărâmături în cartierele Balaroa, Petobo şi Jono Oge, care au fost înghiţite de pământ în momentul în care mişcările telurice au transformat solul în nisipuri mişcătoare, fenomen cunoscut sub nume de lichefiere.

Papua Noua Guinee, una dintre cele mai sărace ţări din lume, a fost grav afectată la începutul acestui an de un puternic seism cu magnitudinea de 7,5, produs pe 26 februarie, care a provocat cel puţin 100 de decese şi câteva mii de răniţi. Cutremurul a fost urmat de numeroase replici devastatoare. Tot în februarie, un cutremur cu magnitudinea 6 produs în Taiwan, urmat de sute de replici, a lăsat în urmă 15 morţi şi cel puţin 280 de persoane rănite.

La începutul lunii septembrie, un seism cu magnitudinea 6,7 produs în insula Hokkaido din nordul Japoniei, urmat de alunecări de teren, s-a soldat cu decesul a 21 de persoane şi sute de răniţi.

La 6 octombrie, un cutremur de 5,9 grade produs în zona Haiti, urmat de replici, a provocat moartea a 17 persoane şi rănirea altor circa 350 de locuitori din regiune.

Alte cutremure cu magnitudine mare înregistrate în 2018 au avut loc în Peru (7,3 grade), în largul coastei de est a Noii Caledonii, în Pacificul de Sud (magnitudinea 7,6), dar şi în statul american Alaska, în apropiere de localitatea Anchorage (7 grade) şi în zona Golfului Alaska (magnitudine 7,9).

Mii de persoane evacuate în urma erupţiilor vulcanice

Vulcanul Fuego ("Vulcanul de Foc") din Guatemala, situat la aproximativ 50 de kilometri de capitala ţării, a înregistrat în acest an mai multe erupţii soldate cu cel puţin 190 de morţi.

Foto: (c) ESTEBAN BIBA / EPA

O altă serie de erupţii de mare impact au fost cele ale vulcanului Kilauea din Hawaii. Lava ejectată de acesta a acoperit un perimetru de 34,7 kilometri pătraţi din suprafaţa insulei, distrugând peste 700 de locuinţe, determinând evacuarea mai multor mii de rezidenţi şi rănind mai multe persoane. Activitatea din acest an a Kilauea a marcat cea mai îndelungată erupţie fără întrerupere înregistrată vreodată în zona joasă East Rift a acestui vulcan.

Un număr important de erupţii au fost înregistrate şi în Indonezia, pe insulele Sumatra, Java, Bali - principala destinaţie turistică a ţării - şi Sulawesi. De asemenea, un vulcan din Indonezia cunoscut drept ''copilul'' legendarului Krakatau (sau Krakatoa) a erupt în iulie.

Printre alţi vulcani care s-au trezit la viaţă în 2018 se numără Mayon din Filipine, Kusatsu Shirane, Shinmoe şi Io din Japonia, Turrialba din Costa Rica, Manaro Voui din arhipelagul Vanuatu, dar şi Etna, situat pe insula italiană Sicilia.AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)