Finanțarea educației în România, ultima din UE ca pondere în PIB. Scade și ponderea tinerilor cu studii superioare.

Infografic Monitorul Social
un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România

Datele Eurostat arată că România are cele mai mici cheltuieli publice pentru educație din UE, ca procent din PIB, atât pentru întregul ciclu educațional, de la educația preșcolară la cea superioară, cât și pentru învățământul superior luat separat. În 2023, România a alocat pentru educație 2,97% din PIB, în timp ce media UE27 a fost de 4,66%, arată datele Eurostat, prelucrate de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung.

Cu alte cuvinte, statul român investește puțin peste jumătate din media europeană în acest domeniu. Diferența este la fel de pronunțată și în ceea ce privește educația superioară: România a alocat doar 0,71% din PIB, comparativ cu media UE27 de 1,21% .

Într-un context european în care competitivitatea economică depinde tot mai mult de competențe avansate, datele arată că România continuă să trateze educația ca pe un domeniu neimportant, deși nevoia de forță de muncă bine pregătită este tot mai mare.

Aceste niveluri reduse de finanțare nu reprezintă o situație punctuală, ci o tendință persistentă. Între 2017 și 2023, România a rămas constant la coada clasamentului european, fără o convergență reală către media Uniunii. În 2017, cheltuielile totale pentru educație reprezentau 2,69% din PIB, iar în 2023 ajungeau la 2,97%, o creștere modestă și insuficientă pentru a modifica poziția țării în raport cu celelalte state membre.

În aceeași perioadă, media UE27 a rămas stabilă la un nivel net superior. Comparația cu alte țări europene arată că problema României nu poate fi explicată doar prin apartenența la blocul ex-comunist. În 2023, Germania a cheltuit 4,79% din PIB pentru educație, Polonia 4,54%, iar Lituania 4,34%, toate mult peste nivelul României. Situația este similară și în cazul educației superioare: Germania a alocat 1,30% din PIB, Polonia 0,96%, iar Lituania 0,94%, comparativ cu 0,71% în România. Chiar și state care nu se află în nucleul economic al Uniunii Europene păstrează niveluri de investiție considerabil mai ridicate, ceea ce sugerează că în cazul României este vorba de o problemă de prioritate politică și bugetară, nu doar de capacitate economică.

Această subfinanțare se reflectă direct în rezultatele sistemului educațional. România are cea mai mică proporție de tineri cu studii superioare absolvite dintre toate statele UE27.

Doar 18,1% dintre persoanele cu vârste între 20 și 34 de ani din România au studii superioare, conform datelor din 2025, în timp ce media UE27 ajunge la 37,0%. Învățământul superior (terțiar) în România cuprinde studiile de licență, masterat, doctorat, postdoctorat, programe postuniversitare, precum și colegiile universitare și specializări profesionale superioare.

La acest capitol, diferențele României față de alte state sunt deosebit de mari: În Germania mai mult de o treime (32,5%) din populația de 20-34 de ani are studii terțiare, Polonia 35,6%, iar Lituania 48,8%. Așadar, România nu doar că investește puțin, ci produce și un procent mult mai redus de populație tânără cu calificări superioare.

Mai îngrijorător este faptul că, spre deosebire de tendința europeană generală, România nu avansează, ci pierde teren. În 2017, ponderea tinerilor de 20-34 de ani cu studii superioare era de 20,3% în România, iar în 2025 aceasta a scăzut la 18,1%. În aceeași perioadă, media UE27 a crescut de la 31,1% la 37,0%, Germania de la 24,4% la 32,5%, iar Lituania de la 43,1% la 48,8%. Polonia rămâne și ea net peste România.

Într-un moment în care piețele muncii europene și economia românească au nevoie tot mai mare de competențe specializate, greu de înlocuit prin automatizare, subfinanțarea educației devine o problemă structurală de dezvoltare. Reducerea investițiilor sau menținerea lor la niveluri foarte joase afectează nu doar șansele individuale ale tinerilor, ci și capacitatea economiei de a produce valoare adăugată, inovație și mobilitate socială. Menținerea educației în logica austerității este o alegere riscantă și costisitoare pe termen lung pentru viitorul României.

***

Infograficul poate fi consultat la adresa:

https://romania.fes.de/ro/e/finantarea-educatiei-in-romania-ultima-din-ue-ca-pondere-in-pib-scade-si-ponderea-tinerilor-cu-studii-superioare.html

Sursa datelor: EUROSTAT

* Public expenditure on education by education level and programme orientation - as % of GDP (educ_uoe_fine06__custom_21963052)

* Public expenditure on education by education level and programme orientation - as % of GDP (educ_uoe_fine06__custom_21963052)

* Population in private households by educational attainment level [(edat_lfse_03__custom_21963064)

Prelucrare date și concepere text: Daniel Sandu

Infografic: Pascalone Media SRL