O PERSONALITATE PE ZI: Scriitorul Ion Agârbiceanu

Scriitorul Ion Agârbiceanu s-a născut la 12 septembrie 1882, la Cenade, în judeţul Alba. "Masivitatea creaţiei, vasta ei geografie, varietatea tipologică şi îndelunga prezenţă în literatură îl impun pe Agârbiceanu drept unul dintre prozatorii români cei mai semnificativi, prin viziune, etos şi specific naţional", se menţionează în ''Dicţionarul scriitorilor români'' (Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995).
A început şcoala, în 1889, în satul natal, apoi din 1892, a urmat la Blaj gimnaziul şi liceul, luându-şi bacalaureatul în 1900, după cum indică ''Dicţionarul general al literaturii române'', apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004). În continuare a urmat cursuri universitare la Facultatea de Teologie din Budapesta (1900-1904), precum şi la Facultatea de Litere, secţia de limbi clasice, istorie şi română (1904-1905).
Încă din perioada de sfârşit a liceului trimite la ziarul ''Unirea'' din Blaj, în 1899, o poezie, apoi, şi schiţe şi poezii, semnate Alfius. Prima scriere literară semnată cu numele său apare tot în ''Unirea'' în anul 1901. Adevărata intrare în literatură şi-a făcut-o prin colaborarea la ''Luceafărul'', scos la Budapesta de Oct. C. Tăslăoanu, unde începe să publice în anul 1902. Ion Agârbiceanu avea să rămână nu numai colaboratorul constant al acestei reviste, ci şi prozatorul ei reprezentativ sub numeroase aspecte, potrivit sursei amintite.
Colaborează, în această perioadă, şi la alte reviste şi ziare, precum ''Drapelul'' din Lugoj (1902-1903), ''Răvaşul'' din Cluj (1903-1904), ''Sămănătorul'' (1903). Din ianuarie 1906 renunţă la continuarea studiilor filologice şi revine la Blaj, angajându-se ca funcţionar la Mitropolie. A fost ipodiacon, apoi diacon, după care, în acelaşi an a fost hirotonit preot (de rit unit) în comuna Bucium-Şasa din Munţii Apuseni (1906-1910). Este transferat apoi la Orlat, lângă Sibiu, unde rămâne până în 1919, cu o întrerupere pe perioada războiului. Astfel, în toamna anului 1916 s-a refugiat din Ardeal la Râmnicu Vâlcea, apoi la Iaşi, pentru ca în 1917 să se afle la Chişinău. A fost numit preot militar al Corpului de voluntari ardeleni şi bucovineni din armata română.
A colaborat, de asemenea, la ''Viaţa românească'' (din 1906), ''Revista politică şi literară'' (Blaj), ''Lupta'' (Budapesta), ''Tribuna'' şi ''Românul'' (Arad) ş.a., continuând să publice în ''Luceafărul''. În 1906 îi apare volumul ''De la ţară'', pentru care a fost premiat, în 1907, de ASTRA. În continuare publică volumele ''În întuneric'', ''Două iubiri'' (1910), ''Schiţe şi povestiri'' (1912), ''De la sate'' (1914), precum şi romanul ''Arhanghelii'' (1914).
''Povestitor înnăscut, lui Agârbiceanu îi place vizibil să detalieze, adesea redundant şi monoton. De aici vine şi înclinarea pentru roman, accentuată în ultima perioadă a vieţii. Primul roman apare în ''Luceafărul'' (1912), cu titlul ''Povestea unei vieţi'', reluat în volum abia în 1926. Îi urmează, în acelaşi an, ''Căsnicia lui Ludovic Petrescu'', în ''Cosânzeana'', apoi ''Arhanghelii'', cel mai cunoscut dintre toate, în 1913 (şi în volum în 1914)'' (''Dicţionarul general al literaturii române'').
După înfăptuirea Marii Uniri de la 1918, Ion Agârbiceanu a revenit pentru scurt timp la Orlat, a renunţat la parohie şi a devenit membru al Partidului Naţional Român. A condus, între 1919-1927, ziarul ''Patria'', care apărea la Sibiu, apoi la Cluj. Membru al Marelui Sfat Naţional, deputat, senator, vicepreşedinte al Senatului, se implică pasionat în dezbaterea modalităţilor de afirmare a specificului naţional şi, mai ales, a tradiţiei. Ulterior, părăseşte Partidul Naţional Român şi se afiliază, în 1927, Partidului Poporului.
