Perspectivele economiei românești pentru acest an se mențin rezervate sau chiar în teritoriu negativ, ceea ce ar însemna stagflație, după doi ani cu rate modeste de creștere economică, de 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, susține viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, într-un articol publicat pe blogul Opinii BNR.

'Economia României traversează în prezent o perioadă dificilă. Incertitudinile din mediul internațional s-au suprapus cu cele generate de situația politică și guvernamentală internă. În acest context, costul deciziilor economice crește, iar prudența și responsabilitatea trebuie să devină criterii esențiale în conduita politicilor economice. După doi ani de evoluții modeste, cu rate de creștere economică de 0,9% și 0,7% în 2024 și 2025, perspectivele pentru acest an se mențin rezervate sau chiar în teritoriu negativ, ceea ce ar însemna stagflație. Scăderea consumului și output-gap-ul puternic negativ pe parcursul acestui an semnalează tranziția către un nou model de creștere, care să nu mai fie bazat pe deficite și consum, iar investițiile să preia, mai puternic și durabil, rolul de driver al creșterii economice', afirmă Cosmin Marinescu, într-un mesaj transmis în deschiderea Forbes CEE Forum.

În ceea ce privește inflația și finanțele publice, acesta arată că procesul de consolidare bugetară trebuie să continue și în 2027.

'Inflația a intrat recent pe o traiectorie descendentă, prin reducerile ferme din lunile de vară, de circa 4 puncte procentuale, ca efect de bază, de la inflația de 10,4% în iunie la 6,2% în august. În continuare, prognozele indică o inflație care poate depăși sensibil 6% la sfârșitul anului, cu revenire în intervalul țintei în ultimul trimestru din 2027. În planul finanțelor publice, consemnăm reducerea consistentă a deficitului bugetar, însă această performanță bună, obținută în condiții politice dificile, indică totodată nevoia ca procesul de consolidare bugetară să continue, în mod susținut și credibil și în 2027', susține Marinescu.

Potrivit acestuia, datoria publică a depășit nivelul de referință de 60% din PIB, ceea ce se reflectă în creșterea îngrijorătoare a cheltuielilor cu dobânzile, prevăzute la peste 3% din PIB în bugetul anului curent.

'Deficitul balanței comerciale s-a restrâns, însă mult mai lent decât ne așteptam. Această ajustare survine îndeosebi ca răspuns la reducerea consumului, nu ca urmare a unei creșteri notabile a exporturilor. De fapt, este o corecție a cererii interne, nu un câștig de competitivitate', a menționat viceguvernatorul BNR.

Acesta consideră că actualul model de creștere și-a atins limitele.

'Sunt tot mai evidente, în condițiile actuale, limitele modelului de creștere bazat pe competitivitate prin costuri reduse, forță de muncă ieftină, exporturi cu valoare adăugată mică și stimularea consumului. Acești factori și-au adus aportul, și-au dovedit cândva utilitatea, dar acum nu mai pot susține nevoile de dezvoltare ale economiei noastre. Avantajul de cost se erodează pe măsură ce veniturile se apropie de media europeană. Și din acest motiv este necesară trecerea către un model calitativ de creștere economică. Noul model ar trebui să sprijine extinderea lanțurilor de producție locale, creșterea productivității muncii și stimularea investițiilor în tehnologii și în capitalul uman', a subliniat Cosmin Marinescu.

În opinia sa, sustenabilitatea finanțelor publice reprezintă prima condiție pentru configurarea noului model de creștere.

'Prima condiție este sustenabilitatea finanțelor publice și gestionarea responsabilă a bugetului, în special a fondurilor europene. Proiectele care generează valoare pentru economie sunt cele care reduc costurile de transport și energie, susțin educația și sănătatea, permit firmelor și mediului de afaceri să se extindă, angrenând deci capitalul privat. În plus, pentru companii, sustenabilitatea finanțelor publice se traduce în predictibilitate. În lipsa ei, orizontul decizional se scurtează', explică acesta.

O altă condiție vizează finanțarea și capitalizarea companiilor.

'A doua condiție vizează infrastructura financiară a creșterii economice - capitalizarea, structura finanțării companiilor și disciplina la plată. Este evident că o creștere economică sustenabilă implică un sector corporativ rezilient, care să înfrunte riscurile de neplată și lichiditate. România are în prezent cel mai redus nivel al intermedierii financiare din Uniune, dar și cel mai mare grad de utilizare a creditului comercial, iar sănătatea financiară a firmelor ține, în bună măsură, de identificarea unor soluții adecvate la problema subcapitalizării', a afirmat Marinescu.

A treia condiție se referă la schimbarea modului în care România concurează pe piețele internaționale.

'A treia condiție este trecerea de la competitivitatea prin cost la cea bazată pe calitatea produselor exportate, pe inovare și tehnologie. Nu putem râvni la poziții superioare ale economiei românești în lanțurile valorice internaționale dacă nu investim în calitate, inovare și tehnologie, care să ridice competitivitatea produselor românești', a subliniat acesta.

Marinescu susține că România trebuie să aleagă între ritmuri modeste de creștere și realizarea reformelor necesare.

'Există o formulare a lui Paul Krugman pe care economiștii obișnuiesc să o citeze: productivitatea nu este totul, dar pe termen lung este aproape totul. Exact aceasta este alegerea pe care o avem de făcut în prezent. Acceptarea unor ritmuri modeste de creștere economică sau realizarea schimbărilor dificile și a reformelor necesare. Maturitatea economică la care România a ajuns ne obligă la o evaluare mult mai atentă a direcțiilor și deciziilor de politică economică. Întrebarea relevantă nu mai este cât de repede putem crește, ci cum putem construi acum pentru a crește sustenabil în viitor. Sperăm că perioada de incertitudine guvernamentală se va încheia curând, cu revenirea la predictibilitate, pentru ca eforturile de consolidare de până în prezent să faciliteze, în perioada următoare, sustenabilitatea financiară și creșterea economică, atât de necesare', a adăugat viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)