Romania inca ofera oportunitati de investitii si potential de crestere in sectoare precum energie, infrastructura, sectorul de productie sau cel de aparare, ceea ce ii consolideaza pozitionarea de a doua piata dupa Polonia pe radarul investitiilor care vizeaza Europa Centrala si de Est, conform concluziilor evenimentului MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026, eveniment online organizat pe 30 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul Auchan Romania in calitate de Event Partner, respectiv cel al Vetimex Capital in calitate de Supporting Partner.

Topicuri

• Tendinte investitori corporativi in Europa Centrala si de Est (CEE).
• Impactul inteligentei artificiale (AI) asupra tendintelor in investitii.
• Tendintele de investitii in sectorul de aparare.
• Tendinte urmarite de catre investitori strategici.
• Tendinte urmarite de catre antreprenori.
• Tendinte urmarite de catre institutiile financiare internationale (IFI).
• Tendinte privind finantarea bancara.
• Tendinte privind investitorii din asset management si pensii private in piata de capital.
• Tendinte urmarite de catre investitorii Venture Capital.
• Tendinte urmarite de catre investitorii Private Equity.
• Tendinte urmarite de catre investitorii Private Debt.
• Tendinte urmarite de catre investitorii Real Estate.

Europa Centrala si de Est (CEE).

Cum arata peisajul investitional general in pietele CEE?

“Romania este a doua piata mare si se distinge pe zona de energie, infrastructura, nearshoring, sectorul de aparare. In Polonia, cea mai mare piata din regiune, vorbim mai ales de logistica, de manufacturing (productie, n.r.), sectorul de aparare. Cehia este mai avansata, acolo vorbim de automotive (productie de componente auto), inginerie. Este o platforma de export, de transfer, adica acolo e acumulare de know-how tehnologic, mai mult decat in alte parti. Sunt si piete care nu o duc atat de bine. Slovacia, care e complet dependenta de Germania si de zona de automotive, s-a dus in jos foarte recent. Investitorii mari din Europa de Vest, dinafara, acum se si uita la oportunitati ale miscarii capitalurilor catre zone mult mai interesante, pe care inca, din pacate, UE in general nu le ofera – tehnologie, AI, infrastructura, centre de procesare, cloud, date, unde suntem un pic in urma”, a conturat un tablou regional Florian Teleaba, Partner in cadrul firmei americane de consultanta de strategie Kearney.

“Romania si poate Ungaria sunt tarile cu cel mai scazut deal flow (volum de tranzactii) in opinia mea din toata regiunea, adica tarile in care vedem cel mai mic numar de startup-uri. Chiar si calitatea start-up-urilor nu iese neaparat la nivelul celor din Polonia sau din Bulgaria, o tara care este la jumatate ca si dimensiunea de piata fata de Romania. Dar suntem optimisti”, a semnalat Cristian Munteanu, Managing Partner al familiei de fonduri de venture capital Early Game Ventures.

“Vad regiunea ca fiind in continuare atractiva, dar nu exista o traiectorie clara catre dreapta si in sus. Activitatea e foarte valurita. Cateodata e Polonia pe val, cum e acum, alta data Romania devine mai interesanta sau tarile din fosta Iugoslavie. Lucrurile nu au o singura directie. Romania in momentul asta nu ofera ceva absolut interesant. Si chestia asta nu reflecta faptul ca avem capital de investit. Sa spunem ca acum cu fondurile locale, fondurile care sunt deja active, cum e Early Game, cum sunt altele, si cu fondurile noi, necesarul de finantare imediata e acoperit. Ce vad in regiune si in Romania in mod special este lipsa pietei locale, care aici vad ca e problema cea mare si nu are o rezolvare imediata. Faptul ca nu exista clienti locali cumva limiteaza posibilitatile de dezvoltare a companiilor, atat initiala, cat si si pe termen lung”, a punctat Dan Lupu, Venture Partner la Earlyird Venture Capital, care investeste in regiunea CEE cu ultimul sau fond capitalizat cu aproximativ 360 mil. Euro.

Nuantele difera insa pe piata fondurilor de private equity.

“Din experienta mea pe piata poloneza, unde am lucrat aproximativ 12 ani, pot spune ca este o piata foarte competitiva. Concurenta dintre fonduri este puternica, iar evaluarile sunt ridicate, astfel incat trebuie sa platesti mai mult pentru a castiga o tranzactie. Din acest motiv, pentru fondurile romanesti ar fi dificil sa concureze in Polonia daca nu si-ar deschide un birou local si daca nu ar avea dimensiunea necesara pentru a participa la tranzactiile relevante. Dimensiunea fondurilor este, in general, proportionala cu dimensiunea economiei fiecarei tari. De aceea, in Europa de Vest exista fonduri de sute de milioane sau chiar miliarde de euro, in timp ce in Romania dimensiunea tipica este in jurul a 70-100 mil. euro, iar in Polonia putin mai mare”, a semnalat Dan Farcasanu, Managing Partner la Mozaik Investments, manager de fonduri de private equity cu focus local, dar acoperire regionala.

