Prezidențiale2025/ Alegerile prezidențiale după anul 1989 (1990-2024)
După Revoluția din decembrie 1989, în țara noastră au avut loc opt alegeri prezidențiale, în anii 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2009, 2014 și 2019. În urma acestora, au fost aleși patru președinți ai României: Ion Iliescu, cu trei mandate (1990-1992, 1992-1996, 2000-2004); Emil Constantinescu, cu un mandat (1996-2000); Traian Băsescu, cu două mandate (2004-2009, 2009-2014) și Klaus Iohannis, cu două mandate (2014-2019, 2019-2024). În 2024, deși primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc, întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României a fost anulat de Curtea Constituțională a României.
Alegerile prezidențiale din 1990
Primele alegeri prezidențiale și parlamentare din România, după evenimentele din decembrie 1989, au avut loc la 20 mai 1990, fiind, totodată, primele alegeri libere după aproape 50 de ani.
Candidații au fost: Ion Iliescu, din partea FSN, Ion Rațiu din partea PNȚCD, precum și Radu Câmpeanu, din partea PNL.
Numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 14.826.616, adică 86,19% din electorat, menționează www.roaep.ro. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 14.378.693.
Pentru candidatul FSN, Ion Iliescu, au fost exprimate 12.232.498 voturi, ceea ce a reprezentat 85,07%. Pentru Radu Câmpeanu au votat 1.529.188 alegători, respectiv 10,64%, iar pentru Ion Rațiu au votat 617.007 alegători (4,29%).
Alegerile din 1990 au fost singurele din istoria post-decembristă în urma cărora președintele țării a fost ales din primul tur de scrutin, la următoarele câștigătorul fiind decis de al doilea tur de scrutin. Mandatul președintelui României a fost de doi ani, pe perioada Adunării Constituante, așa cum prevedea Legea Electorală.
Alegerile prezidențiale din 1992
În 1992, primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc la 27 septembrie, iar cel de-al doilea la 11 octombrie.
Numărul candidaților înscriși oficial pentru alegerile prezidențiale din 1992 s-a dublat față de 1990, ajungând la șase, printre care s-a aflat și un independent, o noutate la alegerile prezidențiale din România.
Au candidat: Ion Iliescu, susținut de FDSN și PSDR; Emil Constantinescu, propus de CDR; Gheorghe Funar - PUNR; Ioan Mânzatu din partea PR; Caius Traian Dragomir, susținut de FSN și Mircea Druc, independent.
La primul tur, numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne a fost de 12.496.430 (76,29%), iar numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 11.889.697. Ion Iliescu a obținut 5.628.855 voturi, respectiv 47,34% din totalul voturilor valabil exprimate, potrivit http://alegeri.roaep.ro. Al doilea candidat, Emil Constantinescu a întrunit 3.714.955 voturi, respectiv 31,24% din totalul voturilor valabil exprimate.
În turul al doilea, s-au prezentat la vot 12.153.810 alegători, respectiv 73,23% din electorat. Din totalul de voturi exprimate, 12.034.636, Ion Iliescu a obținut 7.393.429, adică 61,43% din voturi, iar contracandidatul său Emil Constantinescu a obținut 4.641.207 de voturi, respectiv 38,56%, menționează http://alegeri.roaep.ro.
Alegerile prezidențiale din 1996
În 1996, primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc la 3 noiembrie, iar cel de-al doilea la 17 noiembrie.
S-au înscris în cursa prezidențială 16 candidați: Emil Constantinescu (CDR); Ion Iliescu (PDSR); Petre Roman (USD); Corneliu Vadim Tudor (PRM); Gheorghe Funar (PUNR); Gyorgy Frunda (UDMR); Nicolae Manolescu (PAC și PL 93); Radu Câmpeanu (ANLE); Adrian Păunescu (PSM); Ioan Pop de Popa (UNC); Tudor Mohora (PS); George Muntean (PPR); Constantin Niculescu (PNA); Constantin Mudava, independent; Nuțu Anghelina, independent și Nicolae Militaru, independent.
