În 2003, Organizația Internațională a Muncii (OIM) a început să celebreze Ziua mondială a securității și sănătății în muncă pentru a sublinia prevenirea accidentelor și a bolilor la locul de muncă, valorificând punctele forte tradiționale ale OIM, tripartismul și dialogul social.

De asemenea, 28 aprilie este Ziua internațională de comemorare a lucrătorilor morți și răniți, organizată la nivel mondial de mișcarea sindicală din 1996. (sursa: https://www.un.org)

Această sărbătoare face parte integrantă din Strategia globală privind securitatea și sănătatea în muncă a OIM, așa cum este documentată în Concluziile Conferinței Internaționale a Muncii din iunie 2003. Această zi este un instrument semnificativ pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la modul de a face munca sigură și sănătoasă și a crește profilul politic al nevoii de securitate și sănătate în muncă.

Marcarea anuală la 28 aprilie a Zilei mondiale a securității și sănătății la locul de muncă promovează prevenirea accidentelor profesionale și a bolilor profesionale la nivel global. Este o campanie de conștientizare menită să concentreze atenția internațională asupra amplorii problemei și asupra modului în care promovarea și crearea unei culturi a securității și sănătății poate ajuta la reducerea numărului de decese și răniri legate de muncă.

Fiecare este responsabil pentru oprirea deceselor și rănilor la locul de muncă. Guvernele au responsabilitatea pentru furnizarea infrastructurii - legi și servicii - necesare pentru a se asigura că lucrătorii rămân angajabili și că întreprinderile prosperă; aceasta include dezvoltarea unei politici și a unui program național și a unui sistem de inspecție pentru a asigura respectarea legislației și politicii privind securitatea și sănătatea în muncă. Angajatorii sunt responsabili să se asigure că mediul de lucru este sigur și sănătos. Lucrătorii sunt responsabili să muncească în siguranță, să se protejeze și să nu pună în pericol pe alții, să își cunoască drepturile și să participe la implementarea măsurilor preventive, arată sursa citată.

Riscuri emergente la locul de muncă

Riscurile profesionale noi și emergente pot fi cauzate de inovații tehnice sau de schimbări sociale sau organizaționale, cum ar fi: noi tehnologii și procese de producție, de exemplu nanotehnologie, biotehnologie; Condiții noi de muncă, cum ar fi volum de muncă mai mare, intensificarea muncii după reducerea personalului, condiții precare asociate cu migrația pentru muncă, locuri de muncă în economia informală; Forme emergente de angajare, de exemplu munca pe cont propriu, externalizare, contracte temporare.

Ele pot fi recunoscute pe scară largă printr-o mai bună înțelegere științifică, de exemplu efectele riscurilor ergonomice asupra tulburărilor musculo-scheletice.

Și, de asemenea, pot fi influențate de schimbările percepțiilor despre importanța anumitor factori de risc, de exemplu efectele factorilor psihosociali asupra stresului profesional. (sursa: https://www.un.org) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto:www.qtest.ro