Prezidențiale2025/ Alegerile prezidențiale după anul 1989 (1990-2024)
După Revoluția din decembrie 1989, în țara noastră au avut loc opt alegeri prezidențiale, în anii 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2009, 2014 și 2019. În urma acestora, au fost aleși patru președinți ai României: Ion Iliescu, cu trei mandate (1990-1992, 1992-1996, 2000-2004); Emil Constantinescu, cu un mandat (1996-2000); Traian Băsescu, cu două mandate (2004-2009, 2009-2014) și Klaus Iohannis, cu două mandate (2014-2019, 2019-2024). În 2024, deși primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc, întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României a fost anulat de Curtea Constituțională a României.
Alegerile prezidențiale din 1990
Primele alegeri prezidențiale și parlamentare din România, după evenimentele din decembrie 1989, au avut loc la 20 mai 1990, fiind, totodată, primele alegeri libere după aproape 50 de ani.
Candidații au fost: Ion Iliescu, din partea FSN, Ion Rațiu din partea PNȚCD, precum și Radu Câmpeanu, din partea PNL.
Numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 14.826.616, adică 86,19% din electorat, menționează www.roaep.ro. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 14.378.693.
Pentru candidatul FSN, Ion Iliescu, au fost exprimate 12.232.498 voturi, ceea ce a reprezentat 85,07%. Pentru Radu Câmpeanu au votat 1.529.188 alegători, respectiv 10,64%, iar pentru Ion Rațiu au votat 617.007 alegători (4,29%).
Alegerile din 1990 au fost singurele din istoria post-decembristă în urma cărora președintele țării a fost ales din primul tur de scrutin, la următoarele câștigătorul fiind decis de al doilea tur de scrutin. Mandatul președintelui României a fost de doi ani, pe perioada Adunării Constituante, așa cum prevedea Legea Electorală.
Alegerile prezidențiale din 1992
În 1992, primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc la 27 septembrie, iar cel de-al doilea la 11 octombrie.
Numărul candidaților înscriși oficial pentru alegerile prezidențiale din 1992 s-a dublat față de 1990, ajungând la șase, printre care s-a aflat și un independent, o noutate la alegerile prezidențiale din România.
Au candidat: Ion Iliescu, susținut de FDSN și PSDR; Emil Constantinescu, propus de CDR; Gheorghe Funar - PUNR; Ioan Mânzatu din partea PR; Caius Traian Dragomir, susținut de FSN și Mircea Druc, independent.
La primul tur, numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne a fost de 12.496.430 (76,29%), iar numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 11.889.697. Ion Iliescu a obținut 5.628.855 voturi, respectiv 47,34% din totalul voturilor valabil exprimate, potrivit http://alegeri.roaep.ro. Al doilea candidat, Emil Constantinescu a întrunit 3.714.955 voturi, respectiv 31,24% din totalul voturilor valabil exprimate.
În turul al doilea, s-au prezentat la vot 12.153.810 alegători, respectiv 73,23% din electorat. Din totalul de voturi exprimate, 12.034.636, Ion Iliescu a obținut 7.393.429, adică 61,43% din voturi, iar contracandidatul său Emil Constantinescu a obținut 4.641.207 de voturi, respectiv 38,56%, menționează http://alegeri.roaep.ro.
Alegerile prezidențiale din 1996
În 1996, primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc la 3 noiembrie, iar cel de-al doilea la 17 noiembrie.
S-au înscris în cursa prezidențială 16 candidați: Emil Constantinescu (CDR); Ion Iliescu (PDSR); Petre Roman (USD); Corneliu Vadim Tudor (PRM); Gheorghe Funar (PUNR); Gyorgy Frunda (UDMR); Nicolae Manolescu (PAC și PL 93); Radu Câmpeanu (ANLE); Adrian Păunescu (PSM); Ioan Pop de Popa (UNC); Tudor Mohora (PS); George Muntean (PPR); Constantin Niculescu (PNA); Constantin Mudava, independent; Nuțu Anghelina, independent și Nicolae Militaru, independent.
