Romania inca ofera oportunitati de investitii si potential de crestere in sectoare precum energie, infrastructura, sectorul de productie sau cel de aparare, ceea ce ii consolideaza pozitionarea de a doua piata dupa Polonia pe radarul investitiilor care vizeaza Europa Centrala si de Est, conform concluziilor evenimentului MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026, eveniment online organizat pe 30 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul Auchan Romania in calitate de Event Partner, respectiv cel al Vetimex Capital in calitate de Supporting Partner.

“Daca vorbim mai general, putem sa constatam ca inca este un interes mare din partea investitorilor straini. Asta se vede si la nivel de AHK la Camera comerciala bilaterala germano-romana la care am onoarea sa fiu presedinte. Si acolo observam ca inca este un interes mare. Vin multi pentru a explora optiunile cum ar fi posibil sa intram in aceasta piata, ceea ce este un mesaj bun si meritat pentru ca Romania inca este pe crestere si a reusit sa aiba cresterea cea mai mare in toata Europa din Est in cei 20 de ani pe care ii are aproape de cand Romania a intrat in Uniunea Europeana. Acum vedem ca si infrastructura care ajunge la autostrazi in sfarsit este gata sau in curs de constructie si in toata aceasta perspectiva se vede ca si Romania este o tara binecuvantata cu toate resursele energetice de care avem nevoie. Avem si energie, nuclear, gaze naturale si altele”, a declarat Volker Raffel, CEO al E.ON Romania, subsidiara locala a concernului german E.ON si unul dintre cei mai puternici investitori strategici straini de pe piata locala.

“Atunci potentialul si perspectiva sunt. Dar sa vorbim si despre impedimentele pe care le vedem. Unul, cu siguranta, este stabilitatea politica. Este ceva care, in general, este important si pentru investitori. Dar, cu siguranta, supravietuim in aceasta faza actuala. Mai larg, observam ca o mare parte din crestere in Romania este finantata cu fonduri europene, insa fondurile europene care sunt gestionate de la stat vin cu intarziere”, a semnalat presedintele AHK Romania, cea mai mare camera de comert bilaterala care activeaza la nivel local si care reprezinta interesele a aproximativ 680 de companii.

“Sa nu uitam un lucru, Romania este aproape de <> (rating nerecomandat investitiilor, n.r.). Daca ar fi asta cazul in toamna acestui an, ar fi chiar o criza <> si trebuie neaparat sa fie evitat. Si pentru asta nu este doar important ca Romania ar fi in stare sa plateasca, dar si sa plateasca datoriile pe care le are (…) Vorbim despre acele ministere care gestioneaza cererile noastre, dar si din alte sectoare, unde sunt intarzieri administrative ne-necesare si chiar periculoase. Iar Romania vrea sa intre in OECD. OECD si <>  (rating investitional, n,r.) sunt doua preconditii importante sa vina mai multe surse financiare cu o dobanda mai mica pentru Romania si pentru amandoua este important comportamentul ca statul roman sa fie mai fiabil”, a punctat Volker Raffel, CEO al E.ON Romania, companie cu investitii de 2,7 mld. Euro in electricitate si gaze naturale.

Ritmul de incetinire al economiei locale se resimte si la nivelul finantatorilor internationali – cheie.

“Pentru 2026 suntem de parere ca vom avea un volum usor mai mic decat cel de anul trecut. Probabil undeva intre 800-900 mil. Euro si asta pentru ca e o anumita corelatie cu evolutia macro a economiei. Pentru 2026 estimam o usoara scadere de – 0,2% din PIB. Dar, fundamental, credem ca povestea de convergenta se mentine si cum deja suntem aproape de 400 mld. Euro (nivelul PIB-ului Romaniei, n.r.) si dimensiunea portofoliului nostru incepe sa fie un pic mai mai reflectata in raport cu ceea ce am avut in anii anteriori. Din portofoliul nostru cam 15% este equity (investitii de capital), iar restul este debt (instrumente de datorie, n.r.)”, a spus Andrei Svoronos, Associate Director in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD).