În urma primului tur de scrutin, Ion Iliescu s-a plasat pe primul loc, obținând 32,25% din voturile valabil exprimate (4.081.093), în timp ce candidatul CDR Emil Constantinescu a obținut 28,21% (3.569.941). S-a înregistrat o prezență la vot de 76,01% (13.088.388 de alegători), voturile valabil exprimate fiind în număr de 12.652.900 (96.67%), potrivit http://alegeri.roaep.ro.
În urma celui de-al doilea tur, Emil Constantinescu l-a surclasat pe Ion Iliescu cu un scor de 54,40% (7.057.906 voturi). Ion Iliescu a obținut 45,59% (5.914.579 de voturi). Prezența la vot la cel de-al doilea tur de scrutin a fost de 75,9%, conform http://alegeri.roaep.ro.
Alegerile prezidențiale din 2000
În 2000, primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc la 26 noiembrie, iar cel de-al doilea la 10 decembrie.
Au fost înregistrate 13 candidaturi: Theodor Stolojan (PNL); Ion Iliescu (PDSR); Teodor Meleșcanu (ApR); Mugur Constantin Isărescu, independent; Petre Roman (PD); Gyorgy Frunda (UDMR); Corneliu Vadim Tudor (PRM); Niculae Cerveni (PLDR); Paul Philippe de Hohenzollern (PRN); Ion Sasu (PSM); Eduard Gheorghe Manole, independent; Graziela Elena Bârlă, independentă; Lucian Orășel, independent.
În primul tur, Ion Iliescu a primit 4.076.273 voturi, adică 36,35%, candidatul situat pe locul al doilea fiind Corneliu Vadim Tudor, cu 3.178.293 voturi, adică 28,34%. Au votat 11.559.458 de cetățeni, ceea ce a însemnat o prezență de 65,31 %.
În al doilea tur de scrutin, numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne a fost de 10.184.715 (57,5%). Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.020.870, din care pentru Ion Iliescu: 6.696.623 voturi (66,82%) și pentru Corneliu Vadim Tudor: 3.324.247 voturi (33,17%), conform http://alegeri.roaep.ro.
Alegerile prezidențiale din 2004
În 2004, primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc la 28 noiembrie, iar al doilea la 12 decembrie.
Conform ordinii înscrierii în competiția electorală, pe buletinul de vot pentru alegerea președintelui României figurau: Adrian Năstase (Uniunea Națională PSD+PUR), Traian Băsescu (Alianța D.A. PNL-PD), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Gheorghe Dinu (independent), Gigi Becali (PNG), Bela Marko (UDMR), Marian Miluț (AP), Raj Tunaru (PTD), Petre Roman (FDR), Ovidiu Tudorici (URR), Gheorghe Ciuhandu (PNȚCD) și Aurel Rădulescu (APCD).
Din totalul de 18.449.676 de alegători înscriși pe liste, s-au prezentat la vot, în primul tur, 58,51%, adică 10.794.653. S-au 'calificat' pentru turul doi Adrian Năstase și Traian Băsescu, cu 40,93% adică 4.278.864, respectiv 33,91% adică 3.545.236 din totalul voturilor valabile exprimate, potrivit http://alegeri.roaep.ro.
În urma rezultatelor finale ale turului al doilea, Traian Băsescu a obținut 51,22%, reprezentând 5.126.794 voturi, iar Adrian Năstase - 48,77%, reprezentând 4.881.520 voturi. Numărul total al alegătorilor a fost de 10.112.262 de cetățeni cu drept de vot, reprezentând 55,21% din numărul total al alegătorilor, arată http://alegeri.roaep.ro. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.008.314.
Alegerile prezidențiale din 2009
În 2009, primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc la 22 noiembrie, iar al doilea în ziua de 6 decembrie.