În urma primului tur de scrutin, Ion Iliescu s-a plasat pe primul loc, obținând 32,25% din voturile valabil exprimate (4.081.093), în timp ce candidatul CDR Emil Constantinescu a obținut 28,21% (3.569.941). S-a înregistrat o prezență la vot de 76,01% (13.088.388 de alegători), voturile valabil exprimate fiind în număr de 12.652.900 (96.67%), potrivit http://alegeri.roaep.ro.
În urma celui de-al doilea tur, Emil Constantinescu l-a surclasat pe Ion Iliescu cu un scor de 54,40% (7.057.906 voturi). Ion Iliescu a obținut 45,59% (5.914.579 de voturi). Prezența la vot la cel de-al doilea tur de scrutin a fost de 75,9%, conform http://alegeri.roaep.ro.
Alegerile prezidențiale din 2000
În 2000, primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc la 26 noiembrie, iar cel de-al doilea la 10 decembrie.
Au fost înregistrate 13 candidaturi: Theodor Stolojan (PNL); Ion Iliescu (PDSR); Teodor Meleșcanu (ApR); Mugur Constantin Isărescu, independent; Petre Roman (PD); Gyorgy Frunda (UDMR); Corneliu Vadim Tudor (PRM); Niculae Cerveni (PLDR); Paul Philippe de Hohenzollern (PRN); Ion Sasu (PSM); Eduard Gheorghe Manole, independent; Graziela Elena Bârlă, independentă; Lucian Orășel, independent.
În primul tur, Ion Iliescu a primit 4.076.273 voturi, adică 36,35%, candidatul situat pe locul al doilea fiind Corneliu Vadim Tudor, cu 3.178.293 voturi, adică 28,34%. Au votat 11.559.458 de cetățeni, ceea ce a însemnat o prezență de 65,31 %.
În al doilea tur de scrutin, numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne a fost de 10.184.715 (57,5%). Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.020.870, din care pentru Ion Iliescu: 6.696.623 voturi (66,82%) și pentru Corneliu Vadim Tudor: 3.324.247 voturi (33,17%), conform http://alegeri.roaep.ro.
Alegerile prezidențiale din 2004
În 2004, primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc la 28 noiembrie, iar al doilea la 12 decembrie.
Conform ordinii înscrierii în competiția electorală, pe buletinul de vot pentru alegerea președintelui României figurau: Adrian Năstase (Uniunea Națională PSD+PUR), Traian Băsescu (Alianța D.A. PNL-PD), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Gheorghe Dinu (independent), Gigi Becali (PNG), Bela Marko (UDMR), Marian Miluț (AP), Raj Tunaru (PTD), Petre Roman (FDR), Ovidiu Tudorici (URR), Gheorghe Ciuhandu (PNȚCD) și Aurel Rădulescu (APCD).
Din totalul de 18.449.676 de alegători înscriși pe liste, s-au prezentat la vot, în primul tur, 58,51%, adică 10.794.653. S-au 'calificat' pentru turul doi Adrian Năstase și Traian Băsescu, cu 40,93% adică 4.278.864, respectiv 33,91% adică 3.545.236 din totalul voturilor valabile exprimate, potrivit http://alegeri.roaep.ro.
În urma rezultatelor finale ale turului al doilea, Traian Băsescu a obținut 51,22%, reprezentând 5.126.794 voturi, iar Adrian Năstase - 48,77%, reprezentând 4.881.520 voturi. Numărul total al alegătorilor a fost de 10.112.262 de cetățeni cu drept de vot, reprezentând 55,21% din numărul total al alegătorilor, arată http://alegeri.roaep.ro. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.008.314.
Alegerile prezidențiale din 2009
În 2009, primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc la 22 noiembrie, iar al doilea în ziua de 6 decembrie.
