Ziua mondială a zâmbetului este aniversată, anual, în prima vineri a lunii octombrie, în acest an fiind sărbătorită la 2 octombrie.

În anul 1963, artistul grafic Harvey Ball din Worcester, Massachusetts, a primit o comandă din partea unei companii locale de asigurări să creeze o imagine care să ridice moralul angajaților. În câteva minute, Harvey a desenat pe o bucată de hârtie galbenă un cerc, doi ochi ovali și o gură arcuită în sus. Artistul fusese plătit cu doar 45 de dolari și nu a patentat imaginea.

Preocupat de comercializarea excesivă a simbolului său și de modul în care sensul original al acestuia risca să se piardă, Harvey Ball a lansat ideea de a dedica o zi zâmbetului. El a ales prima zi de vineri a lunii octombrie pentru a sărbători Ziua mondială a zâmbetului, scrie worldsmileday.com.

Harvey Ball a plecat de la premisa că toți oamenii ar trebui să acorde o zi dintr-un an pentru a zâmbi, pentru a face gesturi frumoase și pentru a-i face pe alții să zâmbească. Deviza acestei zile este 'Fă un act de bunătate. Ajută o persoană să zâmbească' ('Do an act of kindness. Help one person smile').

Sursa foto: World Smile Day/Facebook

Ziua mondială a zâmbetului a fost marcată pentru prima dată în 1999, în Worcester. În același an, Harvey Ball a fondat și World Smile Corporation, care avea să fie sponsorul anual al evenimentului internațional. Evenimentul a continuat să fie celebrat și în anii următori, devenind cunoscut în întreaga lume.

Fundația Harvey Ball World Smile, creată după decesul lui Harvey Ball, în 2001, a devenit sponsorul oficial al Zilei mondiale a zâmbetului.

Imaginea creată de Harvey Ball a devenit, în decursul anilor, simbolul cel mai ușor de recunoscut de pe planetă, pentru stările de fericire, bucurie și voie bună.

Prima fotografie din istorie care înfățișează un zâmbet a fost realizată în 1853, este intitulată 'Willy' și îl prezintă pe tânărul galez William Mansel, în vârstă de 18 ani, punctează thevintagenews.com.

Unul dintre primii oameni de știință care au studiat zâmbetul a fost naturalistul englez Charles Darwin, în lucrarea 'The Expression of the Emotions in Man and Animals' (''Expresiile emoției la oameni și animale''), publicată în 1872, potrivit http://darwin-online.org.uk/.

Zâmbetul pare să aibă o influență favorabilă pentru cei din jur, persoana care zâmbește fiind considerată mai plăcută, agreabilă și mai ușor de abordat, potrivit articolului 'When you're smiling, does the whole world smile for you?', publicat de autorul G. Gladstone în revista ''Australasian Psychiatry'', arată portalul www.journals.sagepub.com.

Alți cercetători au ajuns la concluzia că zâmbetul poate stimula creierul să crească producția de endorfine, substanțe neurochimice cu rol important pentru buna-dispoziție. Din acest motiv, zâmbetul poate scădea nivelul de stres, ceea ce poate duce la întărirea sistemului imunitar.

Din punct de vedere evolutiv, zâmbetul a apărut ca un mecanism de supraviețuire ce consolidează coeziunea socială și reduce conflictele în grupurile de primate. Atunci când vedem pe cineva zâmbind, creierul nostru activează automat neuronii oglindă, făcându-ne să imităm inconștient această expresie facială. Pentru strămoșii noștri, acest reflex era cel mai rapid mod de a transmite intenții pașnice și de a consolida încrederea, indicând celor din jur că nu există un pericol iminent și întărind legăturile sociale fără a fi nevoie de cuvinte.

Un zâmbet real, nedisimulat, antrenează toți mușchii superficiali ai feței: mușchii frunții (frontali), mușchii pleoapelor, ai colțurilor gurii (zigomatic mare), mușchii buzei superioare (orbicularul gurii), mușchii gâtului (platysma), ai buzei inferioare (mental), ai obrajilor (buccinator), mușchii maseteri, mușchii nărilor (ridicător ai buzei superioare), mușchiul nasului (procerus), arată mgmedical.ro. Guillaume Duchenne a fost neurologul francez care a cartografiat acești mușchi, iar zâmbetul autentic îi poartă numele.

Prin zâmbet se pot transmite o mulțime de stări sau sentimente. Spre exemplu, zâmbetul cu buzele strâns lipite sugerează ascunderea unui secret, rânjetul exprimă sarcasm sau dispreț, pe când zâmbetul în colțul gurii reprezintă vulnerabilitate și feminitate.

Indiferent de formă, în fiecare primă vineri din octombrie suntem încurajați să folosim acest limbaj universal pentru a aduce o schimbare pozitivă în jurul nostru. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)