Acest an a fost unul "al extremelor" pentru gheţarii elveţieni care, în pofida unei ierni excepţional de bogată în zăpadă, au pierdut 2,5% din volumul lor din cauza căldurii din primăvară şi vară, informează AFP.

Potrivit unui raport publicat marţi de Academia de ştiinţe naturale din Elveţia, 2018 reprezintă unul dintre acei ani record, a căror recurenţă i-a făcut pe gheţarii elveţieni să piardă "o cincime din volum în cursul ultimului deceniu".

Totuşi, după trei ani cu zăpezi slabe, iarna 2017-2018 se anunţa mai degrabă propice pentru o bună protejare a gheţarilor graţie unor ninsori excepţionale.

Într-adevăr, stratul de zăpadă este acela care împiedică gheţarii să se topească.

"Până la sfârşitul lunii martie exista încă, dincolo de 2.000 de metri, de peste două ori mai multă zăpadă decât de obicei" şi "straturile de zăpadă erau cele mai mari dintre cele înregistrate în ultimii 20 de ani", au explicat oamenii de ştiinţă elveţieni.

Însă ninsorile neobişnuite din timpul iernii au fost urmate de temperaturi ridicate şi o secetă extremă începând din martie.

"Dacă vara trecută (iunie-august) a fost cea mai caldă după cele din 2003 şi 2015", potrivit MeteoSuisse, perioada aprilie-septembrie a fost "de departe cea mai caldă înregistrată vreodată" în această ţară.

De exemplu, pe piscul Weissfluhjoch (2.540 de metri), unde se află Institutul elveţian pentru studii asupra zăpezii şi avalanşelor, nu a mai existat un strat de zăpadă mai mare de 1 centimetru între 17 mai şi 4 septembrie.

Acest lucru nu s-a mai produs de când au început măsurătorile stratului de zăpadă, în urmă cu 81 de ani.

Această căldură, asociată cu seceta, "a determinat nu doar topirea unor cantităţi uriaşe din zăpada hibernală (uneori până la 5 metri pe gheţari), ci a topit în plus şi gheaţa. Totalul topirii (topirea zăpezii şi a gheţei) nu a atins niciodată un astfel de nivel, cu excepţia anului 2003", a explicat pentru AFP Matthias Huss, reprezentant al Reţelei elveţiene de măsurători glaciologice (GLAMOS), care măsoară şi analizează gheţarii în fiecare an.

"2003 rămâne cel mai grav an pentru gheţari, însă 2018 se situează cu siguranţă în Topul 10 din ultimii 100 de ani şi în Top 3 pentru unii dintre gheţari. Dacă ar fi avut nivelul ninsorilor din 2017, de exemplu, atunci 2018 ar fi reprezentat fără dubiu un record absolut", a spus acelaşi expert.

În contextul în care Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC) a tras încă o dată, săptămâna trecută, un semnal de alarmă în privinţa vitezei cu care avansează modificările climatice, specialiştii elveţieni consideră că evoluţia gheţarilor din ţara lor reprezintă însăşi imaginea fenomenului care se produce la scală mondială.

"Reculul gheţarilor este direct asociat cu modificările climatice", a declarat Matthias Huss.

"Gheţarii sunt foarte sensibili la temperaturile ridicate ale aerului şi acestea sunt categoric asociate cu concentraţiile ridicate de CO2 din atmosferă", a explicat el.

Dacă încălzirea planetei va continua în acelaşi ritm, previne acelaşi expert, "numeroşi gheţari mici vor dispărea complet", "iar cei mai mari gheţari vor continua să se retragă foarte mult".

"Desigur, peste 20 de ani vom putea încă să admirăm gheţari, ca de exemplu marele gheţar Aletsch (cel mai mare gheţar din Alpi, situat în cantonul Valais din sudul Elveţiei, n.r.), însă dispariţia gheţarilor va continua să se accelereze", a adăugat acelaşi cercetător. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Simona Aruştei)