Doisprezece politicieni dornici să își adjudece fotoliul prezidențial au intrat în cursa electorală: președintele statului în exercițiu, Traian Băsescu, susținut de PD-L; Mircea Geoană din partea Alianței PSD+PC, Crin Antonescu (PNL), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Kelemen Hunor (UDMR), George Becali (PNG-CD). Ca independenți au candidat Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, Gheorghe Eduard Manole și președintele Patronatelor Oamenilor de Afaceri de Etnie Romă, Constantin Ninel Potîrcă. Lista candidaților a fost completată de doi reprezentanți ai curentului ecologist, Remus Cernea (PV) și Ovidiu Iane (PER), precum și de Constantin Rotaru (PAS).
După primul tur de scrutin, Traian Băsescu a obținut 32,44% din voturi (3.153.640 voturi), urmat de Mircea Geoană cu 31,15% (3.027.838 voturi). S-au prezentat la urne 9.946.748 persoane (54,37%). Numărul total de voturi valabil exprimate a fost de 9.718.840 (97,70%), potrivit http://alegeri.roaep.ro.
Traian Băsescu a câștigat alegerile prezidențiale în turul al doilea, obținând 5.275.808 voturi, adică 50,33%. Contracandidatul său, Mircea Geoană, a fost votat de 5.205.760 de alegători, adică 49,66%. Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 10.620.116, reprezentând 58,02%, conform potrivit http://alegeri.roaep.ro. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.481.568.
Alegerile prezidențiale din 2014
În 2014, primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc la 2 noiembrie, iar cel de-al doilea la 16 noiembrie.
În cursa electorală pentru Cotroceni au intrat: Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), Klaus Iohannis (Alianța Creștin-Liberală), Elena Udrea (PMP), Kelemen Hunor (UDMR), Dan Diaconescu (PP-DD), Constantin Rotaru (PAS), Corneliu Vadim Tudor (PRM), William Brînză (PER), Mirel Mircea Amariței (Prodemo) și Szilagyi Zsolt (PPMT). De asemenea, au vizat funcția de șef al statului patru independenți - Teodor Meleșcanu, Călin Popescu-Tăriceanu, Monica Macovei și Gheorghe Funar.
Primii doi clasați în primul tur de scrutin au fost Victor Ponta, care a obținut 40,44% (3.836.093 voturi) și Klaus Iohannis, care a obținut 30,37% (2.881.406 voturi), potrivit BEC. Au fost prezenți la urne 9.723.232 de cetățeni cu drept de vot (53,18 %).
Klaus Iohannis a obținut 54,43% (6.288.769 voturi) în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, iar Victor Ponta 45,56% (5.264.383 voturi). Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 11.719.344, adică 64,11%.
Alegerile prezidențiale din 2019
În 2019, primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc la 10 noiembrie, iar cel de-al doilea la 24 noiembrie.
La aceste alegeri s-au înscris 14 candidați. Ordinea pe buletinul de vot a fost următoarea: președintele în funcție, Klaus Iohannis, susținut de PNL; Theodor Paleologu (PMP), Dan Barna (Alianța USR PLUS), Kelemen Hunor (UDMR); Viorica Dăncilă (PSD); Cătălin Ivan (ApDM); Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc); Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie), John-Ion Banu (Partidul Națiunea Română); Mircea Diaconu (Alianța UN OM); Bogdan Marian Stanoevici - independent; Ramona-Ioana Bruynseels (PPU); Viorel Cataramă (DL); Alexandru Cumpănașu - independent.
La primul tur, s-au prezentat la urne 9.359.673 de cetățeni, adică 51,18%, conform prezenta.bec.ro. Cei doi candidați care urmau să se înfrunte în turul al doilea au fost Klaus Iohannis, cu 3.485.292 de voturi (37,82%) și Viorica Dăncilă cu 2.051.725 de voturi (22,26%).
În cel de-al doilea tur, au votat 10.031.762 de cetățeni români, reprezentând 54,85%. Klaus Iohannis a fost reales președinte al României, cu 6.509.135 de voturi (66,09%), în timp ce Viorica Dăncilă a obținut 3.339.922 de voturi (33,91%).
