Evoluția veniturilor e diferită la votanții partidelor; la USR cresc, la PNL sunt staționare, la PSD scad (sondaj)
Evoluția veniturilor în ultimul an este diferită la votanții partidelor, acestea fiind în creștere la simpatizanții USR, la același nivel la cei ai PNL și mai reduse la votanții PSD, relevă o cercetare sociologică realizată de INSCOP Research la solicitarea Newmoney.ro, în parteneriat cu Informat.ro și cu think-tankul Strategic Thinking Group.
Potrivit primei ediții a 'INDEXULUI Sentimentului Economic Newmoney.ro - INSCOP: România între incertitudini și speranță', făcută miercuri publică la Academia de Studii Economice, 10,9% dintre români afirmă că veniturile lor au crescut în ultimele 12 luni, 45,4% spun că acestea au rămas la același nivel, iar 41,1% că s-au diminuat. Ponderea non-răspunsurilor este de 2,6%.
Totodată, raportează o creștere a veniturilor într-o proporție mai mare decât media cu precădere votanții USR, persoanele între 18 și 44 de ani și angajații din sectorul privat.
Votanții PNL dar și ai USR, persoanele între 45 și 59 de ani, angajații din sectorul public spun că veniturile au rămas la același nivel într-un procent mai ridicat decât restul respondenților.
În schimb, votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din București declară că veniturile li s-au redus.
În privința așteptărilor referitoare la veniturile în următoarea jumătate de an, 11,5% dintre participanții la sondaj cred că veniturile familiei lor vor crește în următoarele șase luni, 41,6% apreciază că acestea vor rămâne la fel, în timp ce 37,7% se așteaptă la o scădere a veniturilor, iar 9,2% nu știu sau nu răspund.
Votanții PSD, bărbații, tinerii sub 30 de ani, angajații din sectorul privat anticipează o creștere a veniturilor familiale într-o proporție mai mare decât media.
În plus, votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară, angajații din sectorul privat cred că veniturile vor rămâne la același nivel într-un procent mai ridicat decât restul populației.
Votanții AUR, femeile, persoanele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic și angajații din sectorul public se așteaptă la diminuarea veniturilor într-o proporție peste media eșantionului.
La întrebarea care sunt așteptările privind evoluția prețurilor, 84,5% dintre cei chestionați consideră că prețurile vor crește în următoarele șase luni, 8,5% cred că acestea vor stagna, iar 3,8% apreciază că vor scădea. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,1%.
Votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani și angajații din sectorul public se așteaptă la o creștere a prețurilor cu un procent mai ridicat decât restul populației.
Simpatizanții PNL, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București consideră că prețurile vor rămâne stabile într-o proporție mai mare decât media, iar cei ai PSD anticipează o scădere a prețurilor într-o proporție peste media eșantionului.
Un procent de 5,2% dintre cei intervievați declară că intenționează să cumpere titluri de stat în următoarele șase luni, în timp ce 91,7% spun că nu, iar 3,1% nu știu sau nu răspund. Votanții USR și locuitorii din București intenționează într-un procent mai ridicat decât restul populației să cumpere titluri de stat.
Totodată, 17% dintre români afirmă că intenționează să cumpere euro în următoarele șase luni, 81,4% declară că nu au în vedere o astfel de achiziție. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,6%.
Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din București intenționează, într-un procent mai ridicat decât restul populației, să cumpere euro.
Votanții PSD și AUR, persoanele cu educație primară declară că nu intenționează să cumpere euro într-o proporție mai mare decât media.
Conform sondajului, 20,6% dintre participanți declară că intenționează să economisească lei într-un depozit bancar în următoarele șase luni, 78% spun că nu au această intenție, iar 1,4% nu știu sau nu răspund.
Printre cei care intenționează să economisească într-un depozit bancar într-o proporție mai mare decât media se află votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul public.
Nu au în vedere o astfel de achiziție într-un procent mai ridicat decât restul populației votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară.