EBRD a inregistrat in 2025 un nivel de investitii in Romania de 955 mil. Euro, un nou record dupa borna inregistrata de portofoliul sau local in 2009. Institutia financiara internationala a investit pana acum aproximativ 12,5 mld. Euro in Romania plasate in circa 595 de proiecte, fiind un finantator major activ atat direct prin investitii directe pe piata de capital sau in companii private, precum si prin investitii indirecte plasate in fonduri de investitii locale si regionale, la care se adauga si dimensiunea sa de finantator bancar prin imprumuturi bilaterale sau in cadrul unor sindicate bancare pentru finantari mari sindicalizate.

Privita printr-o lentila cu cadru mai larg la nivel regional, Romania a facut in 2025 un salt mai mare la nivelul investitiilor straine directe fata de competitorii sai din spatiul Europei Centrale si de Est.

“Intr-adevar, Romania, cel putin anul trecut, din perspectiva investitiilor straine directe si al pozitionarii fata de CEE, a avut o pozitie excelenta. Adica am avut cea mai mare crestere in investitii straine directe pana la circa 8 mld. Euro. Dar as vrea sa fac un pas in spate si sa punem doua perspective majore aici. Una este ca odata tot nivelul de investitiii in CEE ca regiune incepe sa se domoleasca si intreaga regiune sa-si piarda un pic atractivitatea, iar capitalul se duce catre piete mai mature, fie din Europa de vest, fie din SUA, fie din anumite piete emergente in care investitorii si proprietarii de capital cu adevarat foarte mare se uita azi spre avantaje de tipul tehnologie, infrastructura tehnologica digitala, pe care Europa de Est si Romania nu le au inca atat de, sa zicem, apetisante pentru investitori”, a nuantat Florian Teleaba, Partner in cadrul firmei americane de consultanta strategica Kearney.

“Dar noi suntem inca o tara cu o atractivitate mare din perspectiva inca a unor costuri mai reduse, a unui potential de investitii in energie, in infrastructura, in aparare (…). Insa intregul CEE (Europa Centrala si de Est) este acum sub o mica presiune. Acum, investitiile straine directe in Romania, la fel, au crescut foarte mult, cu aproape 50% anul trecut. Dar si aici trebuie sa nu ne imbatam cu apa rece si sa ne uitam pe componente. Investitiile straine directe inseamna in mare aport la capital, deci banii noi intrati in economie, cu adevarat bani noi, dar inseamna si profit reinvestit, adica al companiilor existente care fac profit si il reinvestesc si inseamna si credite de la companiile – mama sub diferite forme, credite, creante comerciale, finantari”, a precizat consultantul Kearney.

„Acum, componenta de aport la capital, deci capital nou, e inca mica. In 2024 era cam un sfert (…). Polonia prin 2024 era la peste 40%. Adica si din toate investitiile astea mari, si banii si miliardele despre care spunem ca sunt investitii straine directe, conteaza cat e aport la capital, deci bani noi si cat e profit reinvestit. E bine si ca banii stau aici si ca exista in continuare un feeling pozitiv pentru economia de aici. Noi avem nevoie de capital proaspat”, a adaugat acesta.

Investitorii strategici din sectorul de consum confirma pariul pe termen lung pentru piata locala, care a marcat recent prima achizitie locala M&A peste borna de 1 mld. Euro prin Ahold Delhaize – Profi, cat si prin investitiile organice derulate pe toate etajele pietei de retail.