Alegerile prezidențiale din 2024
În anul 2024, primul tur al alegerilor prezidențiale a fost programat la 24 noiembrie.
Pe buletinul de vot au fost înscriși 14 candidați, în următoarea ordine: Elena-Valerica Lasconi (USR); George-Nicolae Simion (AUR); Ion-Marcel Ciolacu (PSD); Nicolae-Ionel Ciucă (PNL); Hunor Kelemen (UDMR); Mircea-Dan Geoană (independent); Ana Birchall (independent); Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru (PADN); Sebastian-Constantin Popescu (PNR); Ludovic Orban (FD); Călin Georgescu (independent); Cristian Diaconescu (independent); Cristian-Vasile Terheș (PNCR); Silviu Predoiu (PLAN).
La 18 noiembrie, Ludovic Orban și-a anunțat retragerea din cursa prezidențială și susținerea candidatei USR, Elena Lasconi.
S-au prezentat la urne 9.465.257 de cetățeni cu drept de vot, ceea ce a însemnat o prezență de 52,55%, arată prezenta.roaep.ro. Candidații care urmau să se întreacă în cel de-al doilea tur de scrutin au fost independentul Călin Georgescu, care a strâns 2.120.401 voturi, reprezentând 22,94% din totalul voturilor valabil exprimate și Elena Lasconi (USR), pentru care s-au înregistrat 1.772.500 voturi, reprezentând 19,18% din voturile valabil exprimate.
Întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României a fost anulat de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024, prin Hotărârea nr. 32. Astfel, turul al doilea al scrutinului prezidențial, ce urma să aibă loc în 8 decembrie, nu s-a mai desfășurat.
Procesul electoral pentru alegerea președintelui a fost reluat în integralitate. La 16 ianuarie 2025, Guvernul a aprobat ca data alegerilor prezidențiale să fie 4 mai 2025, iar în cazul în care niciun candidat nu obține votul a 50% plus unu din numărul total al cetățenilor înscriși pe liste, turul al doilea să se desfășoare la 18 mai 2025. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Adrian Dãdârlat)
***Acest material documentar este reluat, fiind inițial publicat la data de 9.04.2025
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița și cântăreața Romina Power
Romina Francesca Power, cunoscută mai ales pentru duo-ul muzical cu Al Bano, fostul soț, s-a născut în Los Angeles, California, pe 2 octombrie 1951, fiind fiica unor celebri actori: neuitatul june prim al anilor '30, actorul Tyrone Power, și actrița de origine mexicană Linda Christian. După divorțul părinților din 1956, a plecat împreună cu mam
DOCUMENTAR: Muzicianul Sting (Gordon Sumner) împlinește 75 de ani (2 octombrie)
Sting a devenit celebru ca solist vocal, compozitor principal și basist al trupei de rock The Police, pe care a cofondat-o în 1977. Cu hituri precum 'Roxanne' și 'Every Breath You Take', trupa a cunoscut un succes mondial uriaș înainte de a-și înceta activitatea la mijlocul anilor '80. De-a lungul carierei sale, atât cu The Police,
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Între 2 și 8 octombrie are loc cea de-a doua ediție a Romanian Creative Week, cel mai amplu eveniment dedicat industriilor creative din Uniunea Europeană, potrivit romaniancreativeweek.ro. O parte importantă a programului este dedicată pilonului Arts al Romanian Creative Week
2 octombrie - Ziua internațională a nonviolenței (ONU)
Ziua internațională a nonviolenței este celebrată la 2 octombrie - data nașterii lui Mahatma Gandhi (1869-1948), conducător al mișcării pentru independență din India și un pionier al promovării nonviolenței, potrivit www.un.org. Ziua a fost instituită de ONU prin Rezoluția 61/271, la 15 iunie 2007, și reprezintă
2 octombrie - Ziua mondială a zâmbetului
Ziua mondială a zâmbetului este aniversată, anual, în prima vineri a lunii octombrie, în acest an fiind sărbătorită la 2 octombrie. În anul 1963, artistul grafic Harvey Ball din Worcester, Massachusetts, a primit o comandă din partea unei companii locale de asigurări să creeze o imagine care să ridice moralul angajaților. În c&aci