Doisprezece politicieni dornici să își adjudece fotoliul prezidențial au intrat în cursa electorală: președintele statului în exercițiu, Traian Băsescu, susținut de PD-L; Mircea Geoană din partea Alianței PSD+PC, Crin Antonescu (PNL), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Kelemen Hunor (UDMR), George Becali (PNG-CD). Ca independenți au candidat Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, Gheorghe Eduard Manole și președintele Patronatelor Oamenilor de Afaceri de Etnie Romă, Constantin Ninel Potîrcă. Lista candidaților a fost completată de doi reprezentanți ai curentului ecologist, Remus Cernea (PV) și Ovidiu Iane (PER), precum și de Constantin Rotaru (PAS).
După primul tur de scrutin, Traian Băsescu a obținut 32,44% din voturi (3.153.640 voturi), urmat de Mircea Geoană cu 31,15% (3.027.838 voturi). S-au prezentat la urne 9.946.748 persoane (54,37%). Numărul total de voturi valabil exprimate a fost de 9.718.840 (97,70%), potrivit http://alegeri.roaep.ro.
Traian Băsescu a câștigat alegerile prezidențiale în turul al doilea, obținând 5.275.808 voturi, adică 50,33%. Contracandidatul său, Mircea Geoană, a fost votat de 5.205.760 de alegători, adică 49,66%. Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 10.620.116, reprezentând 58,02%, conform potrivit http://alegeri.roaep.ro. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.481.568.
Alegerile prezidențiale din 2014
În 2014, primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc la 2 noiembrie, iar cel de-al doilea la 16 noiembrie.
În cursa electorală pentru Cotroceni au intrat: Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), Klaus Iohannis (Alianța Creștin-Liberală), Elena Udrea (PMP), Kelemen Hunor (UDMR), Dan Diaconescu (PP-DD), Constantin Rotaru (PAS), Corneliu Vadim Tudor (PRM), William Brînză (PER), Mirel Mircea Amariței (Prodemo) și Szilagyi Zsolt (PPMT). De asemenea, au vizat funcția de șef al statului patru independenți - Teodor Meleșcanu, Călin Popescu-Tăriceanu, Monica Macovei și Gheorghe Funar.
Primii doi clasați în primul tur de scrutin au fost Victor Ponta, care a obținut 40,44% (3.836.093 voturi) și Klaus Iohannis, care a obținut 30,37% (2.881.406 voturi), potrivit BEC. Au fost prezenți la urne 9.723.232 de cetățeni cu drept de vot (53,18 %).
Klaus Iohannis a obținut 54,43% (6.288.769 voturi) în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, iar Victor Ponta 45,56% (5.264.383 voturi). Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 11.719.344, adică 64,11%.
Alegerile prezidențiale din 2019
În 2019, primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc la 10 noiembrie, iar cel de-al doilea la 24 noiembrie.
La aceste alegeri s-au înscris 14 candidați. Ordinea pe buletinul de vot a fost următoarea: președintele în funcție, Klaus Iohannis, susținut de PNL; Theodor Paleologu (PMP), Dan Barna (Alianța USR PLUS), Kelemen Hunor (UDMR); Viorica Dăncilă (PSD); Cătălin Ivan (ApDM); Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc); Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie), John-Ion Banu (Partidul Națiunea Română); Mircea Diaconu (Alianța UN OM); Bogdan Marian Stanoevici - independent; Ramona-Ioana Bruynseels (PPU); Viorel Cataramă (DL); Alexandru Cumpănașu - independent.
La primul tur, s-au prezentat la urne 9.359.673 de cetățeni, adică 51,18%, conform prezenta.bec.ro. Cei doi candidați care urmau să se înfrunte în turul al doilea au fost Klaus Iohannis, cu 3.485.292 de voturi (37,82%) și Viorica Dăncilă cu 2.051.725 de voturi (22,26%).
În cel de-al doilea tur, au votat 10.031.762 de cetățeni români, reprezentând 54,85%. Klaus Iohannis a fost reales președinte al României, cu 6.509.135 de voturi (66,09%), în timp ce Viorica Dăncilă a obținut 3.339.922 de voturi (33,91%).