“In primul rand, Auchan sarbatoreste 20 de ani de existenta in Romania. Imi aduc aminte ca in 2006 am deschis primul magazin, incepusem compania cu un an inainte pentru ca trebuia sa ne pregatim conditiile. Si iata ca dupa acesti 20 de ani avem un portofoliu de peste 500 de magazine, un parteneriat solid cu OMV Petrom pentru magazine Auchan in statiile Petrom. Suntem o companie multiformat. Avem magazine pe toate segmentele de hipermarketuri, supermarketuri, magazine discount, magazine de proximitate si ultraproximitate, magazine online. Am creat in Romania primul magazin complet autonom in premiera Auchan Go, echivalentul lui Amazon Go din SUA. Intri si iesi cu cumparaturile si esti debitat automat la iesire. Deci, toate lucrurile astea sunt un exemplu concret al investitiei pe care grupul Auchan a facut-o in Romania, pe care am realizat-o noi romanii aici, pentru ca Auchan Romania este o tara quasi-autonoma in cadrul grupului Auchan, iar deciziile pe care noi le luam aici si directiile de dezvoltare sunt construite de noi si suntem in acord cu grupul astfel incat sa le putem pune in practica”, a subliniat Tiberiu Danetiu, Member of the Executive Board si Director of Institutional Affairs & Retail Media in cadrul Auchan Romania.

Subsidiara locala a grupului francez este unul dintre jucatorii majori de pe piata de retail alimentar cu o cifra de afaceri anuala de peste 8,2 mld. RON.

“Grupul Auchan a investit pana acum 750 mil. Euro in ceea ce avem ca infrastructura de magazine – atat magazine in proprietate, cat si partea de investitii efectiv in cadrul retelei noastre. Si continuam investitiile pentru ca Romania este o tara cu un bun potential de dezvoltare. Densitatea comerciala din Romania este printre cele mai mici din Europa. Continua dezvoltarea. Sigur s-a mutat zona de expansiune mai degraba din zona de hipermarket, segmentul cash & carry s-a inchis acum multi ani. Pe urma a fost epoca supermarketurilor. In prezent, dezvoltarea se face pe segmentele de proximitate si ultraproximitate, iar aici noi avem franciza pe care o dezvoltam si in magazinele noastre si de tip supermarketuri si pe urma segmentul de discount”, a adaugat reprezentantul grupului francez de retail Auchan.

Interesul pentru oportunitatile de investitii locale este confirmat si de catre investitorii de private equity de talie majora din Europa Centrala si de Est.

“As spune ca suntem un investitor destul de traditional si ne plac companiile din sectorul de productie (manufacturing, lb. eng.), Cred ca Romania este competitiva in regiune si ca tara continua sa se dezvolte. Un lucru care imi place este faptul ca romanii din interiorul tarii sunt, in general, destul de pesimisti in privinta viitorului Romaniei. Pentru mine, acesta este chiar un semn bun. In ceea ce priveste tranzactiile pe care le analizam, ele provin, in principal, din industrii traditionale, din afaceri relativ simple si usor de inteles”, a declarat Vytautas Plunksnis, Head of Private Equity in cadrul INVL Asset Management, cel mai important manager baltic de investitii.

Investitorul financiar lituanian a intrat in 2025 pe piata din Romania prin achizitia Pehart cu unul dintre cele mai mari fonduri de private equity din Europa Centrala si de Est a carui capitalizare totala este de 410 mil. Euro si dispune dé un portofoliu local divers in industrie, energie regenerabila, terenuri si paduri, si are apetit pentru noi achizitii M&A in Romania.

“Nu pot spune cu certitudine (daca urmatoarea achizitie va fi in sectorul de productie, n.r.), deoarece, ca grup, facem mult mai mult decat private equity, iar urmatoarea investitie ar putea fi intr-un alt domeniu. Insa, daca vorbim strict despre activitatea de private equity, as spune ca productia este sectorul asupra caruia este concentrata cea mai mare parte a pipeline-ului (proiectele in curs, n.r.) nostru din Romania”, a punctat Vytautas Plunksnis din partea INVL Asset Management, parte a grupului lituanian Invalda INVL cu active sub administrare de peste 2,1 mld. Euro.