Pe de altă parte, 9,5% dintre cei chestionați afirmă că intenționează să cumpere o mașină în următoarele șase luni, 89,9% declară că nu au în vedere o astfel de achiziție. Ponderea non-răspunsurilor este de 0,6%.
Votanții PNL, bărbații și tinerii sub 30 de ani intenționează să cumpere o mașină într-un procent mai ridicat decât media.
De asemenea, votanții PSD și USR, femeile, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din București și din urbanul mare declară că nu intenționează să cumpere o mașină într-o proporție mai mare decât restul populației.
Un procent de 23,6% dintre cei intervievați declară că intenționează să cumpere electrocasnice sau mobilier în următoarele șase luni, 75,3% spun că nu au această intenție, iar 1,1% nu știu sau nu răspund.
Sondajul mai arată că au în intenție să achiziționeze electrocasnice sau mobilier într-o proporție mai mare decât media votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din mediul rural, angajații din sectorul privat.
În schimb, votanții PSD, femeile, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din București declară că nu intenționează să facă astfel de achiziții într-un procent mai ridicat decât restul populației.
Un procent de 8,7% dintre români afirmă că intenționează să cumpere o locuință (garsonieră, apartament sau casă) în următoarele șase luni, 91,2% declară că nu au în vedere o astfel de achiziție. Ponderea non-răspunsurilor este de 0,1%.
Tinerii sub 30 de ani intenționează să cumpere o locuință în următoarele șase luni într-o proporție mai mare decât media.
De asemenea, 10,6% dintre participanții la sondaj consideră că au control asupra situației lor economice în anii următori în foarte mare măsură, 25,5% spun că au în destul de mare măsură control, 28,8% în destul de mică măsură, iar 30% în foarte mică măsură sau deloc, iar 5,2% nu știu sau nu răspund.
Votanții PNL și USR, bărbații, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul privat consideră că au control asupra situației lor economice într-o proporție mai mare decât restul populației.
Alegătorii PSD și AUR, femeile, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație primară simt că au puțin sau deloc control asupra situației economice personale într-un procent mai ridicat decât media.
Cât privește încrederea în generația tânără, 14,6% dintre cei chestionați declară că au foarte multă încredere că generația tânără va schimba România în bine, 22,7% au destul de multă încredere, 27,1% destul de puțină, iar 32% foarte puțină sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,6%.
Votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și angajații din sectorul privat au încredere în generația tânără într-o proporție mai mare decât media.
Au cea mai puțină încredere că generația tânără simpatizanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară.
Conform sondajului, 33,6% dintre români cred că peste zece ani viața în România va fi mai bună decât în prezent, 16,1% apreciază că va fi la fel, iar 38,1% consideră că va fi mai rea, în timp ce 12,2% nu știu sau nu răspund.
Acest lucru este susținut de alegătorii PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare.
Votanții USR, persoanele cu educație superioară și locuitorii din București consideră că situația va rămâne neschimbată într-un procent mai ridicat decât restul populației.
Sunt pesimiști cu privire la evoluția României peste zece ani într-o proporție peste medie: votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural.
Întrebați în ce domenii cred că România are cele mai mari șanse să performeze bine în viitor, 37,3% dintre participanții la sondaj indică agricultura și producția alimentară, 23,4% tehnologia și digitalizarea, 15,8% educația și pregătirea tinerilor, iar 13,4% drumuri, autostrăzi și infrastructura. 10,8% menționează afacerile și dezvoltarea companiilor românești, 6,6% sportul și performanța sportivă, 6,4% protecția mediului și energia verde, iar 5,1% cultura și industriile creative. Ponderea non-răspunsurilor este de 16,5%.
Văd cele mai mari oportunități de dezvoltare în agricultură și producția alimentară într-o proporție peste medie votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani, cei din mediul rural, angajații din sectorul public.
Alegătorii PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și angajații din sectorul privat consideră că tehnologia și digitalizarea reprezintă principalul avantaj competitiv al României într-un procent mai ridicat decât restul populației.