“In ceea ce priveste perspectivele pietei din Europa Centrala si de Est, cred in continuare ca segmentul de growth equity este inca insuficient dezvoltat comparativ cu pietele din Europa de Vest. Exista inca putine fonduri dedicate acestei strategii, atat din perspectiva capitalului investit, cat si a capitalului atras. Este firesc ca volumul sa fie inferior celui al fondurilor de buyout, insa m-a surprins faptul ca este si sub nivelul fondurilor de venture capital. Am consultat recent cel mai nou raport al Invest Europe, care ofera date foarte relevante. Potrivit acestuia, in 2024 intregul segment de growth equity din Europa Centrala si de Est a insumat doar aproximativ 600 mil. Euro. Totusi, aceasta reprezinta o crestere anuala de aproximativ 30%, in timp ce piata totala a inregistrat o usoara scadere. Asta arata ca aceasta strategie castiga teren, este din ce in ce mai bine inteleasa si mai acceptata in regiune”, descrie peisajul regional Peter Mathe, Investment Manager in cadru Portfolion Capital Partners, care administreaza active de circa 750 mil. Euro in cadrul mai multor tipuri de fonduri de investitii si a fost fondat in cadrul grupului OTP.

Companiile antreprenoriale, mai ales cele din portofoliile fondurilor de investitii, cauta oportunitati regionale de crestere.

“Noi vizam extinderea in Republica Moldova, Grecia, Albania, acolo unde se prefigureaza sisteme de colectare gen Returo, adica sisteme de garantie returnabila care nu fac nimic altceva decat sa creasca de 4 – 5 ori oferta de materii prime colectate prin sistem. Si acolo este necesara o prezenta internationala asa cum suntem noi”, a spus Constantin Damov, Presedinte si cofondator al grupului de firme GreenGroup, companie de portofoliu a managerului regional de private equity Abris Capital Partners.

“Obiectivul nostru pentru acest an este sa investim in total aproximativ 500 de mil. Euro in pietele CEE. Din punct de vedere istoric, Romania a reprezentat aproximativ 10% din portofoliul nostru. Asta inseamna ca tinta pentru Romania ar fi de aproximativ 50 de mil. Euro, ceea ce s-ar traduce, la o valoare medie de circa 10 mil. Euro per tranzactie, in cinci tranzactii”, a precizat Magdalena Sniegocka, Principal in cadrul CVI, manager de fonduri de private debt cu active sub administrare de peste 1,2 mld. Euro in CEE.

Interesul pentru listari pe pietele de capital din CEE continua sa fie ridicat, insa sunt conturate si anumite preferinte privind candidatii IPO.

“Exista cerere si ca peste tot e chiar cumva poate o lipsa de companii care sa fie pregatite pentru piata, ceea ce e o situatie foarte favorabila companiilor. Nu trebuie sa faca decat sa fie pregatite din punct de vedere al guvernantei corporative, dar si marimea conteaza, iar aici e ceva mai greu de realizat peste noapte. Ce am putut constata recent este ca deja sunt cumva favorizate, sunt placute companiile care sunt un soi de lideri regionali, adica mai mult decat un simplu lider local”, a nuantat Bogdan Campianu, Managing Director and Head of SEE Investment Banking la firma cehe de brokeraj Wood & Company.

Cum difera fluxurile de investitii in pietele real estate din CEE?

“Cehia are o piata domestica de investitori institutionali fantastica si cred ca daca ar fi sa construim pe un model, acesta ar trebui sa fie si pentru Romania. Si aici ma intorc la ceea ce am discutat de foarte multe ori. Mi se pare ca partea lipsa in tot acest ecosistem este legislatia de REIT-uri si ,daca am avea aceasta legislatie, atunci am putea si noi sa construim in zona de investitori locali institutionali. Cred ca anul trecut, daca nu ma insel, piata din Cehia a tranzactionat undeva in jur de 4 mld. Euro, comparativ cu Romania, care a fost undeva in jur de 500-600 mil. Euro. PIB-ul nominal din Cehia si din Romania este acelasi. Deci, cumva, e o poveste chiar extraordinar de interesanta in Cehia si avem, intr-adevar, in continuare, tranzactii mari pe toate segmentele. E o piata foarte buna”, este de parere Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties in cadrul firmei de consultanta imobiliara CBRE Romania.

