Câștigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale în anul 2025 a fost 8.716 lei, iar câștigul salarial mediu net lunar a fost 5.266 lei. Investițiile nete realizate în economia națională au însumat 59.703,9 milioane lei în al doilea trimestru din 2026 (date provizorii), în creștere, în termeni reali, cu 17,8%, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Rata de ocupare în UE în al doilea trimestru din 2026 a fost de 76,4%, iar în România - 68,4%, potrivit Eurostat. Ascensiunea inteligenței artificiale generează noi provocări: deși 72% dintre angajații din UE se simt capabili să identifice e-mailurile suspecte, doar 48% afirmă că ar putea recunoaște un videoclip fals generat cu ajutorul inteligenței artificiale, arată un sondaj Eurobarometru. Institutul Copernicus anunță schimbări devastatoare în regiunea arctică și valuri de căldură marine record în Marea Mediterană și Marea Neagră.

Costul mediu lunar al forței de muncă (calculat ca raportare a cheltuielilor unității pentru forța de muncă salariată la numărul mediu al salariaților și numărul de luni ale anului) a fost 9.126 lei/salariat în anul 2025, mai mult cu 8,1% comparativ cu anul precedent, arată un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS) publicat la 25 septembrie 2026.

Câștigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale în anul 2025 a fost 8.716 lei, cu 8,1% (+655 lei) mai mare față de anul precedent, iar câștigul salarial mediu net lunar a fost 5.266 lei, în creștere cu 6,2% (+307 lei) comparativ cu anul precedent.

Numărul mediu al salariaților în anul 2025 a fost 5.526.400 persoane, în creștere cu 73.200 persoane față de anul precedent.

Pentru anul 2025, indicele câștigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câștigului salarial nominal net și indicele prețurilor de consum al populației) a fost 246,3% față de anul 1990, mai mic cu 2,6 puncte procentuale față de
anul precedent. Comparativ cu anul precedent indicele câștigului salarial real a fost 99,0%, potrivit https://insse.ro/.

Cele mai mari valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare realizate în anul 2025, comparativ cu media pe economie, s-au înregistrat în următoarele activități economice: telecomunicații; activități de programare și de consultanță în tehnologia informației; alte servicii informaționale (+94,3%), activități de editare; difuzarea de programe de radio și televiziune; activități de producție și distribuție de conținuturi (+72,6%), intermedieri financiare și asigurări (+71,1%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+61,0%), industria extractivă (+36,1%), respectiv în administrație publică (+35,0%).

Cele mai mici valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare comparativ cu media pe economie s-au înregistrat în următoarele activități economice: hoteluri și restaurante (-37,3%), alte activități de servicii (-32,5%), agricultură, silvicultură și pescuit (-21,1%), activități de spectacole, culturale, sportive și recreative (-18,8%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-17,2%), respectiv în tranzacții imobiliare (-15,5%).

***

În trimestrul II al anului 2026, investițiile nete realizate în economia națională au însumat 59.703,9 milioane lei (date provizorii), în creștere, în termeni reali, cu 17,8%, comparativ cu trimestrul II 2025, ca urmare a creșterii înregistrate la elementele de structură: lucrări de construcții noi cu 21,5% și la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 18,1%.

În semestrul I 2026 investițiile nete realizate în economia națională au însumat 100.515,6 milioane lei, în creștere, în termeni reali, cu 11,9%, comparativ cu semestrul I 2025, arată un comunicat al INS publicat la 14 septembrie 2026.

Investițiile nete reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării și reconstrucției celor existente, precum și valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe existente și a terenurilor preluate cu plată de la alte unități sau de la populație (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de manipulare etc), explică https://insse.ro/.

***

În al doilea trimestru al anului 2026, rata de ocupare a persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani în UE a fost de 76,4%, în creștere față de 76,3% în primul trimestru al anului 2026, arată datele publicate de Eurostat la 11 septembrie 2026. În România, indicatorul a fost de 68,4% în al doilea trimestru, în scădere de la 68,6% în primul trimestru.

Gradul de neutilizare a forței de muncă - care include toate persoanele cu o nevoie neîmplinită de ocupare, inclusiv șomerii - a reprezentat 11,0% din forța de muncă extinsă (persoane cu vârste între 20 și 64 de ani) în al doilea trimestru al anului 2026, rămânând stabil față de primul trimestru al anului 2026.