Apetitul investitorilor pentru noi achizitii M&A, dar si pentru alte tipuri de proiecte, a ridicat piata finantarilor bancare sindicalizate, unde calibrul tichetelor este in crestere.

“In ceea ce priveste piata finantarilor sindicalizate din Romania, in ultimii doi ani aceasta a evoluat semnificativ, in sensul ca vedem tranzactii de dimensiuni tot mai mari si volume de finantare din ce in ce mai ridicate. De exemplu, anul trecut, si pe piata de fuziuni si achizitii (M&A), au existat cateva tranzactii care au depasit pragul de 1 mld. euro, ceea ce este extrem de incurajator. Valoarea tranzactiilor este in continua crestere, la fel si piata de M&A, iar cele cateva tranzactii de peste 1 mld. Euro incheiate anul trecut reprezinta un semnal foarte pozitiv, avand in vedere ca multe dintre aceste companii au fost dezvoltate de la zero, prin investitii de tip greenfield. In prezent, cea mai mare tranzactie pe care am structurat-o a fost cea pentru Electrica, care s-a dovedit un succes remarcabil in urma cu aproximativ un an si a facut parte dintr-un program mai amplu al companiei”, a subliniat Cosmin Calin, Deputy CEO Large Corporates in cadrul Bancii Transilvania, cea mai mare banca locala dupa active si una dintre cele mai mari din Europa de Sud- Est.

„Pe langa aceasta, am coordonat numeroase tranzactii sindicalizate realizate atat anul trecut, cat si in acest an. Intr-adevar, sectorul energetic ramane unul dintre cele mai atractive, insa observam tranzactii foarte interesante si in domeniul sanatatii, precum si in retail. Exista numeroase tranzactii in desfasurare, astfel incat, in prezent, vedem un peisaj foarte promitator atat pe piata de M&A, cat si pe cea a finantarilor sindicalizate, avand in vedere ca valorile companiilor sunt in crestere, la fel si volumul tranzactiilor de tip LBO (leveraged buyout), ceea ce se traduce si prin finantari de valori mai mari pentru creditori”, a adaugat bancherul BT.

Grupul Banca Transilvania a raportat la 31 martie 2026 active totale de 227 mld. RON si are o capitalizare bursiera de peste 44,8 mld. RON pe bursa de la Bucuresti.

Intrebat cate tichete de finantari sindicalizate de peste 500 mil. Euro sunt in lucru pe piata bancara, bancherul care coordoneaza segmentul finantarilor mari in cadrul BT a raspuns:

“As spune ca este vorba de aproximativ 10 tranzactii – in domeniul energiei, finantari pentru tranzactii de tip LBO si achizitii, nu doar finantari sindicalizate, ci si tranzactii bilaterale. Asadar, vorbim de aproape 10 tranzactii, ceea ce este foarte incurajator. Cel mai probabil, acestea vor fi finalizate pana la sfarsitul anului. Perspectivele sunt destul de promitatoare”.

Piata finantarilor catre companii se dezvolta si la fondurile de private debt din regiunea CEE.

“Lucram in prezent la lansarea celui de-al doilea fond, care speram sa fie anuntat in curand. As spune ca este deja in ultima etapa a procesului. Primul nostru fond al nostru are o dimensiune de 100 de mil. Euro, iar pentru al doilea fond estimam o valoare aproximativ dubla. Romania este o piata foarte importanta pentru noi. Ne asteptam ca investitiile din Romania sa reprezinte cel putin o treime si, probabil, mai putin de jumatate din intregul portofoliu al noului fond. Credem ca aceasta structura se va mentine cel putin in primul an de activitate al celui de-al doilea fond deoarece continuam sa vedem un flux consistent de oportunitati si un pipeline foarte bun de tranzactii in Romania”, a subliniat Ciprian Nicolae, Managing Partner al ACP Credit, unul dintre cei mai importanti manageri de private debt din CEE, care face parte mai larg din familia de fonduri de investitii de talie regionala ACP – investitor prezent de mai multi ani in Romania prin fondurile sale de private equity.