„Polonia e o piata, iarasi, interesanta pentru ca nu are investitori locali institutionali, dar este mult mai deschisa si reuseste sa absorba extraordinar de bine fluxurile de capital care vin fie din Europa de Vest, fie din zona de private equity, fie chiar din zona de Asia. Am vazut acum o revenire, e drept timida, dar o revenire totusi a investitorilor din Coreea de Sud catre Polonia. Si atunci Polonia functioneaza ca un fel de magnet care absoarbe toate aceste investitii. Noi suntem, din punct de vedere al modelului fundamental, pe acelasi fascicul, ca sa zic, cu Polonia, dar in continuare problema de care ne lovim este ca cumva ca acest <> (randament ajustat la risc) pentru Romania, e inca sub ceea ce poate sa ofere Polonia si atunci trebuie sa vedem intai compresie pe Polonia si sa speram iar ca secventialitatea capitalului sa vina catre Romania”, sustine consultantul CBRE.

Impactul AI.

 “Clientii isi imagineaza ca AI poate sa faca mult mai mult decat poate sa faca in prezent si ignora realitati clare. Faptul ca AI-ul e in continuare structural non-determinist, limiteaza foarte mult posibilitatea clientilor enterprise de a adopta solutii bazate pe o tehnologie care nu iti da acelasi raspuns de doua ori sau care are halucinatii si iti da un raspuns complet gresit cu grad de incredere foarte mare. Aici sunt oportunitatile de a intelege care sunt limitarile, a le adresa si a facilita adoptarea de solutii AI pentru companii.”, a semnalat Dan Lupu, Venture Partner in cadrul managerului de venture capital Earlybird Venture Capital.

“Recent, am lansat un parteneriat cu un start-up, Security Retail Technologies, care este o companie ce dezvolta un sistem de AI pentru securizarea parcursului la casele de marcat, dar si partea de monitorizare de fluxuri de clienti in cadrul magazinelor noastre. Este facuta nu numai pentru noi, ci deja am exportat prima licenta in Franta, un magazin Auchan Franta care va prelua licentele de la noi, deci este o dezvoltare 100% locala si este adresata unui sector cu un numar mai larg de companii din retail, indiferent ca sunt legate de Auchan sau nu, pentru ca este o initiativa diferita, separata, specifica retailului si care este localizata in cadrul premiselor fiecarui retailer in parte.”, a spus Tiberiu Danetiu, Member of the Executive Board si Director of Institutional Affairs & Retail Media in cadrul Auchan Romania.

“In ceea ce priveste AI, clar, sectorul e dominat peste ocean si acolo anul asta pipeline-ul de IPO-uri a fost dominat de AI infrastructura, de software, de cybersecurity, de cloud. Venind inspre Europa, avem si aici influenta AI-ului, dar cumva mai mult in zona de software industrial, de semiconductori, infrastructura digitala. Iar in CEE, sincer, nu ma astept ca in viitor sa vedem IPO-uri de AI pur. Dar cred ca o sa vedem ceva important si anume companii traditionale care devin mai performante pentru ca folosesc AI. Si asta se intampla deja, dar va avea impact din ce in ce mai mare cam in toate sectoarele ca vorbim de banci, de retail, de energie, de logistica si altele”, este de parere Bogdan Campianu, Managing Director and Head of SEE Investment Banking in cadrul firmei cehe de brokeraj Wood & Company.

Tendintele de investitii in sectorul de aparare.

“Noi avem o oportunitate foarte mare in sectorul de aparare, prin perspectiva si pozitionarea strategic, precum si prin prisma programului SAFE. Noi am facut si anul trecut un studi, pe care l-am prezentat si intr-un cadru mai larg despre care este potentialul investitional in sectorul industrial de aparare si ce impact poate avea. Am estimat anul trecut ca ar trebui investiti in urmatorii cinci ani pana la 8 mld. Euro, cu un efect multiplicator total de 24-25 mld. Euro. Deci despre astfel de cifre si impact vorbim. Conteaza nu doar sa cumperi echipamente din afara, ci si sa tii capitalul aici investit local prin productie locala, furnizor local, transfer tehnologic”, a spus Florian Teleaba, Partner in cadrul firmei americane de consultanta de strategie Kearney.