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 2 octombrie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Ciprian; Sf. Mc. Iustina fecioara Greco-catolice Sf. ep. Ciprian; Sf. m. Iustina fecioara Romano-catolice Ss. Îngeri Păzitori Sfântul Sfințit Mucenic Ciprian și Sfânta Muceniță Iustina sunt pomeniți în c
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 octombrie
Este a 275-a zi a anului 2026. Au mai rămas 90 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 14 m și apune la 18 h 55 m. Luna răsare la 22 h 24 m și apune la 14 h 11 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Barometrul statistic al lunii septembrie 2026
Câștigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale în anul 2025 a fost 8.716 lei, iar câștigul salarial mediu net lunar a fost 5.266 lei. Investițiile nete realizate în economia națională au însumat 59.703,9 milioane lei în al doilea trimestru din 2026 (date provizorii), în creștere, în
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Rupert Friend
Actorul britanic Rupert Friend este cunoscut pentru rolurile domnului Wickham din filmul 'Pride & Prejudice / Mândrie și prejudecată' (2005), Prințului Albert din 'The Young Victoria/ Tânăra Victoria' (2009), Peter Quinn din serialul de televiziune 'Homeland' sau James Whitehouse din 'Anatomia unui scandal'. Rupe
Cea de-a șasea ediție a Zilelor Industriei Filmului Românesc (1 octombrie)
În ziua de 1 octombrie 2026, este programată cea de-a șasea ediție a Zilelor Industriei Filmului Românesc (ZIFR). Evenimentul este găzduit de Cinema Muzeul Țăranului din București, arată zifr.ro. Tema centrală a ediției din acest an se concentrează pe festivalurile de film din România și rolul lor
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la înființarea organizației Mensa International (1 octombrie 1946)
La 1 octombrie 1946, a fost înființată organizația non-profit Mensa International, în mediul academic al orașului Oxford din Marea Britanie, conform mensa.org. Scopul acesteia a fost de a identifica și a aduce laolaltă persoane cu un coeficient foarte înalt de inteligență, aflate în primii 2% din populați
DOCUMENTAR: 55 de ani de la inaugurarea complexului Walt Disney World (1 octombrie)
Complexul Walt Disney World (oficial Walt Disney World Resort) de lângă Orlando, Florida, SUA, a fost inaugurat la data de 1 octombrie 1971, potrivit disneyworld.eu. Se întinde pe o suprafață de 101 km pătrați, în localitățile Bay Lake și Lake Buena Vista, aflate în apropierea orașelor Orlando și Kis
Săptămâna prevenției gripei în România - prima săptămână din octombrie
În fiecare an, prima săptămână a lunii octombrie este dedicată prevenției gripei, conform Legii nr. 247 din 23 septembrie 2024, indică https://www.cdep.ro/. În mai 2024, mai mulți deputați și senatori au depus la Camera Deputaților un proiect de lege pentru instituirea primei săptămâni
DOCUMENTAR: Luna octombrie
Octombrie, numită popular 'brumărel', anunță primele brume și apropierea iernii. În luna octombrie, ziua are 11 ore, iar noaptea 13 ore. Numele lunii octombrie vine de la latinescul 'octo' care înseamnă opt, fiind a opta lună în calendarul roman - 'october'. A devenit a zecea lună a anului în calendarul iulian, i
1 octombrie - Ziua internațională a cafelei
Ziua internațională a cafelei, marcată anual la 1 octombrie, are ca obiectiv recunoașterea cafelei ca fiind mult mai mult decât o simplă comandă într-o cafenea. Aceasta poate fi, simultan, o cultură agricolă, un produs de export, un ritual zilnic, un simbol al ospitalității, o artă, un obicei la locul de muncă și un ingredient creativ. Toții consumatorii de cafea