Parlamentare2024/ Evoluţia sistemului de vot în România la alegerile parlamentare după 1989

La alegerile parlamentare din România de după 1989 s-au aplicat două sisteme de vot: vot în baza scrutinului de listă şi repartizarea potrivit principiului reprezentării proporţionale (perioada 1990-2004 şi scrutinele din 2016 şi 2020) şi sistem mixt, în care votul a fost uninominal iar repartizarea mandatelor a fost de tip reprezentare proporţională (scrutinele din 2008 şi 2012). Cu excepţia primelor alegeri parlamentare de după 1989, din 20 mai 1990, când nu a existat nicio condiţie de prag electoral, la toate celelalte scrutine a existat o astfel de condiţie pentru partide, pentru a avea reprezentare parlamentară. Alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 se desfăşoară, la fel ca în 2016 şi 2020, prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, în baza Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor.
La primele alegeri legislative din 20 mai 1990, membrii parlamentului bicameral au fost aleşi prin scrutin de listă şi repartizare proporţională a mandatelor, fără existenţa unui prag electoral. În ceea ce priveşte candidaturile independente, fiecare astfel de candidat trebuia să fie susţinut de cel puţin 251 de cetăţeni cu drept de vot (Decretul-Lege nr. 92 din 14 martie 1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României).
Scrutinul de listă presupune că fiecare partid sau alianţă electorală îşi întocmeşte liste de candidaţi, în funcţie de scorul partidului, persoanele care ocupă primele poziţii având mai multe şanse. Cu cât procentul obţinut de un partid în alegeri, la nivel naţional, este mai mare, cu atât mai mulţi candidaţi de pe lista partidului respectiv vor avea şanse să obţină un mandat. Principiul reprezentării proporţionale presupune că mandatele de parlamentar se repartizează proporţional cu procentul de voturi obţinut de partid în alegeri la nivel naţional, astfel încât parlamentul să reflecte într-o măsură cât mai mare votul exprimat de cetăţeni, conform volumului "Drept electoral" (Gheorghe Iancu, Editura C.H. Beck, 2012).
La alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992 s-a menţinut scrutinul de listă şi repartizarea mandatelor în baza reprezentării parlamentare, dar s-a introdus şi un prag electoral de 3% din totalul voturilor exprimate la nivel naţional. Pragul electoral reprezenta numărul minim necesar de voturi valabil exprimate la nivelul întregii ţări pentru reprezentarea parlamentară a partidelor. În cazul coaliţiilor electorale, la pragul de 3% s-a adăugat câte un un procent din totalul voturilor valabil exprimate în întreaga ţară pentru fiecare membru al coaliţiei, începând cu al doilea partid sau formaţiune politică, fără a se depăşi însă 8%. Norma de reprezentare fixată de legislaţie pentru scrutinul din 1992 era de un deputat la 70.000 de locuitori şi un senator la 160.000 de locuitori (Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului).
Următorul scrutin, din 3 noiembrie 1996, s-a desfăşurat, în linii mari, după aceleaşi reguli, ca şi cel din 1992, menţinându-se acelaşi sistem de vot, acelaşi prag electoral şi aceeaşi normă de reprezentare (Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului).
Şi alegerile parlamentare din 26 noiembrie 2000 au menţinut sistemul de vot de tip scrutin de listă şi reprezentare proporţională, precum şi norma de reprezentare, dar au crescut pragul electoral la 5% pentru partide şi au instituit unul special pentru coaliţii, de minimum 8% şi maximum 10% (Legea nr. 68/1992 modificată prin Legea nr.115/1996 pentru alegerile din 1996 şi ordonanţele de urgenţă nr. 63/2000, nr. 129/2000 şi nr. 154/2000 pentru alegerile din 2000).
În 2004, alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor s-au desfăşurat într-un cadru constituţional nou, marcat de revizuirea Constituţiei, în 2003, ce prevedea decalajul alegerilor parlamentare de cele prezidenţiale. Conform Constituţiei din 1991 revizuite în 2003, alegerile prezidenţiale urmau să aibă loc din cinci în cinci ani, iar cele parlamentare din patru în patru ani. Sistemul de vot, pragul electoral şi norma de reprezentare au rămas nemodificate.
În premieră după 1989, la alegerile din 30 noiembrie 2008 s-a schimbat sistemul de vot. Astfel, sistemul electoral specific acestor alegeri, aplicat şi scrutinului din 9 decembrie 2012, a fost considerat unul mixt, cu vot uninominal, dar repartizarea proporţională a mandatelor. Cu alte cuvinte, deşi au fost votate persoane şi nu liste, s-a păstrat proporţionalitatea reprezentării partidelor în legislativ. Astfel, fiecare partid urma să aibă în parlament un număr de reprezentanţi corespunzător procentelor obţinute la nivelul întregii ţări, conform Legii nr. 35/2008 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, mai scrie volumul "Drept electoral".
Alegerile din 11 decembrie 2016 au adus şi ele modificări semnificative, prin faptul că s-a revenit la sistemul electoral de tip scrutin de listă şi reprezentare proporţională. O altă noutate legislativă a acestui scrutin a fost modificarea normei de reprezentare de la un deputat la 70.000 de locuitori, cât era în vechea prevedere legală, la un deputat la 73.000 de locuitori. La Senat, norma de reprezentare a fost mărită de la un senator la 160.000 de locuitori, la un senator la 168.000 de locuitori. Deşi pragul electoral a rămas nemodificat, conform Legii 208/2015, acesta se poate calcula în două moduri: fie prin raportarea procentului de 5% la totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional, fie prin calcularea procentului de 20% din voturile valabil exprimate în cel puţin patru circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali.