“Daca AI e o tema care este dominanta la nivel global, partea de aparare este, in primul rand, o tema europeana. Si aici, intr-adevar, am avut in Cehia in 2026 IPO-ul CSG, care este de dimensiuni impresionante si arata ca se pot face tranzactii de genul asta in regiune. Bineinteles, Turcia este o piata foarte mare in zona de aparare, cu Aselsan, cu Otokar, companii deja listate si cu o serie de companii care se pot lista si ele care au dimensiunea si sunt practic pregatite. Dupa aceea, Polonia e o piata foarte interesanta pentru ca bugetul alocat apararii este foarte mare. Deja au un istoric de investitii masive in sector si s-a creat deja acest ecosistem industrial. Toata lumea asteapta aici IPO-ul WB Group (producator polonez de drone, n.r.). Grecia are doua companii foarte interesante – Theon, la care povesteam ca am participat si noi la niste tranzactii recente, respectiv Intracom Defense, ”, a semnalat Bogdan Campianu din partea bancii de investitii cehe Wood & Company.

“Noi am anuntat un fond separat pentru sectorul de aparare. Noi ca si Earlybird Venture Capital nu investim in acest sector, putem investi insa in dual use (tehnologie cu aplicatie atat in sectorul civil, cat si militar, n.r.). Ne-am tinut departe de sector. Cred ca e vorba de niste caracteristici ale companiilor de aparare care sunt profund diferite fata de modelele de business cu care noi suntem obisnuiti, dar tocmai din cauza asta am anuntat acest fond de 500 mil. Euro care este separat de fondul de tech si care va deveni functional in curand.”, a declarat Dan Lupu, Venture Partner in cadrul managerului european de fonduri cu capital de risc Earlybird Venture Capital.

“Daca ar fi sa dau asa si o perspectiva, cred ca devine tot mai interesant, cel putin noi ne uitam cu mai mult interes in contextul finantarilor publice si fondurilor europene, ne uitam cu tot mai mare interes la infrastructura, constructii si infrastructura si avem cateva tranzactii de finantare si de asemenea la sectorul de aparare. Sunt cateva tranzactii in pipeline (pregatire, n.r.).. Sunt convinsa ca nu doar ING, ci si alte banci din piata sunt tot mai deschise catre sectorul de aparare”, a spus Cristina Cosman, Head of Lending Wholesale Banking in cadrul ING Bank Romania.

 Investitori strategici.

“E.ON este cam de 20 de ani in Romania si in aceasta perioada am investit 2,7 mld. Euro, din care 2,2 mld. Euro sunt investiti in retele de gaze naturale si energie electrica. Iar in urmatorii 3 ani si jumatate pe care inca ii avem pana in 2030, vrem sa investim inca 1,7 mld. Euro. Atunci viteza de investitii a accelerat puternic si ma bucur ca o parte semnificativa din asta vine din fonduri europene. Ne-am straduit sa accesam aceste programe. Reteaua noastra in Moldova, in judetele si in zona de acolo, este o retea comparativ mica fata de ceilalti distribuitori, dar am atras aproape aceeasi suma de fonduri europene. Vorbim despre 360 mil. Euro, care au un impact important pentru clienti pentru ca aceasta suma este un grant nerambursabil si nu mai avem nevoie sa facturam aceasta parte din investitii catre client”, a punctat Volker Raffel, CEO al E.ON Romania, subsidiara locala a investitorului strategic german E.ON activ pe pietele locale de energie electrica si gaze naturale.

“Pozitionarea noastra este de a fi in apropiere, bine implantati in orase, cu o diferentiere pe axa pret vizavi de ceea ce exista in piata. Dealtfel asta ne-a si adus performanta si perspectiva ultimilor ani, pentru ca am facut o schimbare a strategiei noastre comerciale acum cativa ani si am investit sistematic in preturi si atunci asta ne-a permis dezvoltarea, cresterea. Am deschis si formatele hard discount Atac, hipermarketul respectiv si primul supermarket a fost anul trecut, si apoi anul acesta. Iata ca dezvoltarea noastra se produce multiformat in sensul ca in hipermarket-uri, acolo ne uitam pe oportunitati. Deschidem anul asta un hipermarket in Sun Plaza. La supermarketuri, potentialul este mai dedicat de dezvoltare. Este un format pe care noi mizam in cresterea noastra – supermarket-urile de mare dimensiune Auchan, deschidem un One Gallery, un supermarket din punctul asta de vedere si vizavi de marca Atac, pe langa axa pret, trebuie sa spunem ca hipermarketurile sunt in principal o destinatie pentru descoperire, explorare de cumparaturi, game largi, rezolvare complexa, dar intr-o maniera simpla a nevoilor de consum al consumatorilor.”, a detaliat Tiberiu Danetiu din partea Auchan Romania strategia aplicata de investitorul francez pe diferitele segmente ale pietei locale de retail.