Persoanele de peste 60 de ani și angajații din sectorul privat indică educația și pregătirea tinerilor ca principal domeniu de potențial într-o proporție mai mare decât media.
Întrebați care sunt cele mai importante lucruri de care România are nevoie pentru a se dezvolta în următorii ani, 46,7% dintre cei intervievați indică lideri politici mai competenți, 36,1% o educație mai bună, iar 19,2% dezvoltarea economică și investițiile. 11,8% menționează implicarea mai activă a cetățenilor, 9,3% păstrarea valorilor și tradițiilor românești, 8,4% tehnologia și digitalizarea, iar 6,8% valorificarea relației cu Uniunea Europeană. În procent de 4,8% nu știu sau nu răspund.
Votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare, angajații din sectorul public cred că România are nevoie de lideri politici mai competenți într-o proporție peste medie.
În schimb, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București consideră că educația reprezintă principala prioritate pentru dezvoltarea României într-o proporție mai mare decât media.
Persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și superioară și locuitorii din București indică într-un procent mai ridicat decât restul populației dezvoltarea economică și investițiile.
'Lansăm astăzi prima ediție a INDEXULUI Sentimentului Economic Newmoney.ro - INSCOP, un program de cercetări sociologice care va măsura periodic percepțiile, așteptările și comportamentele economice ale românilor prin sondaje la nivel național realizate de INSCOP Research. (...) Prin indicatori monitorizați constant și teme adaptate contextului, INDEXUL va oferi astfel o radiografie detaliată a încrederii, consumului, economisirii și perspectivelor economice ale populației', a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Studiul a fost lansat în cadrul conferinței NewMoney.talks / Punctul de inflexiune organizată de newmoney.ro și Informat.ro, în parteneriat cu Academia de Studii Economice.
Datele cercetării au fost culese în perioada 2-8 iunie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica,editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Cosmin Ghiță renunță la mandatul de director general al Nuclearelectrica
Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a solicitat încetarea contractului de mandat, urmând să comunice data efectivă la care renunțarea își va produce efectele, a anunțat marți compania. 'Societatea Națională Nuclearelectrica informează acționarii și investitorii că în data de 25 august 2026 a fost notificată cu priv
Paraschiv (FSAB): Întâlnirea cu ministrul Muncii a fost de complezență; oamenii nu mai pot rămâne fără contracte colective de muncă
Întâlnirea sindicaliștilor cu ministrul interimar al Muncii a fost una 'de complezență', în cadrul căreia a fost transmis un semnal de alarmă că oamenii nu mai pot rămâne fără contracte colective de muncă, a declarat marți Constantin Paraschiv, președintele Federației Sindicatelor din Asigurări și Bănci (FSAB). Sindicali
Consiliul Concurenței:Principalii operatori de pe piața carburanților au respectat prevederile referitoare la plafonarea adaosului comercial
Principalii operatori de pe piața carburanților au respectat prevederile privind plafonarea adaosului comercial, în perioada aprilie - iunie 2026, iar marjele acestora nu au depășit nivelul mediu înregistrat în anul 2025, arată o analiză preliminară, publicată marți de Consiliul Concurenței. 'Principalii operatori de pe piața carburanțilo
România, pe ultimul loc în UE la competențele digitale; doar o treime din populație are competențe de bază (Infografic)
Doar 31,84% din populația României deține competențe digitale de bază sau superioare, cel mai redus nivel din Uniunea Europeană și la o distanță considerabilă față de media UE de 60,4%, arată o analiză Monitorul Social, pe baza datelor Eurostat din 2025. Potrivit sursei citate, România a făcut progrese importante în ceea ce privește accesul ș
Ministerul Mediului a semnat un contract de peste 49 milioane de lei pentru protejarea păsărilor și a biodiversității
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) anunță semnarea contractul de finanțare pentru proiectul 'Consolidarea sistemului național de gestiune și monitorizare a speciilor de păsări din România' , cu o valoare totală de peste 49 milioane de lei. Potrivit ministerului de resort, din valoarea totală alocată proiectului, 41,7 milioane de lei