Alegerile prezidențiale din 2024
În anul 2024, primul tur al alegerilor prezidențiale a fost programat la 24 noiembrie.
Pe buletinul de vot au fost înscriși 14 candidați, în următoarea ordine: Elena-Valerica Lasconi (USR); George-Nicolae Simion (AUR); Ion-Marcel Ciolacu (PSD); Nicolae-Ionel Ciucă (PNL); Hunor Kelemen (UDMR); Mircea-Dan Geoană (independent); Ana Birchall (independent); Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru (PADN); Sebastian-Constantin Popescu (PNR); Ludovic Orban (FD); Călin Georgescu (independent); Cristian Diaconescu (independent); Cristian-Vasile Terheș (PNCR); Silviu Predoiu (PLAN).
La 18 noiembrie, Ludovic Orban și-a anunțat retragerea din cursa prezidențială și susținerea candidatei USR, Elena Lasconi.
S-au prezentat la urne 9.465.257 de cetățeni cu drept de vot, ceea ce a însemnat o prezență de 52,55%, arată prezenta.roaep.ro. Candidații care urmau să se întreacă în cel de-al doilea tur de scrutin au fost independentul Călin Georgescu, care a strâns 2.120.401 voturi, reprezentând 22,94% din totalul voturilor valabil exprimate și Elena Lasconi (USR), pentru care s-au înregistrat 1.772.500 voturi, reprezentând 19,18% din voturile valabil exprimate.
Întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României a fost anulat de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024, prin Hotărârea nr. 32. Astfel, turul al doilea al scrutinului prezidențial, ce urma să aibă loc în 8 decembrie, nu s-a mai desfășurat.
Procesul electoral pentru alegerea președintelui a fost reluat în integralitate. La 16 ianuarie 2025, Guvernul a aprobat ca data alegerilor prezidențiale să fie 4 mai 2025, iar în cazul în care niciun candidat nu obține votul a 50% plus unu din numărul total al cetățenilor înscriși pe liste, turul al doilea să se desfășoare la 18 mai 2025. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Adrian Dãdârlat)
***Acest material documentar este reluat, fiind inițial publicat la data de 9.04.2025
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Bjorn Borg, legendă vie a tenisului mondial
Bjorn Borg este unul dintre cei mai mari tenismeni din toate timpurile. A fost primul jucător care a câștigat 11 titluri de Mare Șlem, a cucerit 66 de titluri de simplu în carieră, a excelat simultan pe zgură și iarbă, și a dominat competițiile profesioniste în anii 1970 și începutul anilor 1980. S-a născut la 6 iunie 1956, la Stockholm
CM2026: Cupa Mondială din 2014, pe scurt
* Cea de-a 20-a ediţie a Cupei Mondiale FIFA la fotbal a fost găzduită, în perioada 12 iunie - 13 iulie 2022, de Brazilia, potrivit fifa.com. * A fost pentru a doua oară când Brazilia a găzduit Cupa Mondială, după ediţia din 1950, precum şi a cincea oară când competiţia a fost organizată î
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 iunie
Ortodoxe Sf. Cuv. Ilarion cel Nou, egumenul Mănăstirii lui Dalmat; Sf. Cuv. Visarion Greco-catolice Sf. cuv.Visarion, făcătorul de minuni și Cuv. Ilarion cel Nou Romano-catolice Sf. Norbert, ep. Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou, egumenul Mă
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 iunie
Este a 157-a zi a anului 2026. Au mai rămas 208 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 32 m și apune la 20 h 57 m. Luna răsare la 00 h 46 m și apune la 10 h 49 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 1-5 iunie 2026
Desemnarea de către președintele Nicușor Dan a lui Eugen Tomac pentru funcția de premier, autodetonarea unei drone maritime în Portul Civil Constanța, desfășurarea unei ședințe a Consiliului de Securitate al ONU la cererea României ca urmare a prăbușirii unei drone peste un bloc din Galați, participarea ministrului român de externe la reuniunea ministerială
Săptămâna europeană 1-5 iunie 2026