 “Consolidarea ramane unul din driver-ele (motoarele) foarte importante ale cresterii segmentului de M&A pe mid-market (companiile de talie medie), iar corporatiile cauta lideri regionali sau locali care la randul lor cumva si-au atins talia de crestere, adica plafonul pana la care puteau sa creasca organic. Aceste tinte de achizitii sunt din ce in ce de calitate mai buna. Intr-o alta ordine de idei as zice ca strategicii se uita sa se integreze vertical si sa-si securizeze value chain-ul (lantul de valoare). In agribusiness vedem astfel de consolidari, in retail si chiar in productie vedem consolidari de value chain, nu de cota de piata”, a punctat Ioana Filipescu Stamboli, Managing Director la firma internationale de consultanta Alvarez & Marsal.

Antreprenori.

“In ce investim? Am pornit de cateva luni cea mai mare investitie a noastra de electronice. Avem o linie in care reciclam un milion de frigidere pe an. O sa fiti uimiti, dar este nevoie de o capacitate de trei ori mai mare fata de milionul acesta, pentru ca se arunca si se consuma foarte mult in zona de frig, atat acasa cat si in zonele comerciale”, a semnalat Constantin Damov, Presedinte si cofondator al grupului de firme GreenGroup.

“Si mai este un val puternic, cel al textilelor. De la inceputul anului, in toata Europa, textilele se colecteaza separat. Iar noi fiind producatori de fibra sintetica de poliester din sticlele de PET, aceasta este activitatea noastra principala la plastic, noi producem poliester din PET, urmatorul pas vom investi chiar anul acesta in primele linii de fiber to fiber adica ne ducem la colectarea textilelor care au poliester si vom reconverti fibra de poliester in fibra de poliester. Este o noutate la nivel european, in Romania cu atat mai mult. O sa va dau exemplu de unde vine acest material. Va dau un exemplu simplu. Sunt centurile de siguranta de la masina. Toate cele echipamente de protectie sunt din poliester. In jurul nostru este foarte mult poliester, mai mult decat PET si speram sa fim printre pionierii europeni in a obtine fibra sintetica din textile”, a completat Constantin Damov din partea GreenGroup.

“In ultimii ani s-a produs o schimbare semnificativa. A fost aproape un soc pentru aceasta piata de investitori antreprenoriali pentru ca au realizat cateva lucruri care erau necesare pentru un anumit tip de sofisticare a pietei si a intelegerii tipului de investitii necesar. Unul este acela ca ar trebui sa aiba un protocol mai diversificat. Al doilea este ca trebuie sa se uite la anumite clase de active la care poate nu s-au uitat inainte si, bineinteles, mai ales cei care au realizat succes in zona aceasta de venture capital si private equity alaturi de fonduri de investitii, evident ca au reinvestit. Noi, spre exemplu, in al doilea fond si acum in al treilea fond al Catalyst, avem si vom avea alaturi antreprenori care au realizat exituri de succes impreuna cu noi si, bineinteles, ca recicleaza banii realizati sau o parte din banii realizati, care de fapt s-ar putea sa fie mai multi decat cei investiti in fondul anterior, pe acest principiu de <>, de elice care merge in sus din punct de vedere al sumelor. Pe baza randamentelor obtinute, reinvestesc in acelasi domeniu cumva si atunci acest ciclu virtuos se auto-intretine intr-un anumit sens”, a punctat Marius Ghenea, antreprenor cu o experienta acumulata in diferite sectoare de investitii.

Institutii financiare internationale.

“Generic, noi cand ne uitam la piata romaneasca as zice ca sunt trei lentile complementare. Una e partea de piata de credit in sens clasic sa-i spun asa, apoi e piata de capital cu IPO si emisiuni de obligatiuni si partea de investitii in equity (capital), unde avem atat direct, cat si indirect prin fonduri de private equity. In toate zonele astea vedem ca exista lichiditate si apetit investitional. Bineinteles, desigur, si din partea noastra care cel putin in IPO-uri am zice ca am fost IFI-ul cel mai activ”, a subliniat Andrei Svoronos, Associate Director in cadrul EBRD.

 “Pe partea de emisiuni de obligatiuni si aici am fost destul de ocupati. Anul trecut am avut cam 80 mil. Euro alocari pe obligatiuni. Doua dintre ele au fost cu jucatori din domeniul bancar adica Banca Transilvania si BCR. Apoi am mai investit in real estate. VGP e un client traditional in zona logistica si emit in mod recurent bonduri, iar noi avem alocari semnificative acolo si o parte din ce se investeste desigur e distribuit catre Romania. Alte doua bonduri pe care o sa le pomenesc sunt cele ale companiei GEK TERNA din Grecia cu planuri ambitioase pentru Romania. Desigur majoritatea alocarii a fost pentru Grecia, dar si Romania are cam 20% din ce s-a investit de catre EBRD, adica 50 mil. Euro. Am investit la Zabka care detine reteaua de magazine Froo in Romania la o emisiune de obligatiuni de 140 mil. zloti transa noastra la 1 mld. zloti in total intreaga emisiune. Avem o alocare mica, dar e o usa deschisa pentru ce urmeaza. Iar anul acesta deja la jumatatea anului avem 80 mil. Euro investite in trei bonduri – Unicredit, BCR chiar recent  a avut o emisiune si VGP, de asemenea”, a completat reprezentantul EBRD.