A fost ales, în 1921, preşedinte al Sindicatului Presei Române din Ardeal, iar în 1923, membru în comitetul de conducere al Societăţii Scriitorilor Români. În 1912 devine membru al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), iar în 1928 este numit în conducerea acesteia. Continuă să colaboreze la numeroase reviste şi ziare: ''Adevărul literar şi artistic'', ''Ramuri'', ''Flacăra'', ''Gândirea'', ''Transilvania'', ''Cugetul românesc'', ''Societatea de mâine'', ''Universul literar'', ''România literară'', ''Viaţa românească'' ş.a. Tot în această perioadă îi apar volumele: ''Legea trupului (Povestea unei vieţi)'' (1926), ''Legea minţii (Povestea altei vieţi)'' (1927), ''Stana'' (1929), '''Dolor'', ''Biruinţa'' (1930), ''Răbojul lui Sf. Petre'' (1934), ''Minunea'' (1936). De asemenea, tipăreşte la Beiuş numeroase broşuri cu caracter religios, în 1930 este numit protopop al districtului, iar în 1931 este înaintat arhidiacon. În perioada octombrie 1938 - august 1940 s-a aflat la conducerea ziarului ''Tribuna''.
După dezmembrarea ţării, în anul 1940, s-a refugiat la Sibiu, unde rămâne până în 1945, când va reveni la Cluj. În această perioadă îi apar volumele: ''Amintirile'' (1940), ''Jandarmul'', ''De vorbă cu Ilarie'' (1941), ''Domnişoara Ana'', ''În pragul vieţii'', ''Rana deschisă'' (1942), ''Vremuri şi oameni. Lume nouă'' (1943), ''Vâltoarea'' (1945), precum şi culegeri de articole pe teme religioase. În anii '50, i-au mai apărut, între altele, volumele: ''Schiţe şi povestiri'' (1954), ''Pagini alese'' (1956), ''Din copilărie'' (1956), ''Din munţi şi din câmpii'' (1957), ''File din cartea naturii'' (1959) ş.a. Romanele ''Acasă'' şi ''Pe drumuri'' sunt interzise de cenzură.
''Din sămănătorism, Agârbiceanu preia doar cadrul general, pe care îl modifică mult, trecându-l prin filtrul propriu. Chiar faţă de I. Slavici el se delimitează cu un accent personal, deschizând totodată drum lui Liviu Rebreanu'', indică "Dicţionarul general al literaturii române''. "Înscris într-o tradiţie distinctă, Agârbiceanu cultivă o proză încărcată de substanţă umană, de intuiţii psihologice şi etice surprinzătoare" (''Dicţionarul scriitorilor români'', Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995).
A fost ales membru corespondent (5 iunie 1919), apoi membru titular (2 iulie 1955) al Academiei Române. A fost distins cu Premiul Naţional pentru Proză (1927), cu Ordinul Muncii (1954) şi cu Ordinul ''Steaua Republicii'' (1962), potrivit dicţionarului "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).