Comisia Europeană a recomandat mai multor state să pună capăt progresiv controalelor la frontierele interne din Uniunea Europeană (UE) pentru o cooperare regională mai eficientă. Eurodeputații și statele europene au ajuns la un acord pentru a înăspri politica migraționistă a UE. Executivul UE a prezentat Pachetul european privind suveranitatea tehnologică. Preș
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul și producătorul Mark Wahlberg
Actorul american Mark Wahlberg este unul dintre artiștii respectați care au reușit să treacă de la idolul pop adolescent la actor aclamat. Nominalizat la Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru interpretarea din 'The Departed' (2006) și cu recenzii pozitive pentru interpretarea sa din 'The Fighter' (2010), Wahlberg este și un actor de come
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Evenimentul european Green Week este marcat pe 5 iunie la Constanța, cu manifestări ce vin să tragă semnale de alarmă asupra tuturor problemelor ce țin de mediul înconjurător și utilizarea rațională a resurselor, dar mai ales de conservarea ecosistemului marin. La început de sezon estival, organizația neguvernamentală MareNostrum aduce în at
5 iunie - Ziua internațională pentru lupta împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (ONU)
Ziua internațională pentru lupta împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, termen prescurtat 'IUU fishing', atrage atenția asupra impactului major al activităților IUU asupra oceanelor, economiei și securității alimentare, în contextul în care ONU și FAO susțin cooperarea internațională pentru stoparea acestor practici, potrivit
DOCUMENTAR: 155 de ani de la nașterea marelui istoric savant și om politic Nicolae Iorga (5 iunie)
Marele istoric, savant și om politic Nicolae Iorga, membru titular al Academiei Române și renumit profesor universitar a dominat, prin uriașa sa personalitate, istoriografia românească, fiind '(...) recunoscut ca unul dintre titanii culturii universale', după cum arată istoricul Ioan Scurtu în lucrarea ''Istoria României în anii
5 iunie - Ziua mondială a mediului înconjurător (ONU)
Ziua mondială a mediului înconjurător este marcată anual la 5 iunie, începând din 1973, și reprezintă principalul mijloc al Organizației Națiunilor Unite pentru încurajarea conștientizării și acțiunilor pentru mediu la nivel mondial. Marcată sub coordonarea Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), de milioane de oameni din &ici
DOCUMENTAR: 45 de ani de la prima raportare a bolii care avea să fie denumită SIDA (5 iunie)
La 5 iunie 1981, a fost publicată prima raportare a bolii care, un an mai târziu, avea să devină cunoscută sub numele de sindromul imunodeficienței dobândite - SIDA. Această analiză, publicată în Raportul Săptămânal de Morbiditate și Mortalitate al Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA, este considerată pe scară largă drept pr
5 iunie - Ziua limbii turce
La 5 iunie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua limbii turce, instituită prin Legea 223/2016. Limba turcă este cea mai vorbită limbă turcică, cu 10-15 milioane de vorbitori nativi în sud-estul Europei (majoritatea în Tracia Răsăriteană) și 60-65 de milioane de vorbitori nativi în Asia de Vest (majoritatea în Anatolia). Turca este
Summitul UE-Balcanii de Vest din Muntenegru (5 iunie 2026)
Liderii UE și cei din Balcanii de Vest se vor reuni la Tivat, Muntenegru, la 5 iunie 2026, în cadrul unui summit cu tema 'Prosperitatea și stabilitatea comună a UE și a Balcanilor de Vest'. Temele abordate vor fi extinderea, Planul de creștere sau modalități de intensificare a cooperării în materie de politică externă, de securitate și de apărare,
5 iunie - Ziua Învățătorului
În fiecare an, pe 5 iunie, este sărbătorită Ziua învățătorului. Instituită prin Legea nr. 289/2007, această zi reprezintă data nașterii marelui pedagog Gheorghe Lazăr, considerat fondatorul învățământului în limba română din Țara Românească. El a înființat, în București, în 1818, prima școală cu predare în lim