“As spune ca energia si intr-o anumita masura si partea de real estate ofera zona cu tichete cele mai semnificative, iar pentru dimensiuni mai mici risk sharing-ul e solutia cea mai buna de incepere a unei tranzactii cu noi”, a semnalat Andrei Svoronos.

Finantare bancara.

“Avand in vedere ca suntem una dintre cele mai bine capitalizate banci din Europa de Sud-Est si ca baza noastra de capital continua sa se consolideze datorita profitabilitatii si a instrumentelor de capital Tier 1, Tier 2 si AT1, dispunem de o capacitate semnificativa de expunere pe un singur client. As spune ca limita maxima de expunere per contraparte este putin sub 1 mld euro. Evident, in prezent nu suntem la acest nivel. Cea mai mare expunere actuala fata de un singur grup depaseste usor 500 mil. Euro”, a punctat Cosmin Calin, Deputy CEO Large Corporate in cadrul Bancii Transilvania.

“In acelasi timp, avem in pipeline (pregatire) mai multe tranzactii promitatoare si analizam oportunitati la nivel regional, atat pentru clienti internationali interesati de achizitii in Romania, cat si pentru companii romanesti pe care le sprijinim in procesul de extindere in regiune”, a subliniat bancherul BT.

 “Noi ne uitam la segmentul corporate la companii cu cifra de afaceri de peste 150 mil. Euro. Sunt alte banci care au acest prag la 50 mil. Euro. (…) Pot sa spun ca avem o dinamica buna pe segmentul corporate in finantare in 2025, cat si 2026 arata foarte bine. Suntem destul de balansati intre sectoare, chiar daca energia e in frunte, si pe langa energie, real estate, food si agribusiness, ne mai uitam la auto. Pentru noi e o piata in transformare, dar totusi o piata relevanta, chiar daca nu sunt neaparat sindicalizari pe aceasta piata, dar credite bilaterale importante avem in acest sector. La fel, sectorul institutiilor financiare este foarte relevant pentru ING”, a spus Cristina Cosman, Head of Lending Wholesale Banking al ING BANK Romania.

Asset management & fonduri de pensii.

“Din perspectiva ambelor sectoare, activele sunt in zona de maxime istorice. Numarul de participanti la fondurile de pensii facultative au depasit demult, un milion de participanti. La fel si numarul de investitori in fondurile deschise de investitii locale au depasit un milion de investitori. In fondurile deschise, vorbim acum undeva la 8 mld. Euro in activele totale ale fondurilor deschise de investitii. Aici as sublinia foarte mult faptul ca in ultimii trei ani, dar poate mai mult in ultimul an si jumatate – doi ani au crescut accelerat fondurile de actiuni, in special cele care investesc pe piata locala. Doar ca sa dau un exemplu, poate intr-o anumita masura banal, dar in acelasi timp cred ca reprezentativ. Fondul nostru de actiuni dedicat pietei locale, Raiffeisen Roma nia Dividend, se apropie acum de active catre 350 mil. Euro. In urma cu cativa ani, daca zic 4-5-6 ani in urma, erau un fond de cateva zeci de milioane de euro, putine zeci de milioane de euro. Deci, putem spune ca in 5 ani a crescut de 10 ori si ca el e reprezentativ pentru cam tot ceea ce inseamna fond de actiuni dedicate pietei locale si de la ceilalti mari jucatori din piata local”, a punctat Adrian Negru, CEO al Raiffeisen Asset Management.

“Noi facusem undeva un calcul. Daca iau expunerile in actiuni locale ale fondurilor de pensii facultative, nu cele de Pilon 2, ci doar cele 3 facultative de Pilon 3, si adaug investitiile in actiuni locale ale fondurilor administrate local de actiuni, probabil am la acest moment vorbind o expunere pe BVB, sa zic asa, mai mare de 10 mld. RON, care in mare parte s-a format in ultimii trei ani, ceea ce cred ca adauga un nou jucator de o dimensiune semnificativa in cererea institutionala deja ridicata care exista in piata locala pana intr-acolo incat am mai discutat asta, deja devine o provocare cumva sa administram genul asta de active si noi, si colegii din industria de pensii private”, a completat reprezentantul Raiffeisen Asset Management, care administreaza active totale de aproape 1,8 mld. Euro ce acopera fonduri deschise de investitii din industria de asset management si un fond de pensii private facultative de Pilon 3.