Alegerile din 6 decembrie 2020 s-au desfăşurat în baza aceloraşi reguli ca şi cele din 2016, în conformitate cu Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor.
Alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 se desfăşoară prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, în baza Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor. Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de 1 senator la 168.000 de locuitori, iar pentru alegerea Camerei Deputaţilor de 1 deputat la 73.000 de locuitori. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Adrian Dãdârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 aprilie
Este a 106-a zi a anului 2025. Au mai rămas 259 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 30 m și apune la 20 h 02 m. Luna răsare la 24 h 00 m și apune la 07 h 39 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița britanică Emma Watson
Actrița Emma Charlotte Duerre Watson, faimoasă pentru roluri precum Hermione Granger din seria ''Harry Potter'' și Belle din 'Beauty and the Beast', s-a născut la 15 aprilie 1990, la Paris, potrivit imdb.com. La vârsta de doar 6 ani, Emma a decis că vrea să devină actriță. S-a mu
DOCUMENTAR: Philippe, regele Belgiei, împlinește 65 de ani (15 aprilie)
Rege al Belgiei (din iulie 2013), Philippe s-a născut la Bruxelles, la 15 aprilie 1960, fiind fiul cel mare al regelui Albert al II-lea și al reginei Paola, potrivit https://www.monarchie.be/. Prințul nu a fost educat de profesori particulari, ci a urmat școli pri
Forumul de securitate cibernetică de la Taipei (15-17 aprilie 2025)
La 15 aprilie 2025, începe la Taipei, în Taiwan, timp de trei zile, unul dintre cele mai importante evenimente din Asia dedicate securității cibernetice, o amplă platformă de relaționare pentru companii și actori importanți, lideri și profesioniști din acest domeniu, potrivit https://cybersec.ithome.c
Festivalul Primăverii de la Bourges, Franța
Festivalul Primăverii de la Bourges - Le Printemps de Bourges - este unul dintre cele mai vechi și mai respectate festivaluri de muzică din Franța. Ediția din 2025 se desfășoară în perioada 15-20 aprilie, menționează site-ul oficial al festivalului www.printemps-bourges.com. Festivalul este
CITATUL ZILEI
'Soarele se oglindește în apa cea limpede și cerul în inima curată.' - Sfântul Nicolae Velimirovici (Predică la Buna Vestire - https://www.crestinortodox.ro)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 15 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Marți (Denie); Sf. Ap. Aristarh, Pud și Trofim; Sf. Mc. Crescent Greco-catolice Sf. m. Crescent Romano-catolice Sf. Damian de Veuster, pr. În Sfânta și Marea Marți textele principale din Sf&acir
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 aprilie
Este a 105-a zi a anului 2025. Au mai rămas 260 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 32 m și apune la 20 h 00 m. Luna răsare la 22 h 54 m și apune la 07 h 11 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea)
Printre cele mai grave accidente de tramvai produse în perioada 2019-2025 (cronologie)
La 14 aprilie 2025, circulația tramvaielor de pe liniile 1, 10, 19, 23 și 27 este blocată din cauza unui tramvai al liniei 19 care a deraiat în jurul orei 17:35, în intersecția Bulevardului Camil
A murit marele scriitor latino-amercian Mario Vargas Llosa (fișă biografică)
Scriitorul peruan Mario Vargas Llosa, laureat al premiului Nobel pentru Literatură în 2010, a încetat din viață la 13 aprilie, la Lima, la vârsta de 89 de ani, marcând finalul un
CITATUL ZILEI
'Timpul este scump ca și sufletul. Ai pierdut timpul, ai pierdut sufletul! Că eu dacă n-aș fi economisit bine timpul și n-aș fi trăit cu program, nimic n-aș fi făcut în viață.' - Protosinghelul Nicodim Măndiță ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzută și îngrijită de Arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea S
Consiliul Afaceri Externe al UE din 14 aprilie 2025
Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE) are loc la 14 aprilie 2025, la Luxemburg, pe ordinea de zi aflându-se teme precum: războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, relațiile UE-Africa sau Balcanii de Vest, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/. Cons
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 14 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Luni (Denie); Sf. Ier. Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului (Slujba lui se va săvârșii anticipat, în Duminica Floriilor); Sf. Ier. Martin Mărturisitorul, episcopul Romei; Sf. Mc. Tomaida Duminica a 4-a din Post Greco-catolice Sf. ap. Aristarh, Pud și Trofim, din cei 70. Începutul Săptăm
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 aprilie
Este a 104-a zi a anului 2025. Au mai rămas 261 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 34 m și apune la 19 h 59 m. Luna răsare la 21 h 48 m și apune la 06 h 48 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea)
SĂRBĂTORI: Săptămâna Pătimirilor Domnului - Săptămâna Mare
Săptămâna Mare a Sfintelor și Mântuitoarelor Patimi ale lui Hristos începe în Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului, în acest an în ziua de 13 aprilie. Caracteristica liturgică a Săptămânii Mari este reprezentată de Denii. Prin felul și conținutul lor, deniile sunt slujbe unicat în cultul divin ortodox.