Ion Agârbiceanu s-a stins din viaţă la 28 mai 1963, la Cluj. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.radio-arhive.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Varșovia, din 29 aprilie 2025 (prezentare și cronologie)
Cea de-a 10-a ediție a Summitului Inițiativei celor Trei Mări (I3M/3SI) se desfășoară la 29 aprilie 2025, la Varșovia, Polonia. Summitul din Polonia marchează 10 ani de la implementarea acestei inițiative, iar discuțiile se vor axa atât pe subiecte de interconectivitate regională în transport și energie, cât și pe problemele curente de securitate. Precedent
29 aprilie - Ziua internațională a dansului
La 29 aprilie este celebrată, anual, Ziua internațională a dansului, din inițiativa Comitetului de Dans al Institutului Internațional de Teatru (ITI) din cadrul UNESCO. A fost instituită în 1982 pentru a aniversa dansul și pe fondatorul baletului modern, Jean-Georges Noverre, născut la 29 aprilie 1727. Potrivit tradiției, în fiecare an, o personali
BISERICA CATOLICÃ: Perioada Scaunului vacant și alegerea noului papă
La demisia sau moartea Papei înainte de alegerea unui succesor, Scaunul Petrin al Romei devine vacant ('sede vacante'). Legile canonice care guvernează această perioadă de interreg - interimat - sunt precizate în Constituția Apostolică Universi Dominici gregis, modificată ulterior prin Motu Proprio Normas nonnullas. (sursa:
29 aprilie - Ziua veteranilor de război
Ziua veteranilor de război este marcată anual, la 29 aprilie, în semn de recunoaștere a meritelor acestora pentru apărarea independenței, suveranității, integrității teritoriale și a intereselor României. Această zi a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007. Data aleasă este cea
Prezidențiale2025/ Alegerile prezidențiale după anul 1989 (1990-2024)
După Revoluția din decembrie 1989, în țara noastră au avut loc opt alegeri prezidențiale, în anii 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2009, 2014 și 2019. În urma acestora, au fost aleși patru președinți ai României: Ion Iliescu, cu trei mandate (1990-1992, 1992-1996, 2000-2004); Emil Constantinescu, cu un mandat (1996-2000); Traian Băsescu, cu două mandate
CITATUL ZILEI
''Numai trecerea timpului îl arată pe cel cu adevărat drept; pe ticălos îl poți recunoaște și într-o singură zi'' - Sofocle (Cugetări grecești, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1981)
Prezidențiale2025/ Prezentarea candidaților
Biroul Electoral Central a stabilit, la 20 martie 2025, rămânerea definitivă a candidaturilor depuse pentru alegerile la funcția de președinte al României, la scrutinul din 4 mai 2025, iar la 22 martie a stabilit, prin tragere la sorți, ordinea de înscriere în buletinul de vot a candidaților. Potrivit comunicatului BEC, ordinea pe bulet
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 29 aprilie
Ortodoxe Sf. 9 Mucenici din Cizic; Sf. Cuv. Memnon Greco-catolice Sf. 9 M. din Cizic; Sf. cuv. Memnon, făcătorul de minuni; Sf. Ecaterina de Siena, patroana Europei Romano-catolice Sf. Ecaterina de Siena, fc. înv., patroană a Europei Sfin
Prezidențiale2025/ Președintele României - rol și atribuții
Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și înt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 29 aprilie
Este a 119-a zi a anului 2025. Au mai rămas 246 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 09 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 06 h 42 m și apune la 23 h 03 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Cea de-a XIX-a ediție a Galei Premiilor Gopo (29 aprilie)
La 29 aprilie 2025, este programată, la Teatrul Național 'I.L. Caragiale' din București, cea de-a XIX-a ediție a Galei Premiilor Gopo, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România. Pentru a doua oară consecutiv, evenimentul este prezentat de actorul de stand-up comedy Claudiu Teohari, potrivit premiilegopo.ro. Peste 900 de invi
PERSONALITATEA ZILEI: Tenismenul american Andre Agassi
Jucătorul de tenis Andre Agassi, câștigător a opt titluri de Mare Șlem în carieră și campion olimpic, în 1996, la Atlanta, s-a născut la 29 aprilie 1970, în Las Vegas, Nevada, SUA. Fiul unui fost boxer
28 aprilie - Ziua mondială a securității și sănătății în muncă (ONU)
În 2003, Organizația Internațională a Muncii (OIM) a început să celebreze Ziua mondială a securității și sănătății în muncă pentru a sublinia prevenirea accidentelor și a bolilor la locul de muncă, valorificând punctele forte tradiționale ale OIM, tripartismul și dialogul social. De asemenea, 28 aprilie este Ziua internațională de comem
Prezidențiale2025/ Cadrul legal al alegerilor prezidențiale din mai 2025
Alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 (primul tur) au loc ca urmare a anulării primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024, de către Curtea Constituțională la 6 decembrie 2025. Întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României în 2024 a fost anulat de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024, prin H
Prezidențiale2025/ Calendarul alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025
Calendarul alegerilor prezidențiale pentru alegerile din 4 mai 2025 a fost stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025. Astfel, primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pe 4 mai, iar al doilea pe 18 mai 2025. De ase