Venture Capital.

 “Acum suntem intr-un moment de inflexiune tehnologica. Facem trecerea de la a putea sa executam ceva, pana acum daca puteai sa executi era o chestie relevanta si deosebita, la intelegerea problemelor si crearea unor noi canale de distributie. In momentul in care nu ai clienti locali, lucrul asta e mult mai complicat. Si ceea ce era avantajul competitiv pe care il aveau startup-urile din Romania – talentul de a intelege probleme tehnice si a executa solutii tehnologice foarte complexe devine usor irelevant, poate caduc si asta cumva ironic chiar in momentul in care avem acces la capital”, avertizeaza Dan Lupu, Venture Partner in cadrul managerului european de fonduri cu capital de risc Earlybird Venture Partners.

“Un alt trend pe care l-am vazut in ultimii zece ani este ca diaspora este din ce in ce mai relevanta. Ma refer la faptul ca oamenii buni au plecat si vad fondatori romani in Germania, vad fondatori romani in Elvetia, in Anglia, in SUA, bineinteles. Sunt oameni care au plecat acum 10-15 ani, au lucrat in companii mari, au fost la universitati bune si care acum incep start-up-uri noi. Si vad populatia asta de romani din diaspora, de fapt e valabila tendinta pentru tot CEE, ca fiind mult mai importanta si ca e o sursa mult mai importanta de start-up-uri relevante la nivel global decat piata din Romania”, a punctat Dan Lupu.

“Asistam la nivel global la un usor shift intre private equity si venture capital ca si greutate in asset class-uri. In momentul in care totul este tehnologie, VC-ul este mai bine pozitionat pentru asta. Acum, intr-adevar, acest val urca toate barcile in acelasi timp si fondurile de private equity retehnologizeaza companiile in care sunt investite, marcheaza un profit prin lucrul asta. Dar totul in jurul nostru devine tehnologie si eu cred ca VC-ul are un mare viitor. Fiind noua ca si clasa de asset-uri si toate fondurile investind la early stage in regiune, am avut nevoie de o perioada care poate sa fie perioada asta prin care tocmai am trecut de 8-10 ani astfel incat companiile de portofoliu sa se maturizeze. In opinia mea, anul asta si la anul vom vedea companii care ating valori poate aproape de 1 mld. Euro, unele dintre acestea fiind poate chiar in Romania. Avem companii in portofoliu care au in plan runde noi undeva la finalul anului acestuia la inceputul anului viitor cum ar fi BibleChat, Druid – unde a avut loc o succesiune dupa decesul regretatului Liviu Dragan (cofondator al Druid, n.r.). Avem companii in portofoliu care sunt din regiune, care au cresteri absolut incredibile. Nu am vazut niciodata asa ceva.”, afirma Cristian Munteanu, Managing Partner al Early Game Ventures.

Private Equity.

“Daca ne uitam la Europa Centrala si de Est (CEE), vedem ca anul trecut valoarea totala a tranzactiilor a crescut. In schimb, numarul tranzactiilor a scazut, ceea ce inseamna ca piata este orientata mai degraba catre tranzactii de dimensiuni mari. De ce a incetinit piata? In primul rand, din cauza contextului geopolitic. Nimeni nu poate spune cu certitudine care va fi impactul unor factori precum volatilitatea pretului petrolului asupra rezultatelor companiilor. Un alt factor este inteligenta artificiala (AI). Chiar daca Europa nu este lider in acest domeniu, AI ii determina pe investitori sa isi puna intrebari despre stabilitatea si rezilienta modelelor de afaceri ale companiilor-tinta. Se intreaba daca AI va schimba respectivele modele de business si, daca da, daca schimbarea va fi in bine sau in rau. Mai exista si o usoara diferenta intre asteptarile vanzatorilor si cele ale cumparatorilor in privinta evaluarilor. Activele de calitate continua sa obtina multipli ridicati, lucru demonstrat si de exiturile realizate anul trecut. Totusi, investitorii prefera sa fie mai prudenti si petrec mai mult timp analizand fiecare oportunitate de investitie”, a conturat Vytautas Plunksnis, Head of Private Equity in cadrul managerului baltic de active INVL Asset Management, peisajul tranzactional si investitional al regiunii din care face parte si  piata din Romania.

‘Incetinirea pietei este evidenta si cred ca este cauzata, cel putin partial, de incetinirea economiei si de instabilitatea politica pe care o traversam in Romania. Pe termen lung insa, iar noi investim cu o perspectiva pe termen lung, ramanem optimisti”, a spus Dan Farcasanu, Managing Partner al Mozaik Investments.