Apetitul pentru tranzactii noi se pastreaza si pe piata de capital, care a inregistrat 3 IPO-uri pe piata principala a bursei de la Bucuresti in perioada octombrie 2025 – iunie 2026.

“Vedem ca aceste listari au atras si atentia altor posibili jucatori. Stiu din discutii cu diversi participanti la piata ca exista vreo 6 – 8 companii care se gandesc la listare si sunt in diverse stadii de pregatire din sectoare foarte diverse. Dar asteptam cu interes sa vina catre noi si catre piata in sens larg”, a spus Andrei Svoronos din partea EBRD, care s-a pozitionat ca unul dintre principalii investitori institutionali in cadrul IPO-urilor recente derulate de catre companiile antreprenoriale Cris-Tim Family Holding si Electro-Alfa International.

Interesul major pentru noi emitenti pe bursa locala este confirmat si de unicul investitor institutional local, care este atat unul dintre jucatori mari din industria de asset management, cat si jucator pe piata pensiilor private – cel mai important pol de capital investitional din Romania.

“De principiu, am investit in toate IPO-urile principale care au fost la BVB, cel putin cu fondul nostru dedicat actiunilor locale, la multe dintre ele chiar si cu fondul de pensii facultative. Cred ca putem construi in continuare poate cea mai fasta perioada in ceea ce priveste ofertele publice initiale pentru piata locala, urmand sau mergand pe exemplu acestor IPO-uri de succes, atata timp cat toti actorii din piata continua sa indeplineasca anumite conditii. Pe de o parte, in zona pe care o reprezint de buy-side (investitori, n.r.), cred ca nu e mai un secret pentru nimeni, nu fac niciun rau industriei daca spun ca avem, probabil, cele mai solide active din istoria pietei de capital, atat pe zona de fonduri de investitii, cat si pe zona de fonduri de pensii, fie ele facultative, fie ele obligatorii. Avem active de la investitorii nostri la un nivel fara precedent si evident ca exista cerere potentiala foarte mare pentru a pune acesti bani la treaba in active de calitate”, a subliniat Adrian Negru, CEO al Raiffeisen Asset Management, care are sub administrare active  de circa 1,75 mld. Euro si face parte din grupul financiar austriac de talie regionala Raiffeisen.

“Pe partea cealalta exista cerere atata timp cat multiplii (P/E – n.r.) sunt rezonabili si aici cred ca este important pentru orice companie noua care vine sa-si faca foarte bine calculele si sa se uite foarte bine la ancorele de pret si de multipli care exista in piata, fie de data mai recenta, fie de data mai indepartata”, a semnalat reprezentantul sectorului de investitori institutionali locali catre companiile care intentioneaza sa se listeze pe bursa.

In ciuda acestui val de interes IPO pentru bursa de la Bucuresti, piata de capital locala nu a reusit sa capteze deloc in ultimii ani interesul fondurilor de investitii care prin exit partial sau total sa vina cu listari dupa modelul tranzactiilor recent derulate de catre CVC Capital Partners – principalul actionar al retelei de servicii medicale private Regina Maria sau de catre MidEuropa – fostul proprietar al retelelor Profi si Regina Maria. CVC Capital Partners a listat in 2024 pe bursa de la Varsovia compania Zabka – retea poloneza de retail activa in Romania cu lantul de magazine Froo – in cadrul unei miscari de exit partial, fiind in continuare actionar in companie, iar MidEuropa a listat in 2025 compania poloneza de servicii medicale Diagnostyka. Profi si Regina Maria au fost vandute in 2025 de catre MidEuropa in cadrul unor tranzactii M&A record la nivelul Europei Centrale si de Est pentru sectoarele pe care le reprezinta.

De ce nu vin IPO-uri pe bursa de la Bucuresti dinspre fondurile de investitii?