Petrescu (ASF): Piața de capital din România, tot mai aproape de circuitul investițional internațional
Două noi companii listate la Bursa de Valori București (BVB) vor fi incluse, începând cu 21 septembrie, în indicele FTSE Global All Cap, ceea ce reprezintă o nouă confirmare a evoluției pieței de capital din România și a integrării acesteia în circuitul investițional internațional, susține președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF
Bușoi: România se află peste media europeană în ceea ce privește nivelul de înmagazinare a gazelor
România se află într-o situație mult mai bună față de alte țări europene în ceea ce privește gazele naturale pentru perioada următoare, iar în privința nivelului de înmagazinare a gazelor este peste media Uniunii Europene, a precizat secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, într-o postare publicată, marți, pe pagina sa d
Pîslaru: În lipsa unui acord pe legea salarizării, România va rata jalonul din PNRR
România va rata jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) referitor la legea salarizării în lipsa unui acord politic asupra proiectului, responsabilitatea revenind partidelor care nu îl susțin, a declarat marți ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru. 'Î
Pîslaru, despre salariul minim: În acest moment nu avem vreo bornă care să ne permită să luăm niște decizii
O decizie privind nivelul salariului minim nu poate fi luată în acest moment, termenul pentru prezentarea raportului care va fundamenta nivelul acestuia fiind 20 octombrie, a declarat marți ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, în contextul protestului organizat de sindicate în fața ministerului
O mașină rulată din zece prezintă semne de utilizare mai intensivă decât cred cumpărătorii români (studiu)
Una din zece mașini second hand (10,1%), verificate în România, prezintă semne de utilizare mult mai intensivă decât cred cumpărătorii, relevă o analiză de specialitate, dată publicității marți. Conform carVertical, un vehicul este considerat ca fiind condus intensiv în cazul în care kilometrajul său anual depășeș
Sindicatele feroviare avertizează asupra riscului blocării finanțării CFR Călători începând cu 26 august
Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane solicită intervenția urgentă a Guvernului pentru evitarea blocării finanțării CFR Călători, avertizând că, în lipsa aprobării bugetului companiei, alocarea fondurilor de la bugetul de stat riscă să fie suspendată începând cu 26 august. ''Situația este criti
Serviciile integrate pentru copii și familii vor fi extinse în 2.000 de comunități rurale (ministru)
Extinderea serviciilor comunitare integrate în 2.000 de comunități rurale reprezintă una dintre cele mai importante investiții sociale derulate în prezent, a declarat ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, în urma unei întâlniri cu directorul regional UNICEF, Edouard Beigbeder
Depozitele la bănci ale firmelor și populației au crescut cu 0,5% în iulie 2026, față de luna precedentă
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali s-au majorat, în iulie 2026, cu 0,5% față de luna anterioară, până la nivelul de 684,550 miliarde lei, iar raportat la aceeași perioadă a anului trecut s-au majorat cu 7,8% (-0,3% în termeni reali), informează marți Banca Națională a României (BNR). Conform unui comunicat
Soldul creditului neguvernamental a scăzut cu 0,3%, în iulie 2026
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut cu 0,3% în iulie 2026, față de luna anterioară (-0,8% în termeni reali), până la nivelul de 472,415 miliarde lei, informează Banca Națională a României, printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 66,8% în volumul total al
Complexitatea reglementărilor fiscale, principala provocare pentru 65% dintre companiile multinaționale (studiu)
Complexitatea reglementărilor fiscale, în special a celor privind transparența și raportarea, reprezintă principala provocare de politică fiscală pentru 65% dintre companiile multinaționale, pentru al treilea an consecutiv, iar 84% se așteaptă la extinderea acestor obligații în următorii doi-trei ani, potrivit studiului Deloitte 2026 Global Tax Policy Sur