Între primul și al doilea trimestru al anului 2026, Portugalia și Malta (+0,6 puncte procentuale fiecare), Grecia (+0,5 p.p.), precum și Letonia și Slovenia (+0,4 p.p. fiecare) au înregistrat cele mai mari creșteri ale ratei de ocupare a forței de muncă în rândul celor 14 țări din UE în care ocuparea a crescut. Rata de ocupare a rămas stabilă în 4 țări din UE și a scăzut în 9 țări din UE, cele mai mari scăderi fiind înregistrate în Austria (-0,4 p.p.), Lituania și Suedia (-0,3 p.p. fiecare), respectiv România, Finlanda și Franța (-0,2 p.p. fiecare), conform https://ec.europa.eu/.

***

Un nou sondaj Eurobarometru arată că amenințările cibernetice reprezintă o realitate larg răspândită la locurile de muncă din Europa. Trei din patru angajați au declarat că s-au confruntat cu e-mailuri, mesaje sau linkuri suspecte în timpul serviciului. Phishingul rămâne cea mai frecventă amenințare (39%), fiind raportate adesea și tentative de furt al datelor cu caracter personal și al parolelor (18%), precum și atacuri de tip malware (17%) sau tentative de fraudă generate de inteligența artificială (15%).

Ascensiunea inteligenței artificiale generează noi provocări: deși 72% dintre angajați se simt capabili să identifice e-mailurile suspecte, doar 48% afirmă că ar putea recunoaște un videoclip fals generat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Sondajul evidențiază o discrepanță clară între nivelul de conștientizare și practicile cotidiene. Deși majoritatea angajaților recunosc comportamentele online riscante, respectarea unor reguli elementare de igienă cibernetică nu a devenit încă o practică sistematică.

Țările care raportează cele mai ridicate niveluri de expunere sunt Spania, Luxemburg și Franța (81%).

Dintre angajați, 60% din UE și 57% din România afirmă că au urmat cursuri (obligatorii sau voluntare) în domeniul securității cibernetice în ultimul an, dar participarea scade drastic în organizațiile mai mici, arată rezultatele sondajului publicate la pe https://europa.eu/eurobarometer/.

***

Al zecelea raport al Institutului Copernicus privind starea oceanelor constată schimbări devastatoare în regiunea arctică și valuri de căldură marine record, potrivit https://romania.representation.ec.europa.eu/.

Oceanul se schimbă într-un ritm alarmant, cu consecințe directe asupra vieții marine, a coastelor și a comunităților din întreaga lume, atrage atenția serviciul de monitorizare a mediului marin al Copernicus, programul UE de observare a Pământului. Raportul, publicat la 30 septembrie, se întoarce la datele din 1960 și arată că, din cauza creșterii temperaturilor, nivelul mediu al mării a crescut cu aproximativ 4,2 mm pe an din 2012.

Raportul evidențiază schimbări devastatoare pentru regiunea arctică, regiune de importanță strategică tot mai mare pentru securitatea climatică, reziliența economică și stabilitatea geopolitică, care prezintă unele dintre cele mai accentuate schimbări. Întinderea gheții marine a scăzut între 1979 și 2025 cu aproximativ 490.000 kilometri pătrați pe deceniu, o suprafață echivalentă cu cea a Spaniei. Această pierdere duce la creșterea vântului și a valurilor, ceea ce a făcut ca aproximativ 60% din infrastructura de coastă arctică să devină vulnerabilă la eroziune și la creșterea nivelului mării.

Mările regionale din Europa se confruntă cu temperaturi intense: Marea Mediterană și Marea Neagră au înregistrat valuri de căldură marine record, cu temperaturi cu peste 4,6 grade peste normal în 2024. Astfel, comunitățile maritime au devenit mai vulnerabile.

Prin intermediul programului său Copernicus și al Raportului său privind starea oceanelor, UE furnizează date fiabile pentru a monitoriza sănătatea oceanelor și pentru a sprijini măsurile de protejare a biodiversității, de reducere a poluării și de consolidare a rezilienței la schimbările climatice. Raportul anual Copernicus, publicat la adresa https://marine.copernicus.eu/access-data/ocean-state-report, oferă date vitale cu privire la modul în care schimbările din ocean afectează ecosistemele, securitatea alimentară, economiile, comunitățile costiere și reglementarea globală a climei. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Doina Lecea, editor online: Ady Ivaşcu)