“Daca vorbim despre afaceri care sunt pe o rata a profitului buna sau EBITDA semnificativ, asa cum Bursa de Valori Bucuresti are nevoie sau investitorii bursei vor sa vada, acolo apare o alta problema legata de lichiditate si de adancimea structurii bursiere din Bucuresti, unde una dintre problemele investitorilor de venture capital sau de private equity este ca in momentul in care au participat la o asemenea listare, ei au cumva o nevoie de a lichidiza imediat restul participatiilor de actiuni care n-au fost eventual oferite in piata secundara, in pre-IPO sau in IPO. Si asta, daca nu e o bursa suficient de adanca, nu se poate face, pentru ca daca vinzi semnificativ, chiar daca ai permisiunea bursei sa vinzi – si asta iarasi este o chestiune de perioade in care poti sau nu poti sa vinzi – poti sa distrugi valoarea companiei daca vinzi prea mult pentru ca inunzi piata.” a punctat Marius Ghenea, Managing Partner al managerului de fonduri cu capital de risc Catalyst Romania. El precizat ca aceasta este numai una dintre explicatii.

„Si asta este diferenta fata de Varsovia, unde bursa este suficient de mare ca sa sustina acest tip de IPO-uri. Mai mult, as spune ca piata poloneza de venture capital si private equity a crescut atat de mult si atat de bine, tocmai pentru ca investitorii, fondurile de investitii de acest tip din Polonia au plecat de la inceput cu o strategie – crestem compania repede asa cum face orice fond de investitii, dar cu ruta finala catre IPO, catre listarea la bursa din Varsovia, unde stiau ca sunt bine primiti, unde stiau ca au lichiditate, unde stiau ca pot sa faca randamente exceptionale. Noi nu avem acest privilegiu aici in Romania. Nu-l avem inca cel putin. Si atunci ca fond de investitii in momentul in care investesti, deja trebuie sa ai o strategie de exit. Iar investitia se face cu 4, 5, 6, 8 ani inainte de exit, asa cum vedem si in exemplele acestea de tranzactii recente, semnificative, care au fost facute in Romania”, afirma acesta.

“Daca vorbim din perspectiva mai larga a fondurilor de investitii, Romania pe ultimele studii arata foarte bine atat pe fundraising (strangere de noi fonduri de investitii, n.r.), pe angajamente de investitii, cat si pe exit-uri sau divestment-uri (vanzari) pentru ca in 2025 Romania era nr. 2 in zona asta dupa Polonia in materie de venture capital, fonduri de growth, private equity in ceea ce priveste partea de fundraising asa cum este oarecum firesc in regiune. Insa nu a fost intotdeauna Romania acolo sus, o parte importanta a explicatiei fiind, bineinteles, programul PNRR, care a ajuns la aproape 400 mil. Euro alocati prin mandatul Fondului European de Investitii (EIF). Si aceasta suma semnificativa, care n-a mai existat niciodata in istoria Romaniei pentru acest tip de investitii, pentru aceste fonduri de investitii, a fost in plus majorata cu investitori privati, institutionali sau neinstitutionali, pentru ca, in general, au fost alocari suplimentare sau, in fine, a fost necesar un capital suplimentar intre 30% si 50% peste fondurile alocate prin PNRR sau, mai precis, prin Recovery Equity Fund, acest program sub mandat EIF”, a punctat Marius Ghenea, unul dintre pionierii pietei locale de venture capital, dar in acelasi timp si un antreprenor implicat de-a lungul timpului in cresterea mai multor companii locale.

Potrivit acestuia, aceasta este una dintre explicatiile faptului ca a fost acest influx semnificativ de capital in zona fondurilor de investitii. Iar pe partea de exituri, Romania a avut in 2025 un rezultat extraordinar, care apare si ca un efect al unor tranzactii mari in private equity precum Regina Maria sau Profi.

Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene (MIPE) a anuntat in iunie 2026 finalizarea procesului de alocare a Fondului de Fonduri de capital de risc pentru Redresare (Recovery Equity Fund of Funds – REF), instrument finantat prin PNRR si administrat de Fondul European de Investitii, prin care bugetul total investibil de 380 mil. euro a fost distribuit integral catre 20 de fonduri de investitii din venture capital, private equity si infrastructura in energie regenerabila, la capatul unui proces inceput in 2022

“Ceea ce este relevant este faptul ca doua treimi din fondurile care au accesat acest buget se regasesc si au in managementul fondului romani, antreprenori, specialisti din Romania, ceea ce inseamna ca apetitul deschis de catre PNRR poate fi fructificat si pe viitor”, a transmis Florentin Cotorobai, Director General Adjunct in cadrul Directiei Generale Dezvoltare Regionala, Inovare si Digitalizare din cadrul MIPE.

“Morphosis Capital a reusit primul exit aferent acestui fond de fonduri. Efectul de multificare a fost undeva de trei ori valoarea investita, ceea ce inseamna ca investitia a fost ok. Este clar ca fondul a aratat o maturitate in ceea ce inseamna investitiile prin fonduri. Ce mai este relevant – si cred ca aici nu mai avem alte exituri sau anunturi care sa ne pregateasca pentru alte exituri –  este si efectul de levier la fondurile pe care le-am pus din PNRR si asta inseamna ca implicarea administratiei publice – aici ma refer la MIPE – a dat o greutate acestor investitii si clar efectul de levier s-a vazut, iar peste 600 mil. Euro s-au adunat ca valoare totala a fondurilor, cred ca si mai mult, dar statisticile acestea le vom prezenta ulterior intr-un alt anunt. Adica 600 mil. Euro sunt investitiile realizate in companii de catre fondurile de investitii. Acum ele inca sunt in lucru  si efectul de levier va fi mult mai mare”, a spus reprezentantul MIPE.

Consortiul format de managerii de fonduri de private equity Morphosis Capital si CEECAT Capital alaturi de EBRD a finalizat in 2026 tranzactia de exit prin care a vandut pachetul majoritar al retelei de retail La Cocos catre investitorul strategic german Schwarz.

Pe piata investitiilor imobiliare, investitorii cu portofolii majore au continuat sa isi extinda operatiunile, cel mai puternic semnal fiind dat de catre investitorul israelian AFI care a semnat in mai 2026 achizitia a sase parcuri de retail de la investitorul sud – african MAS PLC int-ro tranzactie de circa 282 mil. Euro, insa continua sa persiste semne de intrebare in cadrul mai larg care influenteaza deciziile de investitii.

“Estimez ca am avut investitii in piata de real estate undeva in jur de 365 mil. Euro in trimestrul 2, deci asta ar pune primul semestru al acestui an undeva pe la 500 – 520 mil. Euro si as pune o estimare pe tot anul intre 800 mil. Euro si 1,1 mld. Euro ceea ce reprezinta cumva intoarcerea la media noastra pe termen lung, o performanta mult mai buna decat am avut in 2025″, estimeaza Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties in cadrul firmei de consultanta imobiliara CBRE Romania.

„Dar, in continuare, nu as spune ca vedem chiar o revenire a lichiditatii in piata si mai degraba as pune lucrurile pe baza unui context. De ce spun ca nu e inca revenire? Noi am inceput 2026 foarte optimisti, adica perspectivele aratau bine. Vedeam consolidare fiscala la nivel macro, aveam scaderea ratelor de dobanda la nivelul Uniunii Europene si tot asa perspective de aderare la OECD care din punct de vedere macro avea niste baze foarte solide si atunci am inceput anul foarte optimisti. Apoi, evident, s-a intamplat situatia din Orientul Mijlociu, cresteri pe rate de dobanda si asta s-a vazut in mod direct pentru ceea ce reprezinta Romania. De asemenea, instabilitatea politica este un alt motiv pentru care nu vedem o revenire”, a concluzionat consultantul CBRE.

MIRSANU.RO