“Piata nu este aglomerata. Initiativele sustinute de Fondul European de Investitii (EIF) au dus la aparitia a patru sau cinci fonduri locale, ceea ce inseamna ca exista suficient spatiu pentru toata lumea. In afara de acestea, mai exista cativa investitori regionali importanti – fonduri poloneze sau investitori precum INVL – care analizeaza anumite active. Totusi, strategia lor este diferita de a noastra. Noi avem avantajul prezentei locale. Cunoastem antreprenorii romani si intelegem specificul pietei. Si tipul de tranzactii pe care il urmarim este usor diferit, astfel incat suprapunerea cu ceilalti investitori este redusa”, a completat Dan Farcasanu din partea Mozaik Investments. 

Private debt.

“In prezent, portofoliul nostru este concentrat in principal pe Polonia, Romania si statele baltice. In acest moment, Romania este o piata mai interesanta din punct de vedere al oportunitatilor. Poate anticipand o intrebare mai specifica despre Romania, as spune ca activitatea noastra este influentata de doi factori. Pe de o parte, suntem un element de aditionalitate si asiguram capital catre acele sectoare in care creditarea bancara este insuficienta sau in situatii in care o astfel de oportunitate nu exista sau in alte cazuri in care compania ar prefera sa nu emita capital pentru a finanta un proiect. Iar aceasta este o latura a structurii pietei care conduce oportunitati catre noi. Pe de alta parte, avem unghiul macroeconomic si aici a fost interesant pentru noi sa vedem ca atunci cand este o perioada de turbulente economice ne poate afecta activitatea intr-un mod sau doua. De obicei, disponibilitatea capitalului este restrictionata si ca urmare vedem mai multe oportunitati pentru noi.”, a subliniat Ciprian Nicolae, Managing Partner al ACP Credit.

 “Suntem undeva la mijloc. Putem coexista cu bancile in structura de finantare si, desigur, putem acorda finantare companiilor detinute de fonduri de private equity sau de investitori individuali. Totusi, finantarea noastra – si, in general, finantarea prin private debt – este destinata in principal sustinerii cresterii companiilor. Ne adresam companiilor care se afla inca intr-o etapa relativ timpurie de dezvoltare, dar care genereaza deja fluxuri de numerar. Consider ca venture capital este mai potrivit pentru companiile aflate in stadii foarte incipiente, cum ar fi faza de seed sau de idee, iar ulterior pentru rundele de finantare destinate dezvoltarii produsului. In schimb, in cazul private debt, solicitam existenta unor fluxuri de numerar si a unui EBITDA pozitiv, deoarece este vorba despre un produs de finantare prin datorie”, a detaliat Magdalena Sniegocka, Principal in cadrul managerului polonez de fonduri de private debt CVI.

Real Estate.

“Noi cotam yield-ul (randamentul) de baza la 7,70%-7,75% pentru aproape toate segmentele. Prin asta ma refer la retail, pe care il vedem la 7,5%, deci o imbunatatire. Vedem o cerere foarte solida pentru zona de retail, in special retail parcuri, dar cred ca asta ar putea fi extins si la centre comerciale daca am avea mai multe produse pe piata”, a punctat Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties in cadrul CBRE Romania.

 “Sectorul de real estate mobilizeaza sume foarte mari si a fost destul de efervescent anul trecut. Ultima tranzactie de finantare la care as face referire si la care a participat ING este refinantarea mall-ului Sun Plaza. Este o finantare acordata de catre ING impreuna cu OTP Bank Ungaria catre CPI Property Group, un investitor major in piata imobiliara romaneasca cu active in zona de birouri si de retail. Finantarea a totalizat 100 mil. Euro, ING avand un tichet de 50 mil. Euro in tranzactie.”, a spus Cristina Cosman, Head of Lending Wholesale Banking in cadrul ING BANK Romania.

“In Romania, in continuare vedem cumva o polarizare din punct de vedere a lichiditatii, adica o lichiditate destul de adanca pentru tranzactii micute, care sunt intre 5 si 20 de mil. Euro si acolo vedem tot asa o efervescenta si o piata care e dominata, in general, de jucatorii locali. Iar la celalalt capat, tranzactiile mari. Momentan, ne lipseste cumva ceva ce s-ar afla in mod normal in mijloc. Pentru ca in continuare, pe partea strict de M&A, vedem tot asa o polarizare si un spread pe care inca n-am reusit sa-l rezolvam din punct de vedere bid – ask (oferta  – cerere, n.r.)”, a concluzionat Mihai Patrulescu de la CBRE Romania.

MIRSANU.RO